Acces direct la meniul principal de navigare (Apăsaţi pe tasta "Enter")
Acces la conţinutul paginii (apăsaţi pe "Intră")
Acces direct la lista celorlalte site-uri (Apăsaţi pe tasta "Enter")

NOT FOUND !Pierre Moscovici

Audiere

 

Pierre Moscovici

Portofoliu: Afacerile economice și financiare, impozitarea și uniunea vamală
 
Ziua 4 , joi 2 octombrie 2014 - 09:00 , Bruxelles  
 
Întrebări/răspunsuri
 
1. Competențe generale, angajament european și independență personală

Ce aspecte ale calificărilor și experienței dumneavoastră personale sunt deosebit de relevante pentru a deveni comisar și a promova interesul general european, îndeosebi în domeniul de care ar urma să fiți responsabil? Ce anume vă motivează? Care va fi contribuția dvs. la promovarea agendei strategice a Comisiei?


Ce garanții de independență sunteți în măsură să oferiți Parlamentului European și cum ați proceda pentru a vă asigura că niciuna dintre activitățile dumneavoastră trecute, actuale sau viitoare nu pune sub semnul întrebării îndeplinirea sarcinilor dumneavoastră în cadrul Comisiei?


Mi-am dedicat cea mai mare parte a vieții profesionale, mai bine de douăzeci de ani, integrării europene. Între 1994 și 1997 am fost membru al Parlamentului European, participând la lucrările Comisiei pentru afaceri economice și monetare și pentru politica industrială. Din anul 1997 până în 2002 am ocupat funcția de ministru al afacerilor europene în Franța. În cursul acestei perioade fascinante, m-am angajat cu toată energia în numeroase negocieri strategice, de pildă procesul de extindere din 2004, cadrul bugetar pentru Agenda 2000 sau Tratatul de la Nisa. Ulterior am fost reprezentantul autorităților franceze în cadrul Convenției privind viitorul Europei. Am avut totodată onoarea de a conduce „Mouvement européen France”. Între 2004 și 2007 m-am întors în Parlamentul European, în funcția de vicepreședinte, și am negociat mult-așteptatul statut al deputaților, fiind și raportor pentru aderarea României. Revenit în Adunarea Națională a Franței, între 2007 și 2012, am fost un membru activ al comisiei pentru afaceri externe și vicepreședinte al comisiei pentru afaceri europene în perioada crizei financiare.


Între 2012 și 2014 am deținut funcția de ministru francez al finanțelor și economiei. Din această poziție, am colaborat cu colegii mei europeni și cu Comisia Europeană pentru păstrarea integrității zonei euro, realizarea uniunii bancare, combaterea fraudei fiscale în UE și la nivel mondial, promovând totodată convergența fiscală în UE și favorizând programul de creștere economică și de reforme. La nivel național, am reușit să reduc deficitul public și să realizez reforme structurale majore, în conformitate cu orientările europene. În funcția mea actuală de membru al Adunării Naționale a Franței, lucrez în comisia pentru finanțe. În această calitate, prim-ministrul Franței mi-a încredințat misiunea de a evalua, într-o perioadă de șase luni, modul în care politicile europene pot contribui mai bine la creștere și la ocuparea forței de muncă, misiune care corespunde perfect portofoliului avut în vedere de Președintele ales Juncker. Toate aceste experiențe au în comun dorința mea de a contribui la o Europă mai bună și mi-au permis să îmi formez o imagine clară și completă a instituțiilor europene și a procesului decizional european.


Am convingerea fermă că experiența mea poate fi un atu în domeniul afacerilor economice și financiare, al impozitării și al vămilor. În calitate de ministru al economiei și finanțelor, am colaborat îndeaproape cu lideri de la nivel european și internațional - în special în cadrul reuniunilor ECOFIN, ale Eurogrupului și ale G7 și G20 - pentru soluționarea crizei economice și financiare, creșterea competitivității Europei și stimularea investițiilor în economia reală. Îmi mențin convingerea că Europa are nevoie de o Uniune economică și monetară mai profundă și de o mai mare convergență a politicilor economice și fiscale în cadrul zonei euro. În acest context, mă recunosc pe deplin în orientările strategice prezentate de Președintele ales Jean-Claude Juncker și sunt pregătit să fac tot ce îmi stă în putință, în cadrul Colegiului comisarilor, pentru a îndeplini obiectivele stabilite în materie de ocupare a forței de muncă, creștere, competitivitate, echitate și schimbare democratică, conform cererilor exprimate de o largă majoritate a electoratului european în luna mai a acestui an.


