Jargonul sesiunii: ghid pentru citirea agendei plenare

Știți ce este un raportor? De ce toată lumea vorbește despre rapoarte și de ce sesiunea plenară atrage atât de multă atenție? Vă prezentăm o scurtă introducere a activității Parlamentului European, care vă va ajuta să înțelegeți mai bine ce se întâmplă aici.

litere
Litere colorate

Raport: Procedura legislativă începe cu o propunere a Comisiei Europene, bazată pe inițiative ale statelor membre și ale altor părți interesate. Propunerea este examinată prima dată la Parlament în comisia responsabilă cu tema respectivă. Comisia numește un raportor din rândul membrilor săi, care va întocmi poziția Parlamentului asupra propunerii Comisiei. Poziția este scrisă într-un raport și include de obicei amendamente (modificări) la propunere.


Raportor: Este deputatul european responsabil cu întocmirea poziției Parlamentului European. Numele său este asociat textului încă de la începerea procedurii. Raportorul se asigură că grupurile politice de la Parlamentul European ajung la un acord asupra textului final și propune amendamente de compromis care să unească opiniile diferite ale acestora. Deoarece Parlamentul este una din cele două instituții legislative ale Uniunii Europene (cealaltă fiind Consiliul), raportorul negociază și cu reprezentanți ai Consiliului, pentru a ajunge la un acord între cele două instituții.


Rapoarte din proprie inițiativă: Comisiile parlamentare pot produce și rapoarte din proprie inițiativă pe teme pentru care sunt responsabile. Aceste rapoarte au scopul de a aduce în centrul atenției o temă sau a a exprima o opinie asupra unei chestiuni și reprezintă un mod valoros în care Parlamentul poate afirma ceva sau răspunde unei propuneri generale a Comisiei.


Prima/a doua/a treia lectură: În cadrul procedurii legislative ordinare, Parlamentul poate examina un raport de trei ori. A doua și a treia lectură sunt necesare dacă nu s-a ajuns la un acord asupra textului legislativ în lectura anterioară. În cadrul celei de-a doua lecturi, Parlamentul trebuie să examineze poziția Consiliului (întocmită de acesta după textul deja aprobat de Parlament în prima lectură) și să decidă dacă o acceptă sau o modifică. A treia lectură este ultima șansă de adoptare a unui text legislativ; în acest stadiu, Parlamentul examinează rezultatul negocierilor prealabile cu Consiliul, desfășurate în conciliere.

Mai multe informaţii

Distribuiți acest articol: