8ème législature Maria Gabriela ZOANĂ

Consolidarea capacitǎţii administrațiilor publice este esenţialǎ pentru toate statele membre, în special în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor pentru cetățeni și eficiența răspunsurilor furnizate. Consider cǎ acest lucru este benefic şi pentru un proces transparent şi eficient de accesare şi utilizare a fondurilor europene în cadrul FEDR și al Fondului de coeziune, inclusiv când vorbim de investițiile în infrastructură, investițiile legate de accesul la servicii, investițiile productive în IMM-uri, precum și investițiile legate de dezvoltarea durabilă și energie care oferă beneficii pentru mediu. Susţin introducerea de noi domenii cum ar fi proiectele care vizeazǎ consolidarea securității cibernetice.
Susţin propunerea raportorului de îmbunǎtǎţire a propunerii Comisiei în această direcție, care este în unele puncte lacunară, Parlamentul propunând o serie de completǎri pentru a nu întrerupe experiențele inițiate în perioada de programare 2014-2020.

40 % din teritoriul Uniunii este reprezentat de regiunile transfrontaliere, regiuni unde trăiesc circa o treime din cei 512 milioane de cetățeni ai săi. În aceste zone, un important vector al economiilor locale și regionale îl reprezintă lucrătorii transfrontalieri, care trec zilnic dintr-o țară în alta pentru a merge la muncă și a reveni apoi acasă. Numărul activităților economice la nivel transfrontalier și, implicit, PIB-ul regiunilor respective ar crește cu 2 %, ajungând la aproximativ 91 de miliarde de euro pe an dacă s-ar elimina 20 % din obstacolele frontaliere.
Susțin poziția raportorului potrivit căreia reducerea acestor bariere este posibilă dacă fiecare stat membru ar institui puncte de coordonare transfrontalieră la nivel național și, acolo unde este cazul, la nivel regional, pentru a coordona sarcinile diferitelor autorități, care, în unele state membre, includ organisme legislative naționale și regionale, și pentru a defini sarcinile și competențele acestora pe parcursul diferitelor etape ale mecanismului, incluzând inițierea, încheierea, implementarea și monitorizarea angajamentelor și declarațiilor.

În fiecare an, 1 300 mii de miliarde de euro, respectiv 10 % din PIB, sunt cheltuiți la nivel european pentru domeniul sănătății. Din aceștia, 220 de mii de miliarde de euro – 1,41 % din PIB – sunt alocați cheltuielilor cu produse farmaceutice și 110 mii de miliarde de euro, cifră care este în creștere, investițiilor în noi dispozitive medicale. Din păcate, accesul pacienților la medicamente și sustenabilitatea sistemelor de sănătate sunt subminate de prețurile ridicate ale medicamentelor noi, care nu aduc întotdeauna progrese terapeutice semnificative. Pe scurt, este nevoie de dovezi clinice mai bune și mai multe ca o bază pentru a determina eficacitatea relativă și beneficiile terapeutice ale medicamentelor, adică calitatea acestora. Autorizația de introducere pe piață, bazată în prezent pe o evaluare a eficacității și siguranței, nu garantează, de una singură, că noul tratament reprezintă un progres, nici măcar nu exclude varianta ca acesta să reprezinte un regres, întrucât studiile și evaluările comparative necesare nu trebuie să demonstreze eficacitatea unui tratament comparativ cu alte medicamente.

Este important ca, din motive legate de securitate sau ordine publică, statele membre și Comisia să ia în considerare, atunci când analizează accesul investițiilor străine în Uniunea Europeană, potențialele efecte asupra infrastructurii critice și strategice, tehnologiilor critice și strategice, precum și asupra autonomiei strategice a Uniunii. Pe de altă parte, este important să se analizeze în ce măsură este posibil să fie accesate informații sensibile sau datele cu caracter personal ale cetățenilor Uniunii sau în ce măsură există acces la servicii de interes general și la servicii de interes economic general.

Într-o Europă fără frontiere interne, cetățenii circulă cu ușurință pe teritoriul altor state și există adesea încălcări ale normelor de circulație rutieră pe teritoriul acestora, cea mai frecventă fiind depășirea limitelor de viteză. Pentru a asigura securitatea pe rutele interne, este benefic ca, în cazul unor situații de încălcare a normelor de circulație rutieră în alt stat membru, persoanele vizate să poată fi identificate pentru a plăti contravaloarea taxelor rutiere aferente, cu condiția să se asigure protecția datelor cu caracter personal.
Susțin poziția raportorului privind necesitatea stabilirii unei limite de timp pentru stocarea datelor cu caracter personal pentru asemenea situații, date personale care trebuie să fie prelucrate exclusiv pentru a facilita schimbul transfrontalier de informații privind neplata taxelor rutiere și să nu fie prelucrate în continuare pentru niciun alt scop, accesul la datele cu caracter personal fiind acordat numai autorităților competente desemnate pentru schimbul de informații privind înmatricularea vehiculelor.

