Schengen: provocări la adresa zonei fără frontiere 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Schengen se confruntă cu probleme care ar putea pune în pericol însăși existența acestui spațiu. Detalii despre aceste probleme și consecințele acestora pentru zona fără frontiere.

Viză Schengen ©AP Images/European Union-EP 

Parlamentul condamnă continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen într-un raport care a fost adoptat pe 30 mai.

 

Schengen este sub o „presiune enormă” avertizează eurodeputații într-un raport privind funcționarea zonei fără pașapoarte. „Guvernele naționale au transformat Schengen în țapul ispășitor al eșecurilor politicilor de securitate și al punctelor slabe ale sistemului european comun de azil. Cu toate acestea, Schengen nu este problema, ci soluția”, a spus raportorul Carlos Coelho (PPE, Portugalia), avertizând că retorica ușoară de acuzare a liberei circulații ar putea distruge sistemul unic Schengen. „Dacă piere Schengen, Europa cetățenilor pe care o avem astăzi va dispărea”, a adăugat dumnealui.

 

Timpuri grele pentru spațiul Schengen

 

Controalele la anumite frontiere au fost reintroduse ca reacție la fluxul considerabil de refugiați în UE în 2015 și după atacurile teroriste din Europa. Fluxul migranților și al solicitanților de azil a fost considerat o amenințare la adresa securității interne, iar statele membre afectate au folosit dispozițiile Codului Frontierelor Schengen pentru a introduce controale la frontierele interne. Acestea trebuiau să fie o măsură temporară și excepțională, dar la peste doi ani de atunci, funcționarea normală a spațiului Schengen nu a fost restabilită.

 

„Frontierele interne sunt încă în vigoare, în principal pentru că plătim prețul unor probleme care nu țin de domeniul Schengen, cum ar fi politica de azil”, a spus domnul Coelho.

 

În prezent, 6 țări fac controale la frontiere: Franța, Austria, Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia.

Harta Spațiului Schengen 
Spațiul Schengen  
  • 26: numărul de țări din Spațiul Schengen  
  • 4: membri Schengen din afara UE - Norvegia, Islanda, Lichtenstein și Elveția 
  • 6: state UE nu fac parte din Schengen - Regatul Unit, Irlanda, România, Bulgaria, Cipru, Croația 
  • 50.000: kilometri de frontieră externă a Spațiului Schengen 

Cât costă, pe cine afectează

 

Controalele la frontieră împiedică circulația liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor în întreaga UE. Cel mai mare impact îl suferă transportul transfrontalier de mărfuri, lucrătorii care merg la muncă peste frontieră (1,7 milioane de lucrători din UE traversează o frontieră în fiecare zi pentru a merge la muncă) și turismul.

 

Există costuri administrative și de infrastructură pentru sectorul public. Pe o perioadă de doi ani, costul controalelor la frontieră este estimat la 25-50 de miliarde de euro (costuri unice) și două miliarde de euro pentru costurile de funcționare anuale. Mai multe detalii în acest dosar EPRS.

 

„Schengen face parte din soluție, nu din problemă”

UE a adoptat recent mai multe măsuri pentru consolidarea integrității spațiului Schengen:

- în aprilie 2017 au fost introduse controale sistematice la frontierele externe ale UE pentru toate persoanele care intră în UE - inclusiv cetățenii UE

- un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor pentru a înregistra călătoriile cetățenilor din afara spațiului Schengen și pentru a accelera controalele

- consolidarea supravegherii externe a frontierei prin crearea Agenției Europene de Frontieră și Coastă

- mai multe competențe pentru Europol, agenția de poliție a UE, de a intensifica lupta împotriva terorismului.

Redresarea spațiului Schengen

 

„Soluția este voința politică. În ciuda cadrului european, granițele rămân naționale. Deci numai statele membre pot schimba acest lucru”, a spus domnul Coelho. Deputații europeni susțin foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru restabilirea zonei libere de frontieră și sugerează modalitatea de acțiune.

Parlamentul declară că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen și solicită Consiliului să aprobe aderarea acestora. „Bulgaria și România și-au făcut temele și îndeplinesc cerințele de șapte ani. Dacă jucați după reguli, trebuie să vi se ofere lucrul la care aveți dreptul”, a comentat domnul Carlos Coelho.