Risipa alimentară în UE: milioane de tone de alimente la gunoi 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Milioane de tone de alimente la gunoi  

Se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Sau 173 de kilograme pe cap de locuitor. Ce sectoare produc cele mai multe deșeuri? Ce se face la nivel UE pentru reducerea acestora? Ce pot face consumatorii? Aflați din articolul nostru.

În ferme, în procesare și producție, în magazine, restaurante și acasă… alimentele se pierd și se risipesc de-a lungul întregului lanț alimentar. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.

Este necesar ca cetățenii să înțeleagă mai bine noțiunile de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. În același timp, aproape șase din zece europeni declară că verifică întotdeauna etichetele „a se consuma, de preferință, înainte de” și „data-limită de consum”.


Risipa alimentară: o chestiune economică, ecologică și etică


Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.


Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile.


Ce face Parlamentul pentru reducerea risipei alimentare


Marți, 16 mai, deputații europeni au adoptat un raport redactat de Biljana Borzan (S&D), care propune o serie de măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2025 și 50% până în 2030. Cu acest obiectiv, Parlamentul repetă obiectivul pe care l-a fixat deja în pachetul de legi privind deșeurile, care a fost votat în martie.


În plus, raportul Borzan include facilitarea donațiilor alimentare și soluții pentru eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare. 

Ce puteți face în calitate de consumator: 
  • faceți liste de cumpărături 
  • verificați datele și asigurați-vă că înțelegeți semnificația etichetelor 
  • depozitați alimentele conform indicațiilor de pe pachet 
  • puneți alimentele noi pe raftul din spate al frigiderului/dulapului 
  • folosiți resturile alimentare 
  • congelați. 
Povestea roșiilor risipite: 
  • 377.000 de tone de roșii se pierd sau risipesc în lanțul alimentar anual 
  • această pierdere echivalează cu folosirea inutilă a 90 de kilometri pătrați de teren, a 57 de miliarde de litri de apă și a 7 milioane de ore de muncă 
  • gestionarea deșeurilor (roșiile aruncate) costă 12,3 milioane de euro  
  • producerea acestora a generat 312.000 de tone de gaze cu efect de seră, aproximativ cât emit 55.000 de mașini.