În calitate de comisar, este de datoria mea să dau dovadă de obiectivitate, transparență, integritate și independență. Voi respecta această obligație de independență și îmi voi îndeplini toate îndatoririle cu imparțialitate, pe baza standardelor etice. Declarația mea de interese - care va rămâne la dispoziția publicului și va fi actualizată - atestă faptul că am evitat întotdeauna orice conflict de interese și voi continua să o fac și în calitate de comisar, informându-l cu regularitate pe președintele Comisiei în legătură cu acest subiect. Voi respecta cu strictețe Codul de conduită al comisarilor și orientările din tratatele europene. Îmi declar cu această ocazie angajamentul solemn de a respecta dispozițiile articolului 17 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și ale articolelor 245 și 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Mă angajez, de asemenea, să evit orice poziție sau situație care ar putea pune sub semnul întrebării independența mea. Nu voi accepta instrucțiuni din partea guvernelor statelor membre și a niciunei alte entități.


Ader în totalitate la noul nostru angajament de transparență asumat în orientările politice de Președintele ales. Mă angajez să fac publice toate contactele și toate întâlnirile cu organizațiile profesionale și cu persoanele care desfășoară activități independente cu privire la orice problemă legată de elaborarea și implementarea politicilor UE.


Sunt francez și sunt mândru de acest lucru, dar mai presus de toate sunt un european pasionat și îmi doresc să contribui, ca membru al Comisiei, la viitorul continentului nostru, alături de celelalte instituții europene și de statele membre. Prioritatea mea va fi să reprezint, să servesc și să apăr interesul european, așa cum am făcut-o și din poziția de membru al Parlamentului European. Independența personală mă va ghida în întreaga mea activitate și voi urmări să obțin rezultate pentru toți cetățenii Europei.

 
 
2. Administrarea portofoliului și cooperarea cu Parlamentul European

Cum ați caracteriza rolul dumneavoastră ca membru în colegiul comisarilor? În ce sens v-ați considera răspunzător în fața Parlamentului pentru propriile acțiuni și pentru acțiunile serviciilor din subordinea dumneavoastră?


Ce angajamente specifice sunteți pregătit să vă asumați pentru a asigura o transparență sporită și o cooperare mai intensă și pentru a lua efectiv în considerare pozițiile Parlamentului și a da curs solicitărilor sale de inițiative legislative? În ceea ce privește inițiativele prevăzute sau procedurile în curs, sunteți dispus să oferiți aceleași informații și documente Parlamentului și Consiliului?


Cred cu tărie în importanța crucială a Comisiei Europene în calitate de gardian al tratatelor și de actor central în cadrul metodei comunitare. Ca membru al Parlamentului European timp de șase ani și ca ministru în Consiliu timp de șapte ani, am avut ocazia să constat cât este de important ca atât Comisia în ansamblu, cât și fiecare comisar să asculte pozițiile Parlamentului, ale statelor membre și ale părților interesate și să prezinte propuneri bine calibrate pentru rezolvarea problemelor. În calitate de comisar, voi rămâne fidel acestei misiuni și voi apăra și promova activ interesul general al Europei. Rolul meu va fi de a salvgarda rezultatele obținute și de a continua eforturile pentru întărirea valorilor și politicilor noastre comune. Părinții fondatori ne-au lăsat o moștenire extraordinară, pe care voi fi mândru și onorat să o îmbogățesc în continuare în următoarea Comisie, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker și împreună cu colegii mei, într-un autentic spirit de colegialitate.


