Tanja Fajon: „Dacă pierdem spațiul Schengen, vom pierde proiectul european” 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Eurodeputații au cerut condiții mai clare privind controalele la frontierele interne în spațiul Schengen, astfel încât acestea să fie permise doar ca o ultimă soluție.

Eurodeputata Tania Fajon 

Începând cu anul 2015, cinci state membre UE au introdus controale la frontieră datorită unor circumstanțe excepționale, cu toate că limita maximă admisă este de doi ani. Parlamentul a votat pe 4 aprilie asupra propunerii ce are ca obiectiv permiterea reintroducerii controalelor la frontiere doar ca o măsură de ultimă instanță. Deputații europeni doresc revizuirea normelor actuale pentru a reduce perioada inițială pentru controale la frontiere de la șase luni la două luni și pentru a limita extinderea la o perioadă maximă de un an, în loc de limita maximă curentă de doi ani.


Parlamentul și Consiliul au început negocierile în acest an, dar nu au obținut un compromis. În continuare, Parlamentul va trebui să reia în considerare calea de urmat.

Raportoarea Tanja Fajon, membră din grupul S&D, ne-a acordat un interviu pe această temă.

Suspendarea temporară a regulilor Schengen durează în câteva state membre de peste trei ani, deși limita maximă admisă este de doi ani. De ce a fost permis acest lucru?

Șase țări din spațiul Schengen și-au extins controalele la frontierele interne pe o perioadă mai lungă de trei ani. Folosesc diverse motive juridice pentru a prelungi termenul pentru că, aș putea spune, există anumite zone gri în legislația actuală.

Este clar că există ambiguități în normele actuale. Care considerați că sunt principalele domenii în care Codul Frontierelor Schengen ar trebui adaptat și de ce?

Ceea ce spunem în raportul nostru este că trebuie să avem condiții foarte clare pentru cazurile în care țările pot introduce temporar controale la frontiere. Avem nevoie de reguli mai stricte pentru a ne asigura că acestea sunt într-adevăr văzute ca o ultimă soluție.

Modificări propuse pentru Codul Frontierelor Schengen: 
  • perioada inițială pentru controalele la frontiere pentru evenimentele previzibile ar trebui să fie limitată la două luni, în loc de perioada de șase luni admisă în prezent; 
  • controalele la frontiere nu pot fi extinse mai mult de un an - jumătate din limita maximă admisă de doi ani stabilită de legislația în vigoare. 

În care circumstanțe s-ar justifica introducerea controalelor la frontierele interne?

În situații extraordinare, precum evenimentele sportive mari sau fluxurile mari de migrație, așa cum s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani. Astăzi, nu există amenințări serioase care să justifice controlul la frontierele interne, așa cum prezintă unele guverne UE.

Cele șase țări din spațiul Schengen (Austria, Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia și Franța) care au introdus controalele la frontierele interne au declarat că le vor extinde. Este justificată această decizie?

Aceste extinderi nu se justifică și nu există dovezi care să demonstreze necesitatea acestora. În ultimii ani, guvernele naționale au împins limitele normelor actuale, extinzând controalele mai degrabă pentru a-și îndeplini scopuri politice decât din necesitate.

Care sunt principalele domenii asupra cărora Consiliul și Comisia nu sunt de acord?

Consiliul nu a arătat flexibilitate în negocieri și nu a vrut să facă compromisuri. În ciuda acordului, principalele diferențe se referă la garanțiile și condițiile acestor prelungiri.

Cred că unele state Schengen nu doresc aceste reforme, deoarece beneficiază de statu-quo. Acest lucru este extrem de periculos. Dacă pierdem spațiul Schengen, vom pierde proiectul european. Situația actuală dăunează economiilor noastre și ne face viața mai dificilă.


Acest interviu a fost publicat în noiembrie 2018 și a fost actualizat în aprilie 2019.