Într-o Europă fără frontiere interne și cu o piață internă dinamică, este benefic să se reducă barierele pe piață și să se îmbunătățească funcționarea pieței interne a bunurilor. Pentru aceasta, susțin poziția raportorului privind necesitatea ca statele membre și Comisia să inițieze un proces de evaluare, pentru a stabili dacă toate normele naționale sunt încă adecvate scopului lor și dacă nu creează bariere netarifare disproporționate.
Pe de altă parte, autoritățile competente ar trebui să aibă capacitatea și posibilitatea de a aduce contribuții la orientări și de a furniza feedback în legătură cu acestea. În cazul în care există diferențe de la un stat membru la altul, acestea pot justifica aplicarea normelor naționale de către autoritățile competente. Cu toate acestea, deciziile administrative trebuie să fie întotdeauna justificate în mod corespunzător, legitime, adecvate și să respecte principiul proporționalității, iar autoritatea competentă trebuie să ia decizia cel mai puțin restrictivă posibil.

Într-o Europă fără frontiere interne și cu o piață internă dinamică, este benefică, pentru schimburile dintre state, reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere în euro între statele membre din zona euro. Acestea au scăzut semnificativ, ajungând la niveluri care sunt nesemnificative în marea majoritate a cazurilor.
Din păcate, situația nu este aceeași în cazul statelor membre care nu fac parte din zona euro, plățile transfrontaliere în euro efectuate din acestea reprezentând aproximativ 80 % din toate plățile transfrontaliere efectuate din aceste state. Comisioanele pentru aceste plăți specifice rămân excesiv de ridicate în majoritatea statelor membre din afara zonei euro, ceea ce reprezintă, în continuare, o barieră în calea integrării depline în piața unică a întreprinderilor și a cetățenilor din statele membre care nu fac parte din zona euro, plasându-i astfel într-o poziție dezavantajată pe piața internă, în comparație cu întreprinderile și cetățenii din statele membre din zona euro.

Într-o Europă fără frontiere interne, autobuzele și autocarele reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai importante moduri de transport din Uniunea Europeană, mai ales în contextul realizării de legături între zonele rurale și cele urbane din statele membre. În anumite regiuni, acestea sunt adesea singurele mijloace de transport public disponibile. Prin urmare, este esențial ca pasagerii să beneficieze de cele mai bune servicii posibile.
Acest obiectiv poate fi cel mai bine atins printr-o concurență sănătoasă și loială. Susțin propunerea modificată pentru a putea găsi un echilibru între interesele pasagerilor, ale companiilor de transport și ale autorităților locale, regionale și naționale, pentru a contribui, totodată, la progresul către o piață cu adevărat unică și echitabilă a serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul în Uniunea Europeană.

În perspectiva retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, este nevoie să se adapteze din punct de vedere tehnic valorile consumului de energie al Uniunii pentru 2030, adaptare care se întemeiază direct pe un exercițiu de modelare care a stat la baza calculului inițial al nivelurilor absolute ale consumului de energie aferente obiectivelor principale ale Uniunii.
Susțin poziția raportorului privind necesitatea clarificării tehnice a formulării utilizate în considerente în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 în materie de eficiență energetică, pentru a reflecta mai exact terminologia folosită în revizuirea recent aprobată a Directivei privind eficiența energetică.

Uniunea vamală este una dintre cele mai vechi realizări ale Uniunii Europene și poate fi considerată una dintre principalele sale povești de succes, deoarece a permis întreprinderilor stabilite în Uniune să își vândă mărfurile, să facă investiții în întreaga UE și să concureze cu restul lumii. Este important totodată că au fost eliminate frontierele interne, o piața unică a UE nefiind posibilă fără uniunea vamală, care oferă un mediu economic lipsit de taxe vamale. Pe de altă parte, credibilitatea Uniunii este garantată de o uniune vamală pe deplin funcțională. Susțin necesitatea reducerii sarcinilor administrative pentru comercianții legitimi, pentru a sprijini dezvoltarea întreprinderilor competitive, dar și extinderea digitalizării pentru a permite schimburi eficace de informații, plata taxelor mai transparente și mai accesibile, în special pentru IMM-uri și pentru agenții economici din țările terțe. Susțin totodată propunerea privind crearea unui ghișeu vamal integrat la nivelul UE, care să permită întreprinderilor să prezinte într-un singur loc toate informațiile și documentele necesare, astfel încât acestea să poată îndeplini toate cerințele de reglementare privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor.