Ca europarlamentar și parlamentar timp de peste zece ani și membru al unui guvern național timp de mai mulți ani, am trăit experiența responsabilității democratice din ambele perspective. Acest lucru mi-a întărit și mai mult convingerile: nimic nu este posibil la nivel politic, în sistemul nostru democratic, fără un parlament puternic. În calitate de comisar, dacă voi fi confirmat în funcție, voi reprezenta, desigur, Comisia în dezbaterile plenului și ale comisiilor, în acord cu colegii mei, și voi participa activ la dialogul economic prevăzut de noul cadru de guvernanță. Voi colabora îndeaproape cu Parlamentul European și cu membrii săi, respectând cu strictețe dispozițiile pertinente ale tratatului, ca și pe cele ale Acordului-cadru din 2009 și ale acordurilor interinstituționale conexe. Voi lua parte la discuțiile și trilogurile din cadrul Parlamentului. Ca regulă generală, respectând pe deplin dispozițiile existente și competențele specifice atribuite de tratate, voi considera Consiliul și Parlamentul ca având o importanță egală în activitatea mea de comisar.


În ceea ce privește acțiunile întreprinse ca urmare a pozițiilor și solicitărilor Parlamentului European, voi aplica dispozițiile Acordului-cadru și, în domeniile aflate sub răspunderea mea, mă voi asigura că Comisia va răspunde rezoluțiilor sau solicitărilor prezentate de Parlament în temeiul articolului 225 din TFUE în termen de 3 luni de la adoptare. În acest context, sprijin și îmi însușesc fără rezerve angajamentul făcut de Președintele ales Juncker, potrivit căruia viitoarea Comisie va acorda o atenție deosebită rapoartelor privind inițiativele legislative.


Orice nouă îmbunătățire a practicilor existente va trebui să fie discutată și decisă de viitorul colegiu, sub autoritatea Președintelui ales și a vicepreședintelui desemnat, dl Timmermans.


Voi colabora îndeaproape cu vicepreședintele desemnat, dna Georgieva, pentru a mă asigura că gestionarea serviciilor din subordinea mea respectă regulile și standardele existente, inclusiv pe cele prevăzute în regulamentul financiar, și a permite astfel buna desfășurare a procedurii de descărcare de gestiune de către Parlament în fiecare an.

 
 
Întrebări adresate de Comisia pentru afaceri economice și monetare

3. Funcționarea actualului cadru de guvernanță economică


Pachetul de șase acte legislative și pachetul de două acte legislative au reorganizat mult cadrul de guvernanță economică, consolidând normele fiscale și prevăzând norme noi privind dezechilibrele macroeconomice. Cum va pune Comisia în aplicare aceste norme în vigoare pentru a aborda țările în care se înregistrează deficite și datorii excesive, precum și dezechilibre macroeconomice și care nu-și îndeplinesc obiectivele anuale? Confirmați faptul că nu veți face nicio diferență între statele membre? Cum va intenționa Comisia să realizeze o consolidare fiscală favorabilă creșterii și să abordeze problema dezechilibrelor macroeconomice, având în vedere flexibilitatea prevăzută de cadrul de guvernanță economică?


Apreciez în mod deosebit această întrebare legată de nevoia unei combinații corecte de politici la nivelul UE. Acest lucru este fundamental pentru a sprijini stabilitatea, a stimula creșterea și a crea locuri de muncă. În calitate de comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi, dacă voi fi confirmat în această funcție, voi avea sarcina, alături de colega mea, dna Thyssen, și în coordonare cu vicepreședintele desemnat V. Dombrovskis, de a asigura implementarea efectivă a recomandărilor, inclusiv a celor privind politica fiscală și dezechilibrele macroeconomice. Pactul de stabilitate și creștere și procedura privind dezechilibrele macroeconomice, prevăzute în pachetul de șase acte legislative, constituie un cadru adecvat pentru a oferi orientări strategice pertinente statelor membre în perioadele de dificultăți economice și financiare. Comisia a utilizat aceste instrumente în trecut în mod consecvent și imparțial și ținând cont de condițiile specifice fiecărei țări. Sunt hotărât să continui îndeplinirea sarcinii Comisiei conform regulilor stabilite, cu obiectivitate, echitate și discernământ economic, dar și cu rigoarea adecvată, atunci când este necesar. Cred cu tărie că acest lucru este crucial pentru credibilitatea economiei noastre și pentru menținerea guvernanței solide pe care am construit-o în ultimii cinci ani. Acesta va fi, fără îndoială, un test decisiv pentru Comisie și pentru viitorul comisar de resort.


