Propaganda: „Armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze” 

 
 

Distribuiți această pagină: 

„Cea mai mare îngrijorare o reprezintă platformele de social media”, avertizează eurodeputata Anna Fotyga, membră din grupul CRE.

Interviu cu eurodeputata Anna Fotyga 

Propaganda ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul alegerilor europene care vor avea loc în luna mai 2019. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia asupra platformelor de social media și propun măsuri noi. Am discutat despre raportul referitor la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa cu eurodeputata Anna Fotyga, autoarea raportului.

Parlamentul cere mai multe măsuri împotriva dezinformării

Conform raportului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată datorită unor instrumente noi și mai agresive. De asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Potrivit eurodeputaților, aceste state încearcă să submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările extremiste. Acest raport urmează să fie dezbătut și votat în cadrul sesiunii plenare din martie. Doamna Fotyga este responsabilă de coordonarea acestui raport în Parlament

Cât de protejate sunt alegerile europene de interferențele unor părți terțe, atacurile cibernetice și propaganda ostilă?

Vorbim despre 27 de procese electorale paralele unice în fiecare stat membru, care pot fi vizate de actori ostili ce folosesc un set de instrumente adaptate: utilizarea răuvoitoare a roboților, algoritmi, inteligența artificială, trolii, tehnologii din categoria „deepfake” și conturi false în campaniile politice precum și atacurile cibernetice în timpul procesului electoral.

Sunt sigură că, în urma unor cazuri recente de amestec în alegeri și în referendumuri, statele membre au început să evalueze situațiile pe teritoriile lor. Cu toate acestea, investițiile în capacitatea de a contracara campaniile de dezinformare și de a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a detecta dezinformarea necesită timp, iar armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze. Acesta este motivul pentru care au fost luate anumite măsuri la nivelul UE, cum ar fi codul de bune practici al UE împotriva dezinformării, care asigură transparența publicității politice și încurajează acțiuni decisive împotriva conturilor false de pe platformele de social media.


Ce trebuie să îmbunătățim?

Trebuie să fim cu un pas înainte, în loc să reacționăm pur și simplu. Cu siguranță trebuie să fim mai concentrați asupra utilizării necorespunzătoare a inteligenței artificiale, precum și asupra dezvoltării acesteia pentru a putea contracara propaganda.

Ceea ce este necesar pentru obținerea succesului este numirea publică a făptașilor, a sponsorilor acestora și a obiectivului pe care aceștia doresc să-l împlinească. Un răspuns robust al UE ar trebui să includă o serie de măsuri, inclusiv sancțiuni specifice.

Sunt unele țări UE mai vulnerabile la dezinformare?

Operațiunile de informare agresivă sunt parte a unei strategii mai largi. Războiul de informații care acompaniază ofensivele militare ar trebui luate în serios și contracarate cu determinare și unitate. Campaniile de dezinformare ale Rusiei continuă să se concentreze asupra estului Ucrainei și Crimeei, însă întotdeauna țintește țările în care vede legături culturale, istorice, lingvistice sau politice. Proiectul „EUvsDisinfo” a demascat peste 4.000 de cazuri de campanii de dezinformare referitoare la o serie largă de teme.

Cum ne putem asigura că în timp ce combatem propaganda nu încurajăm cenzura sau nu împiedicăm libertatea de exprimare?

Așa cum am evidențiat în raportul nostru, libertatea de exprimare precum și pluralismul media stau la baza unei societăți democratice și oferă cele mai bune garanții împotriva dezinformării și propagandei ostile. Cenzura ne-ar submina. Din acest motiv, subliniem importanța transparenței proprietății mass-media și a pluralismului. Cea mai mare îngrijorare pe care o subliniem în raportul nostru o reprezintă platformele de social media. Înțelegem că interzicerea conturilor suspecte poate fi considerată drept cenzură și, prin urmare, astfel de acțiuni trebuie să fie clar justificabile.

Experții consideră că fenomenul dezinformării are un impact mai mare ca oricând, deoarece instrumentele digitale fac ca publicarea și distribuirea știrilor sau informațiilor online să fie mai ușoară și mai ieftină.