Vital Moreira despre ACTA: „Ce era permis va fi în continuare permis“

După semnarea ACTA de către 22 de state membre și reprezentanți UE, atenția publică s-a îndreptat către Parlamentul European și rolul acestuia în procesul aprobării tratatului. Președintele comisiei pentru comerț internațional, portughezul socialist Vital Moreira, ne-a explicat că Parlamentul nu poate modifica textul tratatului, poate doar să spună da sau nu.

Domeniul și conținutul drepturilor de autor sunt deja stabilite de Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. ACTA este un acord care nu redefinește domeniul protecției acestor drepturi, ci dorește consolidarea mijloacelor și mecanismelor de protecție.

Ce (nu) face ACTA

„Acordul nu schimbă conținutul, ce era permis va fi în continuare permis; ce era interzis continuă să fie interzis. Este vorba de mai multă eficiență în combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală“, ne-a spus președintele comisiei pentru comerț internațional, portughezul socialist Vital Moreira.

O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. ACTA este un acord multilateral între economii dezvoltate precum UE, SUA și Japonia și țări mai puțin dezvoltate, precum Mexic și Maroc, care are obiectivul de a consolida respectarea proprietății intelectuale.

De ce este atât de controversat

„Controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.“, ne-a explicat domnul Moreira.

Dumnealui a specificat: „personal, aș menționa că multe argumente vizează lucruri care nici măcar nu sunt prevăzute în ACTA. De exemplu, descărcarea pentru folosire individuală nu a fost interzisă și nici nu va fi. Se interzice încălcarea drepturilor de autor pentru scopuri comerciale“.

Cetățenii își pot spune părerea despre acord

Domnul Moreira a arătat că propunerea de text se află deja pe site-ul Parlamentului European, deși nu a fost trimisă oficial deputaţilor europeni. Tot pe site se poate găsi o evaluare a acordului. A fost făcută publică până și opinia serviciului legal al Parlamentului European, care este de obicei confidențială.

Dezbaterile din cadrul comisiilor sunt transmise în direct pe site. Pe 1 martie, comisia pentru comerț internațional va organiza un atelier la care poate participa oricine. Comisarul De Gucht deja și-a confirmat participarea. O parte din grupurile politice, în special cele care sunt împotriva acordului, promovează dezbateri pe site-urile proprii. Cetățenii au trimis deja Parlamentului „sute sau mii de emailuri“, conform domnului Moreira, pentru care abordarea dosarului în cadrul Parlamentului European nu poate fi acuzată de lipsă de transparență.     

Ce poate face Parlamentul European

ACTA este un acord internațional, care are nevoie de aprobarea Parlamentului European pentru a intra în vigoare. „Parlamentul nu poate modifica textul tratatului, poate doar să spună da sau nu, sau să amâne aprobarea“, ne-a explicat domnul Moreira.

Deoarece acordul a ridicat probleme legale, Parlamentul European mai poate să ceară Curții de Justiție a UE să verifice compatibilitatea acestuia cu legislația europeană. Cererea poate fi făcută de către o comisie. În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia Curții.

Comisia pentru comerț internațional este responsabilă cu decizia asupra ACTA, însă și alte comisii, printre care cea pentru libertăți civile, își pot spune opiniile.

Ce se întâmplă dacă acordul este respins

„Dacă spunem da, Consiliul este autorizat să încheie acordul și să îl facă obligatoriu în UE și celelalte state participante. Devine obligatoriu în cadrul legal UE“, ne-a explicat domnul Moreira. „Dacă spunem nu, procesul se încheie și tratatul este mort. Poate fi renegociat, dar cel actual va fi mort. Pentru un nou acord trebuie începută o nouă procedură: o propunere din partea comisiei, un mandat de la Consiliu, negocieri, semnare etc.“.

În trecut, Parlamentul European a spus „nu“ de două ori: în cazul SWIFT și în cel al acordului cu Marocul în domeniul pescuitului.