Așa cum a subliniat dl Jean Claude-Juncker în discursul susținut în fața Parlamentului European în data de 15 iulie, noua Comisie va respecta Pactul de stabilitate și creștere și va valorifica în mod optim flexibilitatea prevăzută de cadrul de reglementare existent. Dacă voi fi învestit în funcția de comisar european, mă voi angaja să protejez credibilitatea și integritatea pactului. În calitatea sa de reprezentant al interesului economiei europene în ansamblu, Comisia nu poate accepta ca un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv să nu își îndeplinească obligațiile în raport cu celelalte state membre. În eventualitatea în care un stat membru nu ia „măsurile eficiente” necesare pentru a respecta recomandările Consiliului - indiferent dacă este un stat mic sau mare, din est sau din vest, din nord sau din sud - Comisia va propune Consiliului să aplice regulile. În mod similar, nu voi ezita să activez procedura privind dezechilibrele macroeconomice, în cazul în care constatăm că un stat membru care înregistrează dezechilibre excesive nu a luat măsuri pentru a pune în aplicare recomandările adoptate de Consiliu. Desigur, așa cum au afirmat-o și alții înaintea mea, „pactul nu este stupid” și trebuie să analizăm fiecare situație specifică și să evaluăm fiecare țară în mod individual, deoarece natura, magnitudinea și cauzele fundamentale ale dificultăților economice, financiare și sociale variază considerabil de la un stat membru la altul. Pe lângă aceasta, așa cum a anunțat Președintele ales, Comisia va prezenta o analiză a punerii în aplicare a celor două pachete legislative (de șase și de două acte) până la finele acestui an, într-un exercițiu esențial pentru îmbunătățirea ulterioară a guvernanței noastre economice.


Economia europeană trebuie să se bazeze pe doi piloni: stabilitate și creștere. Dacă dorim să restabilim o creștere sustenabilă care să genereze locuri de muncă și investiții, avem nevoie de un răspuns strategic cuprinzător, care să remedieze simultan slăbiciunile cererii și ofertei, printr-o combinație corectă de reforme structurale, proceduri de consolidare fiscală diferențiate și favorabile creșterii și o politică monetară flexibilă. Aș vrea să subliniez de la bun început că, deși politica monetară are un rol foarte important în conjunctura actuală, ea nu este un panaceu pentru provocările economice fundamentale cu care ne confruntăm.


Statele membre trebuie să facă față unor dificultăți structurale diferite, care depind de situația economică a fiecăruia și care uneori impun înfăptuirea unor reforme profunde și dificile. Cu cât remediem mai devreme aceste dificultăți structurale, cu atât mai rapid se fac simțite efectele în economia reală și vor fi posibile recâștigarea încrederii, înlăturarea incertitudinii economice și îmbunătățirea condițiilor propice creșterii, locurilor de muncă și investițiilor. În ceea ce privește politica bugetară, aș încuraja statele membre care au o marjă de manevră mică sau nulă să își intensifice eforturile pentru a realiza o consolidare mai favorabilă creșterii, prin limitarea cheltuielilor publice neproductive și eficientizarea sistemelor de venituri. Totodată, statele membre care beneficiază de poziții bugetare mai confortabile ar trebui să își utilizeze o parte din spațiul bugetar pentru sprijinirea investițiilor și reducerea obstacolelor din calea ocupării forței de muncă, conservându-și în același timp poziția bugetară solidă.


Pe baza analizei factuale efectuate de funcționarii înalt calificați ai DG ECFIN, DG TAXUD și ai altor servicii ale Comisiei, alături de colegii mei, voi utiliza instrumentele de supraveghere existente, inclusiv procedura privind dezechilibrele macroeconomice, pentru a încuraja statele membre să întreprindă reformele adecvate. Însă competențele de la Bruxelles nu sunt suficiente. Pentru a stimula reformele adecvate în statele membre, trebuie să comunicăm și să explicăm mai bine cetățenilor și părților interesate vizate motivația acțiunilor și a deciziilor noastre.


4. UEM și strategia pentru viitor


La sfârșitul lui 2012, Președintele Consiliului European, în strânsă colaborare cu Președintele Comisiei, Președintele Eurogrupului și Președintele BCE, a prezentat o agendă privind o UEM profundă și veritabilă, ce are ca obiectiv asigurarea stabilității și a integrității UEM. În opinia dvs., care ar trebui să fie reformele necesare realizării unei UEM veritabile? Cum ați consolida semestrul european pentru coordonarea politicii economice pentru a asigura eficiența și calitatea recomandărilor specifice fiecărei țări și punerea lor în aplicare de către statele membre? Cum ați îmbunătăți responsabilitatea democratică pentru deciziile luate în acest cadru, nu în cele din urmă printr-o implicare sporită a Parlamentului European? Cum intenționați să abordați problema lipsei investițiilor în Europa?


Am convingerea că UEM nu este încă pe deplin înfăptuită, deși a fost consolidată într-o foarte mare măsură în perioada crizei. Pe termen scurt, prioritatea nu este să modificăm din nou un cadru de coordonare care de-abia a fost instituit. Prioritatea, în acest moment, este recâștigarea încrederii. Misiunea mea în cadrul Comisiei, în strânsă colaborare cu vicepreședintele Dombrovskis, va fi de a mă asigura că UEM actuală funcționează în mod coerent și pe termen lung, în conformitate cu regulile instituite. Problema mai generală a aprofundării UEM nu se va pune, în mod realist, cât timp nu vor fi reinstituite stabilitatea și încrederea, nu doar în finanțele publice, ci și în termeni de creștere și locuri de muncă. Președintele ales a prevăzut un calendar în acest sens în orientările politice.


Propunerile expuse în Raportul celor patru președinți și în Proiectul Comisiei vor constitui o bază solidă pentru anii următori, chiar dacă vor putea fi prezentate și idei noi. Voi participa activ la această dezbatere, alături de colegii mei, de Parlamentul European și de statele membre. De exemplu, pe termen lung, cred că ar trebui să luăm în calcul crearea unei capacități bugetare specifice la nivelul zonei euro, așa cum a propus Președintele ales Juncker, pentru a spori stabilitatea printr-o mai mare împărțire a riscurilor și a oferi mai multe mijloace de stimulare a reformelor. În opinia mea, îndeplinirea angajamentelor bugetare și a reformelor structurale naționale ar trebui să fie o condiție absolută pentru ca statele membre să aibă acces la această capacitate bugetară. Consolidarea reprezentării externe a UEM, de asemenea promovată de Jean-Claude Juncker, este, în opinia mea, o consecință firească și de dorit a unei mai mari integrări în cadrul UEM.


Punerea în aplicare necorespunzătoare a recomandărilor specifice fiecărei țări este în prezent una dintre slăbiciunile cadrului nostru de coordonare a politicilor economice la nivelul UE. Această deficiență subminează credibilitatea regulilor pe care le-am instituit. În acest domeniu, singurul lucru care contează sunt rezultatele. Împreună cu vicepreședintele desemnat Dombrovskis, voi avea misiunea de a asigura o mai bună respectare a recomandărilor. Pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie, din punctul meu de vedere, de concursul mai multor elemente: o supraveghere strictă de către Comisie, bazată pe cunoașterea aprofundată a situației fiecărui stat membru, un efort politic pentru implicarea publicului și creșterea gradului de asumare la nivel național și o dezbatere asupra modalităților de stimulare a reformelor pentru a nu da impresia unei abordări pur punitive. Egalitatea de tratament a statelor membre va trebui respectată cu strictețe.


Cu noul cadru de coordonare și supraveghere instituit de la apariția crizei, UEM presupune punerea în comun a suveranității într-o măsură fără precedent. Pentru cetățenii de rând, acest cadru este complex. Delegarea la nivelul Uniunii Europene a unor prerogative importante legate de bugetele naționale, care constituie esența democrațiilor naționale, poate suscita probleme. Sunt de părere că această situație justifică o coordonare și un dialog mai strânse între Parlamentul European, parlamentele naționale și Comisie, în spiritul elementelor inițiale ale pachetului de două acte legislative. Poate fi utilă, în acest sens, lansarea unei dezbateri asupra modului de organizare a Parlamentului European pentru chestiunile specifice zonei euro.


