Paşapoartele biometrice mai sigure

În urma evenimentelor din 11 septembrie 2001, statele membre au solicitat Comisiei Europene să întreprindă măsuri pentru îmbunătăţirea securităţii documentelor. De aceea UE a decis să integreze elemente de securitate şi biometrice în paşapoarte emise în UE. Acestea includ o imagine digitală a feţei şi amprente digitale, măsuri menite să combată mai eficient frauda şi falsificarea documentelor. În plus, datele trebuie securizate şi suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea şi confidenţialitatea datelor.

 

De la adoptarea regulamentului, în unele state membre au fost realizate proiecte pilot, în urma cărora s-a demonstrat că amprentele digitale ale copiilor sub vârsta de 6 ani nu sunt de o calitate suficient de bună pentru verificarea identităţii, deoarece acestea se pot modifica considerabil în timpul creşterii. Din aceste motive, Comisia Europeană a propus  introducerea unei derogări pentru copii sub vârsta de 12 ani. În cazul în care unele state membre prelevează deja amprente digitale de la copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, acestea pot continua această practică în cursul unei perioade tranzitorii de 4 ani.

 

O derogare similară se aplică şi persoanelor pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă. Atunci când prelevarea amprentelor de la degetele specificate este temporar imposibilă, statele membre permit prelevarea de amprente de la alte degete. Atunci când şi prelevarea amprentelor de la oricare alte degete este temporar imposibilă, statele membre pot elibera un paşaport provizoriu cu o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni.

 

În vederea combaterii traficului cu copii, propunerea legislativă  mai prevede şi introducerea principiului "o persoană - un paşaport". Până în prezent în paşaportul părintelui era inclus numele copilului însă microchip-ul conţine doar informaţiile biometrice ale părintelui.

 

Nicolae Vlad Popa (PPE-DE) a atras atenţia asupra trei aspecte: "În primul rând, este vorba de necesitatea de a adapta principiile şi excepţiile prevăzute de acest raport.  Aşadar, trebuie pus accentul pe termenul de revizuire de trei ani stabilit de către acesta, ca termen în care atât statele membre, cât şi Comisia trebuie să încerce să identifice recomandările dintre principiile teoretice şi impedimentele practice.

 

În al doilea rând, o serioasă problemă se ridică în ce priveşte securitatea datelor stocate şi protejarea identităţii posesorului.

 

În cele din urmă, este necesară elaborarea unor principii comune în privinţa actelor necesare pentru eliberarea documentelor de călătorie sau a paşapoartelor, această fază fiind esenţială atât pentru asigurarea securităţii bazelor de date, precum şi pentru prevenirea falsificării acestor documente."

 

Marian-Jean Marinescu (PPE-DE) a menţionat că "România a introdus începând de la 1 ianuarie 2009 utilizarea paşapoartelor biometrice. Acest tip de paşapoarte prezintă 50 de elemente de siguranţă şi cuprinde pentru prima data in EU, atât elementul de identificare facială, cât şi cel al amprentelor digitale. România a făcut astfel un pas important către aderarea la spaţiul Schengen prevăzut pentru 2011.

 

Introducerea paşapoartelor biometrice anulează ultima condiţie de fond a includerii României în programul Visa Waiver. In consecinţă, refuzul scutirii românilor de viza pentru SUA se bazează de acum înainte doar pe motive subiective. Sper ca SUA să ia in considerare acest lucru.

 

Raportorul aduce regulamentului îmbunătăţiri importante, în special crearea  unui sistem european uniform pentru verificarea compatibilităţii dintre elementele biometrice si datele stocate in cip."

 

Silvia-Adriana Ţicau (PSE)  a susţinut în plen că "armonizarea, la nivel european, a standardelor de securitate pentru paşapoarte biometrice este o extindere a prevederilor acquis-ului Schengen. Regulamentul prevede obligaţia generală de furnizare a amprentelor, care sunt stocate pe un cip fără contact in paşaport.

 

Susţin excepţiile privind furnizarea amprentelor in cazul copiilor sub 12 ani si solicit revizuirea şi armonizarea legislaţiilor naţionale specifice.

 

Consider că prelucrarea datelor din paşapoartele biometrice trebuie să se facă cu respectarea legislaţiei comunitare privind protecţia datelor cu caracter personal şi a vieţii private. Comisia si Statele Membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta acest lucru  la prelucrarea datelor din paşaportul biometric, atât la frontiera, cât şi in procesul de întreţinere a bazelor de date aferente, în situaţia în care legislaţia naţională prevede acest lucru.