Apărarea: cum susține Parlamentul cooperarea europeană 

 
 

Distribuiți această pagină: 

©AP Images/Union européenne-PE  

Într-un context internațional imprevizibil, Parlamentul solicită o apărare europeană eficientă și noi măsuri pentru a îmbunătăți securitatea cetățenilor.

Amenințarea terorismului, lipsa securității energetice și atacurile cibernetice reprezintă provocări din ce în ce mai mari la adresa securității statelor membre.

 

Conform unui sondaj Eurobarometru recent, cerut de Parlament, 68% dintre cetățenii europeni doresc ca Uniunea să acționeze mai mult în materie de securitate și apărare.

 

Statele membre rămân competente în acest domeniu, însă deputații europeni cer guvernelor naționale în mod regulat să sporească investițiile, să amelioreze schimbul de informații și să-și reunească resursele. Aceste eforturi pot spori eficiența apărării europene fără crearea unei armate.

Economii de scară

 

În 2016, cele 28 de state membre UE au cheltuit 206 miliarde de euro pentru apărare. Într-o rezoluție adoptată în noiembrie anul trecut, deputații europeni au cerut țărilor europene să depună eforturi pentru a aloca cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru acest domeniu.

 

Cu toate acestea, Uniunea Europeană risipește anual 26,4 miliarde de euro din cauza dublării eforturilor și supracapacității.

 

Pentru a remedia această situație, Parlamentul recomandă ca statele membre să efectueze achiziții în comun ale resurselor de apărare și să pună în comun o parte din echipamentul neletal, cum ar fi aeronavele sau vehiculele de transport.

Investiții în cercetare

 

Bugetele naționale din domeniul apărării au scăzut substanțial de la începutul crizei economice. Pentru Parlament, proiectele de cercetare în colaborare pot reprezenta o alternativă la lipsa de investiții.

 

Bugetul UE nu poate înlocui contribuțiile statelor membre, dar acesta poate ajuta guvernele naționale să coopereze mai bine. Comisia a propus, de exemplu, recent, crearea unui fond european de apărare pentru a ajuta statele membre să sporească eficiența cheltuielilor lor.

 

Nevoia de voință politică

 

Parlamentul evaluează în mod regulat posibilitățile juridice oferite de Tratatul de la Lisabona. Într-o rezoluție adoptată în martie, deputații europeni au arătat că instrumentele pentru o mai bună cooperare există, dar că progresul politicii de securitate și apărare comune depinde mai mult de voința politică a statelor membre.

 

Deputații europeni doresc, de asemenea, să consolideze statutul și finanțarea Agenției Europene de Apărare.

 

În cele din urmă, Parlamentul a sugerat ca miniștrii apărării să se întâlnească într-o formațiune separată a Consiliului pentru a-și sincroniza mai bine programele.

Apărare reciprocă și parteneriate

 

Clauza de apărare reciprocă (articolul 42, alineatul 7, din Tratatul privind Uniunea Europeană) a fost introdusă în 2009, cu Tratatul de la Lisabona. Aceasta prevede că țările Uniunii Europene sunt obligate să sprijine un stat membru în cazul în care acesta face obiectul unei „agresiuni armate pe teritoriul său.“

 

Chiar dacă deputații europeni sunt în favoarea unei „autonomii strategice“ la nivel european, o Uniune Europeană a apărării ar putea consolida parteneriatul cu NATO.

 

Dezbatere despre viitorul integrării europene

 

Comisia publică în iunie cinci documente de reflecție ca punct de plecare pentru o dezbatere privind viitorul integrării europene. Fiecare lucrare este dedicată unei teme specifice: dimensiunea socială europeană, globalizarea, uniunea economică și monetară, apărarea și finanțele.

Lucrările conțin idei și scenarii pentru ceea ce ar putea fi Europa în 2025, dar nu există propuneri specifice. Inițiativa se încheie la jumătatea lunii septembrie, când președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, va ține un discurs despre Starea Uniunii.