În prezent, investițiile din Europa și din zona euro nu au revenit la nivelurile dinaintea crizei. Deși acest lucru este valabil cu precădere pentru statele membre din partea de sud a zonei euro, în aceeași situație se află investițiile din Germania sau investițiile în cercetare din Franța. Aceasta este o problemă majoră, pe care va trebui să o tratăm, dacă vrem să ne recâștigăm capacitatea de a genera creștere și locuri de muncă. Este prioritatea Comisiei Juncker pentru a răspunde preocupărilor exprimate de electoratul european în luna mai. Cele 300 de miliarde de euro anunțate de Președintele ales, care vor fi mobilizate în decursul unei perioade de trei ani, ar trebui să ne permită să rezolvăm problema deficitului de investiții. Voi colabora îndeaproape cu vicepreședintele desemnat Katainen pentru ca acest pachet financiar să aibă un efect rapid și de durată asupra creșterii și asupra ocupării forței de muncă în Europa.


Consider că trebuie să acționăm pe două fronturi complementare: (i) stimularea capacității economiei europene de a absorbi noi investiții. Acesta este motivul pentru care este importantă finalizarea rapidă a pieței unice în anumite sectoare esențiale pentru creșterea viitoare: energie, climă și economie digitală. Uniunea piețelor de capital - proiect care va fi dirijat de comisarul desemnat Hill - este o necesitate pentru toate cele 28 de state membre. În particular, finalizarea pieței interne a capitalurilor, una dintre prioritățile noii Comisii, depinde de canalizarea economiilor private către investiții productive în interiorul UE; (ii) acolo unde vor fi necesare fonduri publice pentru inițierea sau pentru catalizarea investițiilor, va trebui să creștem capacitatea de creditare (BEI) și investițiile de capital (FEI). Dacă Parlamentul îmi va acorda încrederea sa, voi contribui, alături de colegii mei comisari, la îndeplinirea acestor sarcini strategice.


5. Politica fiscală


În calitate de comisar responsabil cu politica fiscală a UE, ce alte măsuri aveți în vedere pentru a aplica și a implementa în mod eficient planul de acțiune de consolidare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale și a spălării de bani, precum și recomandările privind planificarea fiscală agresivă și paradisurile fiscale? Având în vedere schimbul automat de informații în domeniul impozitării (AEOI), statele membre și-au exprimat dorința clară de a depăși nivelurile actuale de cooperare pentru a evita fragmentarea pieței interne. Cum va asigura Comisia o abordare coerentă la nivelul întregii UE și cum va coordona aceasta acțiunile între statele membre? Ce părere aveți despre necesitatea realizării unei convergențe ale sistemelor fiscale din UE?


Ca fost ministru al economiei și finanțelor, am participat activ la elaborarea programului fiscal existent și voi continua să o fac cu aceeași fermitate și din poziția de comisar. Este vorba de o politică esențială pentru economiile noastre, pentru întreprinderile noastre și pentru cetățeni. În colaborarea mea cu statele membre și cu partenerii globali, voi urma două principii călăuzitoare: eficiență și echitate. Îmi exprim speranța că voi putea conta pe sprijinul Parlamentului European pentru a menține elanul politic.


Nevoia unei impozitări mai echitabile a întreprinderilor rămâne o problemă arzătoare și se va afla în capul listei mele de priorități. Așa cum a arătat Președintele ales Juncker în orientările politice, continuarea luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive și soluționarea problemei erodării bazei de impozitare și a transferului de profituri, inclusiv în economia digitală, trebuie să constituie obiectivul nostru ferm, atât în interiorul UE, cât și în relațiile noastre cu partenerii internaționali. Este vorba de un element esențial pentru încrederea în economiile noastre și pentru buna lor funcționare.


