Guvernanță economică bazată pe o privire mai globală

Următorul tur de adoptare a actelor legislative privind guvernanța economică trebuie să se axeze mai mult pe creșterea economică, iar noile competențe ale Comisiei Europene, care îi permit să supravegheze bugetele țărilor din zona euro, ar trebui supuse unui control democratic mai strict, susțin deputații din Parlamentul European, care s-au exprimat în acest sens la adoptarea poziției Parlamentului cu privire la așa-numitul „pachet al celor două acte legislative” (two pack).

Modificările cele mai importante aduse propunerii Comisiei se referă la introducerea unui nou capitol privind coordonarea emisiunilor de titluri de datorie, inclusiv punerea în comun a unei părți a datoriilor din zona euro, precum și plasarea sub protecție juridică a țărilor care riscă să intre în incapacitate de plată.

Votul a fost organizat după ce Comisia pentru afaceri economice și monetare a aprobat cele două texte, majoritățile fiind însă prea puțin solide pentru a putea acorda un mandat clar de negociere cu statele membre. Acum, având un mandat acordat în ședință plenară, negociatorii Parlamentului vor iniția discuții cu statele membre pentru a ajunge la un acord cu privire la aceste acte legislative.

Jean-Paul Gauzès (PPE, FR), raportorul pentru normele aplicate țărilor care se află într-o situație financiară dificilă, a subliniat că „dacă am fi avut aceste norme acum doi ani, am fi evitat problemele cu care se confruntă în prezent unele țări, deoarece ar fi fost întreprinse din timp măsuri ferme.”

Elisa Ferreira (S&D, PT), raportoarea pentru procedura care vizează întărirea cerințelor de raportare bugetară aplicate țărilor din zona euro, susține că legislația trebuie să reflecte contextul politic mai general. „Disciplina bugetară nu poate fi alfa și omega strategiei noastre. Trebuie să ne reechilibrăm obiectivele pe termen scurt pentru a trata și problema creșterii economice și cercul vicios al dobânzilor ridicate aplicate finanțării datoriei”, a subliniat Elisa Ferreira.

Fondul de rambursare, euro-obligațiunile și investițiile în infrastructură

Poziția Parlamentului adaugă la pachetul de acte legislative o dimensiune a creșterii economice foarte clară și oferă o serie de soluții cu efect imediat pentru reducerea datoriilor. Cel mai important este faptul că va fi creat un Fond european de rambursare a datoriilor, în care vor fi grupate datoriile tuturor statelor membre din zona euro care acestea depășesc 60% din PIB. Este vorba, în prezent, de 2,3 trilioane EUR, datorie ce va fi rambursată într-o perioadă de 25 de ani și la o rată a dobânzii mai mică. Acest mecanism le va oferi țărilor în cauză o marjă de manevră ce le va permite să realizeze reforme structurale dificile, contribuind și la spargerea cercului vicios al dobânzilor ridicate, al datoriei mai mari și al creșterii economice mai lente. 

La o lună după intrarea în vigoare a actelor legislative în cauză, Comisia va trebui să prezinte o foaie de parcurs pentru introducerea euro-obligațiunilor și o propunere vizând introducerea unui instrument de creștere care să mobilizeze anual 1% din PIB, respectiv circa 100 de miliarde EUR, timp de zece ani, pentru investiții în infrastructură.   

Comisia primește competențe sporite de supraveghere, dar nu are mână liberă

Exercitarea de către Comisie a competențelor sale crescute va fi monitorizată mai îndeaproape de statele membre și de Parlamentul European, pentru a asigura supraveghere, răspundere și legitimitate. Astfel, competențele suplimentare trebuie reînnoite o dată la trei ani, iar Parlamentul și Consiliul vor avea dreptul să le revoce. 

Dispozițiile privind competențele excepționale ale Comisiei în țările care riscă să intre în incapacitate de plată conferă însă Comisiei o poziție mai puternică decât cea prevăzută în propunerea sa inițială, mai ales prin utilizarea mai pe larg în cadrul Consiliului a „majorității calificate inverse”.

De exemplu, această regulă se aplică atunci când Comisia recomandă unei țări să adopte măsuri corective sau cere prezentarea unor noi planuri de reducere a datoriei. Deciziile în cauză se consideră adoptate, cu excepția cazului în care Consiliul le respinge imediat. 

Creșterea economică - obiectivul suprem

Reflectând o schimbare de viziune, ambele texte subliniază că este necesar să se garanteze că monitorizarea bugetară nu împiedică creșterea economică. Evaluările bugetare realizate de Comisie pentru fiecare țară în parte vor trebui, așadar, să fie mai cuprinzătoare, pentru a garanta că reducerile bugetare nu se fac în detrimentul investițiilor care au potențialul de a stimula creșterea. 

În plus, în țările cărora li se cere să realizeze reduceri importante, aceste eforturi nu trebuie să prejudicieze investițiile în învățământ și în sănătate, mai ales în țările care se află într-o situație financiară gravă.  De asemenea, Comisia este obligată să analizeze efectele colaterale pentru a se asigura că dificultățile întâmpinate de o țară nu au la origine politicile defectuoase aplicate în alte state din zona euro.

Statele membre vor fi obligate să precizeze care din investițiile lor au potențial de creștere economică și de creare de locuri de muncă, iar în situații excepționale sau în cazul unei recesiuni economice grave calendarele de reducere a deficitului vor fi aplicate cu mai multă flexibilitate.

În sfârșit, textele legislative întăresc dreptul partenerilor sociali și al societății civile de a-și prezenta poziția cu privire la recomandările Comisiei și de a fi incluși într-un mod mai pertinent în procesul de elaborare a politicilor. 

Protecția juridică în caz de incapacitate de plată

O nouă normă conferă Comisiei competența de a plasa sub protecție juridică o țară care riscă să intre în incapacitate de plată, pentru a-i oferi un context mai clar, mai stabil și mai previzibil atunci când tratează problemele cu care se confruntă. Odată plasată sub protecție juridică, o țară nu poate fi declarată în incapacitate de plată, creditorii acesteia trebuie să se prezinte ca atare Comisiei în termen de două luni, iar ratele dobânzilor pentru împrumuturi vor fi înghețate.

Rezoluția Gauzès a fost adoptată cu 471 de voturi pentru, 97 împotrivă și 78 de abțineri, iar Rezoluția Ferreira cu 501 voturi pentru, 138 împotrivă și 36 de abțineri.

Procedură: codecizie, prima lectură