8ème législature Damian DRĂGHICI

În calitate de raportor alternativ pe raportul referitor la cererile transfrontaliere de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale furate pe perioada conflictelor armate și a războaielor, apreciez adoptarea în plen. Este nevoie de o abordare transfrontalieră clară și coerentă a cererilor de restituire la nivelul UE, care să depășească dificultățile existente și să faciliteze obținerea unor soluții juste și echitabile.
În acest scop, Comisia trebuie să aibă în vedere înființarea unui organism consultativ al UE pentru a ajuta statele membre și alți actori în eforturile lor de a localiza și identifica operele de artă și alte bunuri culturale furate și de a le restitui proprietarilor lor legitimi.
Furtul de opere de artă și alte bunuri culturale în timpul conflictelor armate și al războaielor, precum și pe timp de pace, constituie o problemă mondială comună care trebuie abordată atât din prisma prevenirii, cât și a restituirii lor, pentru a proteja și a asigura integritatea patrimoniului și a identității culturale. Este necesar să se recurgă în mod sistematic la o cercetare independentă privind proveniența operelor, pentru a le identifica operativ cele furate, a facilita restituirea acestora, a garanta o piață a obiectelor de artă mai transparentă și mai responsabilă.

Revizuirea cadrului comunitar unic pentru transparența calificărilor și a competențelor (Europass) este necesară pentru a asigura simplificarea și eficientizarea recunoașterii și interoperabilității calificărilor și competențelor cetățenilor Uniunii obținute prin diferite tipuri de educație și formare, inclusiv a celor dobândite prin învățarea non-formală și informală și prin experiență practică. Este important ca noul cadru Europass să diversifice serviciile oferite și să valorifice optim potențialul sistemelor digitale. Nu în ultimul rând, renovarea cadrului Europass trebuie să îmbunătățească accesibilitatea serviciilor pentru grupurile dezavantajate, persoanele cu un nivel scăzut de educație, cetățenii în vârstă, șomerii de lungă durată.

Raportul Silviei Costa (S&D) referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 de instituire a programului „Europa creativă” (2014-2020) transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului European cu privire la Orchestra de tineret a Uniunii Europene (EUYO).
Încă de la crearea sa în 1976, misiunea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene a fost aceea de a uni tinerii muzicieni cei mai talentați din Europa cu dirijori de renume internațional, depășindu-se granițele culturale, sociale, economice, religioase și politice. Membrii orchestrei sunt selectați în conformitate cu criterii de calitate exigente, prin intermediul unui proces riguros de audiții anuale în toate statele membre, făcând-o unică în rândul orchestrelor din Europa.
Ținându-se cont de rolul vital al culturii și al educației în consolidarea identității noastre europene, în cadrul raportului a fost votat amendamentul la programul „Europa creativă”, care va asigura anual bugetul necesar pentru funcționarea orchestrei până la finalul acestui program de finanțare, și anume până în anul 2020.
Este important de subliniat faptul că EUYO promovează ideea unei Europe întemeiate pe conceptul de pace, cultură și înțelegere reciprocă și pe patrimoniul muzical al Europei.

Libera circulație este unul dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene, care trebuie să devina o realitate pentru toți cetățenii europeni, inclusiv pentru cei din România și Bulgaria. Votul de astăzi privind accesul la Sistemul de informații privind vizele reprezintă un pas important în procesul de aderare al României și Bulgariei la spațiul Schengen. Este un mesaj clar că aceste țări întrunesc toate condițiile și trebuie să devină, fără întârziere, membre cu drepturi depline în spațiul de liberă circulație Schengen.
Această poziție este susținută și de Comisia Europeană prin discursul Președintelui Jean-Claude Juncker privind Starea Uniunii și prin adoptarea de curând a pachetului pentru un spațiu Schengen mai puternic. Am toată convingerea că decizia Consiliului nu se va lăsa mult așteptată și va fi una favorabilă.

Propunerea de rezoluție a Parlamentului European „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” pentru care am votat astăzi în sesiunea plenară aduce mai multă substanță, eficiență și plusvaloare Comunicării comune a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 8 iunie 2016.
Rezoluția se pronunță în favoarea consolidării dimensiunii culturale a relațiilor internaționale ale UE și solicită Comisiei elaborarea de planuri anuale și multianuale și prevederea unei linii bugetare separate pentru întărirea rolului culturii și diplomației culturale în programele existente și viitoare. În plus, drepturile culturale trebuie promovate ca parte integrantă a drepturilor fundamentale ale omului, iar cultura, prin valoarea ei intrinsecă, trebuie considerată al patrulea pilon al dezvoltării durabile, alături de dimensiunea socială, economică și de mediu. Forța UE constă în a fi unită în diversitate și, de aceea, este esențial să promovăm și să apărăm diversitatea culturală și lingvistică, inclusiv conservarea limbilor minoritare, întrucât acestea reprezintă o valoare în sine și îmbogățesc patrimoniul cultural european.

. – Astăzi, Parlamentul European a adoptat raportul „Capitalele europene ale culturii” pentru anii 2020-2033. Obiectivul principal al acestui raport, la care am colaborat în calitate de raportor alternativ din partea grupului S&D, este acela de a permite și țărilor din Spațiul Economic European - Norvegia, Islanda și Liechtenstein - să poată candida în perioada 2020-2033 la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Fiecare țară va putea deține titlul doar o singură dată în perioada 2020-2033. Această inițiativă va însemna o deschidere mai mare către diversitatea culturală și o mai bună cunoaștere a reperelor culturale, prin promovarea valorilor europene. Este bine cunoscut faptul că promovarea culturii reprezintă o prioritate pentru UE, fiind esențială pentru dezvoltarea umană, pentru stimularea turismului și dezvoltarea orașelor din Europa.