Schengen: ghid despre spațiul european fără frontiere 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene. Detalii despre acesta în ghidul nostru.

După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră.  

Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.


Statele membre Schengen


Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.


Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.


Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.


Schengen: scop și beneficii


Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.


Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.


Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.

Garantarea securității în spațiul Schengen


Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.


Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.


Sistemul de Informații Schengen este consolidat pentru a oferi cetățenilor europeni mai multă siguranță. Descoperiți ameliorările aduse sistemului din infograficele noastre.

State care fac parte din Sistemul de Informații Schengen  

Frontiere interne și externe


Creșterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în 2015 și preocupările sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activitățile teroriste și infracționale grave de natură transfrontalieră, au afectat funcționarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre.


Parlamentul condamnă continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen într-un raport adoptat la 30 mai. Controalele temporare la frontierele interne în spațiul Schengen au fost puse în aplicare timp de trei ani. Deputații europeni impun condiții mai clare de utilizare a acestora ca măsură de ultimă instanță.


Provocări și reacția UE


Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la 150.114 în 2018, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient de cererile de azil.


Aceste provocări au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor, cum ar fi crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.


Pentru a opri - înainte de a ajunge în UE- infractorii, teroriștii sau oricine alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați în viitor înainte de a ajunge în UE cu sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias). Aceste controale ar putea începe deja în 2021.


În paralel, deputații europeni au aprobat planuri de a acorda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră până în 2027, pentru a spori securitatea Europei.