Agențiile descentralizate ale Uniunii Europene se află sub controlul Parlamentului European, control care este efectuat, în special, la nivelul comisiilor de specialitate ale forului legislativ european, care analizează toate agențiile în măsura în care acestea sunt finanțate de la bugetul UE și fac obiectul procedurii de descărcare de gestiune.
Este benefic că toate aceste agenții prezintă rapoarte anuale de activitate Parlamentului European, Curții de Conturi, Consiliului și Comisiei, având în vedere că adoptarea bugetelor lor depinde, în majoritatea cazurilor, de aprobarea autorității bugetare, iar agențiile fac, în general, obiectul descărcării de gestiune de către Parlamentul European (cu excepția agențiilor care se autofinanțează integral).
Susțin totodată propunerea referitoare la posibilitatea organizării unei dezbateri anuale în cadrul Parlamentului European cu privire la funcționarea și guvernanța agențiilor, având în vedere că este dificilă aplicarea unui model unic pentru toate agențiile, lucru care se datorează sarcinilor și funcțiilor foarte diferite îndeplinite de agenții.

Într-o Europă cu o piață internă în mișcare și dezvoltare continuă, este important ca investițiile transfrontaliere în Uniune să poată fi favorizate și să fie îmbunătățit accesul la finanțare pentru întreprinderi - inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) - și pentru consumatori.
În plus, este benefic pentru UE să existe certitudine juridică prin stabilirea de norme comune în materie de conflict de legi care să desemneze legea națională aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe, urmărindu-se creșterea volumului de tranzacții transfrontaliere cu creanțe. În prezent, nu există la nivelul Uniunii un set de norme armonizate în materie de conflict de legi care să reglementeze efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe, mai ales în cazul cesiunilor transfrontaliere de creanțe.
Lipsa securității juridice generează un risc juridic în asemenea situații - care nu există în cazul cesiunilor interne -, întrucât se pot aplica norme materiale naționale diferite în funcție de statul membru ale cărui instanțe sau autorități soluționează un litigiu referitor la titlul de proprietate asupra creanței.

Pentru a se asigura eficacitatea economiei Uniunii și sustenabilitatea finanțelor publice, în condițiile unei piețe interne dinamice, este important să existe și măsuri care permit protejarea monedei euro împotriva falsificării și a fraudelor asociate.
Susțin poziția raportorului potrivit căreia un program pentru protecția monedei euro împotriva falsificării contribuie la sensibilizarea cetățenilor Uniunii, sporirea încrederii cetățenilor în această monedă și îmbunătățirea protecției monedei euro, în special printr-o diseminare constantă a rezultatelor acțiunilor susținute prin acest program.
Consider că o protecție solidă a monedei euro împotriva falsificării este o componentă esențială a securității și competitivității economiei UE, acest aspect fiind direct legat de obiectivul UE de a îmbunătăți funcționarea eficientă a uniunii economice și monetare.

Singapore este de departe cel mai important partener al UE din ASEAN, lucru dovedit de faptul că această țară asigură aproape o treime din comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și ASEAN și aproximativ două treimi din investițiile dintre cele două regiuni. În plus, peste 10 000 de întreprinderi europene își au birourile regionale în Singapore.
Consider foarte benefic faptul că Singapore va proteja aproximativ 190 de indicații geografice ale Uniunii Europene în beneficiul producătorilor europeni din sectorul produselor alimentare și al băuturilor, în contextul în care Singapore ocupă locul cinci în Asia ca piață de export pentru produsele alimentare și băuturile din UE, înregistrând exporturi anuale în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.

Singapore este cel mai important partener al Uniunii Europene din ASEAN. Prezentul acord comercial bilateral este primul acord pe care UE l-a negociat cu un membru al ASEAN și el este un punct de referință pentru acordurile de liber schimb pe care le negociază în prezent UE cu celelalte mari economii ale ASEAN.
Susțin poziția raportorului potrivit căreia acordul reprezintă un important pas către un acord de liber schimb interregional și dezvoltarea și consolidarea, în continuare, a relațiilor noastre cu Asia de Sud, într-un moment în care nu ne mai putem baza pe SUA ca partener comercial. Consider, totodată, că această consolidare a relațiilor dintre cele două părți și intensificarea schimburilor comerciale cu Singapore trebuie să fie însoțită de un nivel crescut de protecție a muncii și mediului, trebuie să promoveze valorile UE și să apere standardele UE.

Pe o piață tot mai mondializată, este benefic un acord UE-Singapore, care va înlocui acordurile bilaterale de investiții încheiate între 13 dintre statele membre ale UE și Singapore. Aceste acorduri se bazează pe dispoziții privind protecția investițiilor care nu mai sunt de actualitate și utilizează controversatul sistem de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS).
Susțin poziția raportorului potrivit căreia este legitim să se asigure protecția investitorilor din UE prezenți în țările terțe, însă, pe de altă parte, UE ar trebui să asigure în același timp faptul că acordurile privind protecția investițiilor includ standarde obligatorii în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor și, într-un sens mai larg, obligații în materie de respectare a drepturilor omului.

Singapore este cel mai important partener al Uniunii Europene din ASEAN și este foarte important să li se garanteze investitorilor din Uniunea Europeană care activează în Singapore că nu vor fi discriminați în raport cu investitorii singaporezi, precum și să fie protejați în mod corespunzător de exproprieri ilegitime.
Este, deci, benefic ca acordul să asigure un nivel ridicat de protecție a investițiilor, de transparență și de responsabilitate, garantând, în același timp, dreptul celor două părți de a reglementa la toate nivelurile guvernamentale și de a urmări obiective de politici publice legitime, cum ar fi sănătatea publică și protecția mediului.

Pe o piață tot mai mondializată este esențial să se îmbunătățească schimburile interpersonale, cum ar fi mobilitatea academică în cadrul programului Erasmus Mundus, să se dezvolte și mai mult schimburile culturale care ajută cetățenii celor două părți să cunoască culturile celeilalte părți, precum și să existe înțelegere reciprocă.
În context, rolul Fundației Asia-Europa (ASEF), cu sediul în Singapore, este esențial, aceasta reprezentând principalul instrument pentru schimburile culturale dintre Asia și Europa, dar și un cadru adecvat pentru implicarea mai mare a societății civile. Pe de altă parte, este benefică derularea de programe de cunoaștere și înțelegere a Uniunii Europene și a politicilor sale prin intermediul Centrului Uniunii Europene din Singapore, care a fost înființat în 2009 în parteneriat cu Universitatea Națională din Singapore și Universitatea Tehnologică Nanyang.
Susțin poziția raportorului potrivit căreia va fi benefică pentru ambele părți încurajarea cercetătorilor din Singapore să desfășoare proiecte comune de cercetare și inovare cu entități ale UE în cadrul unor inițiative de cercetare ale UE, cum ar fi programul Orizont 2020 și să abordeze provocările globale comune legate de schimbările climatice, mediu, biotehnologie, sănătate, îmbătrânirea populației, energie, resurse naturale și securitatea alimentară.

Într-o Europă fără frontiere interne și cu o piață internă dinamică, este benefică o cooperare în domeniul transporturilor cu țările din Balcanii de Vest, cooperare care este reglementată de Observatorul transporturilor din Europa de Sud-Est (SEETO).
Principalul obiectiv al memorandumului de înțelegere era extinderea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și a politicilor conexe la țările din Balcanii de Vest. În prezent, acest acord trebuie adaptat la evoluția societății și a pieței, pentru ca legislația, standardele și specificațiile tehnice aplicate de partenerii din Balcanii de Vest să fie compatibile cu cele ale Uniunii, pe baza experienței pozitive în ceea ce privește punerea în aplicare a Tratatului de instituire a Comunității Energiei.
Susțin, deci, instituirea Comunității transporturilor (TCT), care își propune să adopte o abordare mai cuprinzătoare în materie de cooperare în domeniul transportului rutier, feroviar, maritim și pe căile navigabile interioare, a domeniilor conexe. Ca atare, susțin poziția raportorului potrivit căreia comunitatea transporturilor va permite integrarea treptată a piețelor de transport din Balcanii de Sud-Vest în piața transporturilor din Uniunea Europeană, pe baza acquis-ului relevant, inclusiv în domeniul standardelor tehnice, al interoperabilității, al siguranței, al securității, al gestionării traficului, al politicii sociale, al achizițiilor publice și al mediului, pentru toate modurile de transport, cu excepția celui aerian.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina este benefică pentru ambele părți, dar consider că aceasta din urmă trebuie să adopte noi strategii nediscriminatorii și care iau în considerare dimensiunea de gen, la nivelul întregii țări și în domenii cum ar fi încadrarea în muncă și gestionarea finanțelor publice, care vor permite aplicarea consecventă a reformelor în întreaga țară, precum și accesul la finanțări IPA suplimentare.
Este important, de asemenea, că adoptarea unor strategii relevante la nivelul întregii țări a permis accesul la finanțări IPA II suplimentare în domenii-cheie, cum ar fi agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și energia, în cadrul documentului indicativ de strategie pentru perioada 2014-2020, revizuit recent.