Dacă voi fi confirmat în funcția de comisar, mă voi asigura că progresele realizate până în prezent în contextul Planului de acțiune al Comisiei din 2012 vor fi consolidate. În acest sens, revizuirea directivei privind societățile-mamă și filialele acestora pentru a preveni acordurile de împrumut hibride trebuie integral implementată, iar lucrările la sistemele antiabuz trebuie să se concretizeze în acte normative ale UE. Propunerea privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) trebuie readusă în prim-plan. Pe lângă faptul că oferă o simplificare majoră pentru întreprinderi și pentru investitorii străini, ea poate deveni un instrument puternic de combatere a evaziunii fiscale. Impozitarea unei economii din ce în ce mai digitalizate rămâne o provocare urgentă, căreia trebuie să i se acorde o mai mare atenție. O altă problemă care trebuie remediată este manipularea activelor necorporale de către societăți pentru a-și reduce baza de impozitare. Intenționez să port o discuție onestă cu statele membre pe aceste subiecte.


În afara UE, voi depune eforturi pentru a „exporta” la nivel internațional principiile noastre de bună guvernanță. În cazurile în care abordarea consensuală funcționează, aceasta trebuie urmărită cu fermitate. Discuțiile cu Elveția pentru desființarea regimurilor neechitabile de impozitare a societăților au fost încununate de succes și aș fi în favoarea deschiderii unor dialoguri similare cu alte țări terțe. Acesta este un element esențial pentru următorul mandat.


În 2015, intenționez să prezint un raport cu privire la progresele realizate de statele membre pentru punerea în aplicare a recomandărilor privind paradisurile fiscale și planificarea fiscală agresivă. Vom putea constata, cu această ocazie, ce alte măsuri sunt necesare pentru a proteja bazele de impozitare ale statelor membre împotriva regimurilor nocive, în mod coordonat, și vom putea monitoriza progresele realizate în materie de planificare fiscală agresivă.


Noul standard mondial pentru schimbul automat de informații referitoare la conturile financiare marchează efectiv sfârșitul secretului bancar și ar trebui să deschidă o nouă eră de cooperare și transparență între autoritățile fiscale din întreaga lume. În statele membre, acest standard trebuie implementat prin intermediul unui cadru juridic solid al UE, pe care îl va crea directiva revizuită privind cooperarea administrativă. Odată adoptată această legislație, voi încuraja implementarea sa integrală și rapidă în toate statele membre. Un cadru juridic la nivelul UE este singura modalitate de a asigura în mod automat integritatea pieței unice, compatibilitatea cu cele patru libertăți și respectarea altor politici pertinente ale UE, cum este cea în materie de protecție a datelor.


Niciun instrument juridic sau tehnic nu poate înlocui însă încrederea reciprocă între statele membre. Acestea vor trebui să facă un mare pas înainte în lupta lor împotriva activităților frauduloase și să înceapă să construiască un real climat de încredere și cooperare reciprocă. Personal, intenționez să facilitez această schimbare de mentalitate prin orice mijloace.


Convergența mai puternică a sistemelor fiscale din UE dă naștere unor ocazii care nu trebuie ratate. În opinia mea, o abordare coordonată în domeniul fiscal la nivelul UE este o ocazie pentru economiile statelor membre, și nu o amenințare. În primul rând, o abordare globală la nivelul UE poate oferi sprijinul necesar pentru îndeplinirea obiectivelor UEM. Strategia noastră pentru creștere și locuri de muncă ar putea fi favorizată de transferul eficient al presiunii fiscale, așa cum se recomandă în cadrul Semestrului european. În al doilea rând, piața internă ar avea în mod cert de câștigat de pe urma unor inițiative precum lupta coordonată împotriva dublei impuneri, acțiunile orientate către cetățeni (de exemplu, privind moștenirile sau lucrătorii transfrontalieri) și reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi. În al treilea rând, numai UE și statele membre împreună pot răspunde în mod eficient necesității de a crește calitatea sistemelor fiscale și de a asigura concurența loială și echitatea de care este nevoie pentru salvgardarea modelului nostru social și economic. Voi depune eforturi pentru adoptarea taxei pe tranzacțiile financiare, care poate contribui la reducerea riscului sistemic și totodată a probabilității unor noi crize. În acest context, armonizarea fiscală completă nu este necesară, însă creșterea convergenței sistemelor fiscale prin soluții aprobate în unanimitate la nivelul UE este imperativă.