Terorismul jihadist în UE din 2015

Din 2015, Europa a cunoscut o serie de atacuri teroriste. Cine sunt teroriștii? De ce acționează ei și în ce mod?

Terorismul jihadist în UE din 2015
Terorismul jihadist în UE din 2015

Terorismul jihadist nu este un fenomen nou în UE, însă, începând din 2015, se înregistrează un nou val de atacuri jihadiste. Ce urmăresc teroriștii jihadiști? Cine sunt ei? Cum acționează?

Ce este terorismul jihadist?


Obiectivul grupurilor jihadiste este să creeze un stat islamic guvernat exclusiv de legea islamică - Sharia. Ei resping democrația și parlamentele alese, deoarece, în opinia lor, Dumnezeu este singurul în măsură să dicteze legile.

Europol definește jihadismul ca fiind „o ideologie violentă, care exploatează concepte islamice tradiționale. Jihadiștii legitimează utilizarea violenței făcând trimitere la doctrina clasică islamică despre jihad, un termen care înseamnă efectiv «a face eforturi» sau «a se strădui», dar care, în dreptul islamic, este tratat ca un război consfințit de religie.”

Rețeaua Al-Qaida și așa-numitul Stat Islamic sunt reprezentanți proeminenți ai grupurilor jihadiste. Jihadismul este o subgrupare a salafismului, o mișcare sunnită resurgentă.

Atacuri teroriste, decese și arestări în UE în 2019 și în 2020.

Cine sunt teroriștii jihadiști?


Potrivit Europol, atacurile jihadiste din 2018 au fost efectuate în principal de teroriști care au crescut și au fost radicalizați în țara lor de origine, nu de așa-numiții luptători străini (persoane care au călătorit în străinătate pentru a se alătura unui grup terorist).

În 2019, aproape 60 % dintre atacatorii jihadiști aveau cetățenia țării în care a avut loc atacul sau a fost pus la cale complotul.


Radicalizarea teroriștilor autohtoni s-a accelerat, deoarece așa-numiții „lupi singuratici” sunt radicalizați prin propagandă online, în timp ce atacurile lor sunt inspirate mai degrabă decât sunt comandate de grupări teroriste precum al-Qaeda sau SI.


Potrivit Europol, acești teroriști nu sunt neapărat extrem de religioși: e posibil să nu citească Coranul sau să meargă regulat la moschee și au adeseori cunoștințe rudimentare și fragmentate despre islam.


În 2016, un număr semnificativ de persoane care au fost semnalate Europol drept teroriști s-au dovedit a fi infractori mărunți, ceea ce sugerează că persoanele cu antecedente penale sau care au socializat într-un mediu infracțional pot fi mai predispuse la radicalizare și la recrutare.


Europol trage concluzia că „s-ar putea ca religia să nu reprezinte motorul inițial sau principal al procesului de radicalizare, ci să ofere doar o «fereastră de oportunitate» pentru a depăși problemele personale. [Teroriștii] pot percepe că o decizie de a comite un atac în propria țară îi poate transforma dintr-un «zero» într-un «erou».”


Raportul Europol din 2020 arată că majoritatea teroriștilor jihadiști erau tineri adulți. Aproape 70 % dintre ei aveau vârste cuprinse între 20 și 28 de ani, iar 85 % erau bărbați.

Cum atacă teroriștii jihadiști?

Din 2015, atacurile jihadiste au fost comise de către actori și grupuri izolate. Lupii singuratici se folosesc în principal de cuțite, de furgonete și de arme. Atacurile lor sunt mai simple și destul de nestructurate. Grupurile utilizează arme automate și explozibili în atacuri complexe și bine coordonate.

În 2019, aproape toate atacurile finalizate sau eșuate au fost comise de lupi singuratici, în timp ce majoritatea comploturilor dejucate au implicat mai mulți suspecți.

Teroriștii jihadiști au avut tendința de a prefera atacurile împotriva persoanelor, și nu a clădirilor sau obiectivelor instituționale, pentru a declanșa o reacție emoțională din partea publicului.

Teroriștii nu diferențiază între musulmani și nemusulmani, iar atacurile au vizat un număr maxim de victime, cum a fost cazul la Londra, Paris, Nisa, Stockholm, Manchester, Barcelona și Cambrils, printre altele.

Lupta UE împotriva terorismului

S-a acționat la nivel național și european pentru a crește nivelul și eficacitatea cooperării dintre statele membre.

Măsurile luate de UE pentru a preveni atacurile noi sunt ample și detaliate. Acestea merg de la reducerea finanțării terorismului, combaterea criminalității organizate, consolidarea controalelor la frontieră până la combaterea radicalizării și îmbunătățirea cooperării polițienești și judiciare în ceea ce privește urmărirea suspecților și tragerea la răspundere a autorilor.

De exemplu, deputații în Parlamentul European au adoptat noi norme pentru a face ca utilizarea armelor de foc și crearea de bombe improvizate să fie mai dificile pentru teroriști.

Europol, agenția de poliție a UE, a primit competențe suplimentare. Acesta poate înființa mai ușor unități specializate, cum ar fi Centrul european de combatere a terorismului, creat în ianuarie 2016. De asemenea, aceasta poate face schimb de informații cu întreprinderi private în unele cazuri și poate solicita platformelor de comunicare socială să elimine paginile gestionate de SI.

În iulie 2017, Parlamentul European a creat o comisie specială pentru combaterea terorismului, pentru a evalua modul în care se poate combate mai eficient terorismul la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European au elaborat un raport cu măsuri concrete pe care doresc ca Comisia Europeană să le includă în noua legislație.

Găsiți mai multe explicații la Măsuri antiteroriste adoptate de UE