Economia: ce face Parlamentul pentru a susține creșterea

De la criza economică, Parlamentul încearcă să reconstruiască încrederea în sistemul bancar și financiar și sprijină investițiile și creșterea.

Data publicării: 01-06-2017 Ultima actualizare: 01-06-2017 - 12:10

Criza financiară din 2008 a scos în evidență punctele slabe ale sistemului bancar european. Pentru a asigura o supraveghere mai bună, deputații europeni au adoptat reguli care fac ca Banca Centrală Europeană să fie direct responsabilă pentru supravegherea a o sută de bănci majore în zona euro.

Problema implicării contribuabililor în cazul falimentelor bancare a fost, de asemenea, dezbătută în ultimii ani. Uniunea Europeană a decis să instituie o autoritate comună, Comitetul unic de rezoluție, care să garanteze soluționarea ordonată a situației băncilor falimentare, cu un impact minim asupra economiei reale și finanțelor publice.

Deputații europeni au intensificat și cerințele de capital pentru bănci. Scopul este de a le ajuta să răspundă mai bine la crize, să limiteze impactul șocurilor viitoare și să sporească gradul de supraveghere. Noile modificări sunt luate în considerare de către Parlament.

O mai bună coordonare europeană

Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a asigura o mai bună coordonare a politicilor economice și fiscale în UE, lipsa de aliniere de multe ori însemnând că unele state membre trebuie să împrumute bani cu rate ale dobânzii mai mari.

Semestrul european este un ciclu anual care oferă recomandări în funcție de țară. Acestea sunt pregătite de Comisia Europeană, adoptate de către guverne în cadrul Consiliului și puse în aplicare la nivel național. Parlamentul a fost implicat activ în pregătirea acestor pachete legislative, cunoscute sub numele de „six-pack“ și „two-pack“.

Evaziunea fiscală

Parlamentul European lucrează la o impozitare mai transparentă și mai bine coordonată. Deputații au creat comisii speciale care lucrează asupra impozitării, responsabile cu examinarea acuzațiilor că unele state membre au oferit un tratament fiscal preferențial multinaționalelor, precum și o comisie de anchetă pentru situația documentelor Panama.

După ce primii doi piloni, vor conveni deputaţii şi asupra celui de-al treilea?

Consolidând investițiile

Deficite bugetare mari înseamnă că puține fonduri, publice sau private, sunt disponibile pentru a sprijini creșterea economică. Uniunea Europeană a lansat în 2015 un plan de investiții ambițios, care intenționează să ofere 315 miliarde de euro pentru investiții publice și private, cu garanții europene.

Scopul este de a finanța proiecte viabile economic, dar care nu ar putea demara altfel, din cauza reticenței investitorilor privați datorată situației economice incerte și riscului crescut.

Parlamentul se pregătește să voteze în iunie extinderea Fondului european pentru investiții strategice cu scopul de a crește volumul investițiilor în economia UE la 500 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020.

Un buget pentru zona euro?

Într-un raport adoptat în februarie, deputații europeni cer un buget specific pentru zona euro, pentru a ajuta țările să facă față șocurilor și pentru a le ajuta să își adapteze economiile la noile provocări. Textul solicită, de asemenea, un rol sporit pentru Parlamentul European și parlamentele naționale în cadrul semestrului european.

Parlamentul European a adoptat un set de trei rezoluții care analizează viitoarea dezvoltare a Uniunii Europene.

Viitorul integrării europene

În săptămânile următoare, Comisia Europeană va publica cinci documente de reflecție privind viitorul integrării europene.

Fiecare lucrare va fi dedicată unei teme specifice: dimensiunea socială a Europei, globalizarea, uniunea economică și monetară, apărarea și finanțele.

Această inițiativă se va încheia în luna septembrie cu discursul anual privind starea Uniunii Europene, care va fi ținut de Jean-Claude Juncker, în plen.