Distribuiți această pagină: 

Parlamentul a dat astăzi undă verde României și Bulgariei să se alăture spațiului Schengen. Cele două țări au îndeplinit toate condițiile necesare, conform rapoartelor de evaluare, sunt de părere membrii PE, dar Parlamentul trebuie să rămână informat cu privire la măsurile suplimentare ce urmează să fie luate în zona Bulgaria-Turcia-Grecia pentru a face față unei posibile creșteri a presiunii exercitate de migrație.

Avizul PE, adoptat cu o largă majoritate, 487 voturi pentru, 77 împotrivă și 29 de abțineri și va fi transmis Consiliului JAI, care se reunește mâine, la Luxemburg.


În urma evaluării progreselor celor două state membre și a constatărilor echipelor de experți din vizitele de monitorizare, deputații europeni au  ajuns la concluzia că, deși unele probleme rămase vor necesita o raportare periodică și o atenție sporită în viitor, nu constituie un obstacol în calea aderării depline la Schengen a României și Bulgariei.


 "Suntem în poziția de a bineveni Bulgaria și România în Schengen și sper că Consiliul va adopta aceeași poziție odată ce a primit avizul nostru pozitiv (...) Cetățenii ambelor țări trebuie considerați cetățeni europeni cu drepturi depline și nu trebuie să devină ostatecii discursurilor populiste", a declarat în cadrul dezbaterii raportorul Carlos Coelho (PPE, PT).


Zona frontalieră Bulgaria - Turcia - Grecia

Cu toate acestea, domnul Coelho a subliniat, de asemenea, nevoia recunoașterii faptului că migrația ilegală transformă Bulgaria,Turcia și Grecia în zonele cele mai sensibile ale UE în ceea ce privește frontierele externe. Acest lucru înseamnă că Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, inclusiv să implementeze un plan special de acțiune pentru aderarea la spațiul Schengen și să elaboreze o abordare comună cu Grecia și Turcia pentru a face față unei posibile creșteri a presiunii exercitate de migrație


Deputații europeni au adoptat un amendament prin care cer statelor membre în cauză să anunțe PE și Consiliul, în scris, în următoarele şase luni de la data intrării în vigoare a deciziei de integrare, cu privire la orice deficienţe şi punerea în aplicare a acestor măsuri suplimentare.


Următorii pași

Verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor Schengen de către noii membri (control de teren, frontiere maritime şi aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, conectarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen şi de protecţie a datelor) este o precondiție pentru ca, în urma consultării PE, Consiliul de Miniștri să decidă eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre.


"Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE, pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementul frontierelor. România și Bulgaria îndeplinesc aceste criterii - în consecință, nu trebuie să amânăm integrarea lor. Solicit Consiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European", a declarat președintele Jerzy Buzek.


Decizia de integrare va trebui să fie luată de către Consiliu, prin decizia unanimă a tuturor guvernelor din statele care deja fac parte din spaţiul Schengen.


Membrii actuali ai spațiului Schengen

Spațiul Schengen cuprinde, în prezent, 25 de membri: 22 de state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) și trei țări asociate non-UE (Norvegia, Islanda și Elveția). Liechtenstein ar trebui să devină în curând a patra ţară asociată.


În prezent, libera circulaţie este garantată în cadrul unui teritoriu care posedă 42,673 km de coastă și 7,721 km de frontiere terestre, în interiorul căruia trăiesc în jur de 400 de milioane de persoane.