Bugetul UE pe 2010

În principiu, Consiliul şi Parlamentul hotărăsc, împreună, în fiecare an, bugetul european. Pentru a evita crize bugetare asemănătoare cu cele din anii 1988, 1993 şi 1999, Consiliul şi Parlamentul lucrează de acum înainte, plecând de la propunerea Comisiei, într-un cadru financiar multianual (CFM), care poartă şi denumirea de „perspectivă financiară”. Acest cadru, care acoperă mai mulţi ani bugetari, stabileşte un buget total şi un plafon maxim pentru cheltuielile din fiecare domeniu.

De aceea, fiecare buget anual trebuie să respecte limitele fixate în perspectiva financiară. Cu toate acestea, acordul a lăsat o marjă de flexibilitate în cazul unor situaţii neaşteptate - în principal în domeniul finanţării politicii externe.

Perspectiva financiară 2007-2013

După îndelungi negocieri, statele membre au ajuns la un acord în decembrie 2005. Însă linia adoptată de şefii de stat era diferită de ceea ce propusese iniţial Comisia şi de ceea ce considera Parlamentul că era necesar pentru a face faţă provocărilor Uniunii în perioada 2007-2013. Preşedinţia Consiliului – pe atunci, cancelarul austriac şi ministrul său de finanţe – a trebuit, prin urmare, să ajungă la un acord cu deputaţii europeni pentru cuantumul bugetului şi conţinutul cheltuielilor. Acest acord a fost încheiat, în cele din urmă, în aprilie 2006.

Parlamentul European a ratificat noul acord inter-instituţional care cuprinde cadrul financiar multianual 2007-2013, prevăzând, în acelaşi timp, revizuirea acestui mecanism în 2009.

Perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 se împart în cinci capitole:

1. Creştere durabilă: această rubrică include fondurile structurale, cercetarea şi educaţia, cu un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani

2. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale: este vorba de finanţarea politicii agricole comune şi a politicilor de mediu, cu un buget de 371 de miliarde de euro

3. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate activităţilor legate de justiţie şi afaceri interne. Această sumă va acoperi şi programele care încurajează cetăţenia europeană, cum ar fi schimburile între tineri, înfrăţirea oraşelor şi dimensiunea europeană a presei şi culturii

4. Uniunea Europeană ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate acţiunilor în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare, promovării drepturilor omului, politicii externe şi de securitate comune şi sprijinului pentru dezvoltarea ţărilor învecinate

5. Administraţia (inclusiv serviciile de traducere) va beneficia de 49,8 de miliarde de euro, adică 5,75% din bugetul total.

Comisia Europeană, în calitate de executiv al UE, este responsabilă cu implementarea unei părţi mari din buget, dar şi cu redactarea unei propuneri de buget în fiecare an.

Bugetele celorlalte instituţii europene sunt relativ mici şi sunt legate de administraţie: personal, infrastructură, informare, traducere şi interpretare. Comisia execută bugetele pentru politicile europene majore, precum agricultura, coeziunea, acţiunile externe etc.

Conform Tratatului de la Lisabona, planul bugetar UE pe termen lung este obligatoriu (pe cel puţin cinci ani, în loc de şapte ani, ca acum). Pentru adoptarea perspectivei financiare este necesară aprobarea Parlamentului European. Acesta din urmă a sugerat ca actuala perspectivă financiară să fie prelungită până în 2015 sau 2016, pentru ca perioada următoarei perspective să coincidă cu mandatul Parlamentului şi cu cel Comisiei.