Aniversarea a douăzeci de ani de la căderea Comunismului

Václav Havel, fost preşedinte al Cehoslovaciei şi Jerzy Buzek, fost prim ministru polonez şi actualul Preşedinte al Parlamentului European, amândoi actori importanţi ai schimbărilor democratice din1989, au deschis sesiunea solemnă a Parlamentului de la Bruxelles. 89 de tineri europeni, născuţi în noiembrie 1989, anul căderii zidului Berlinului, au participat de asemenea la Bruxelles pentru a sărbători aniversarea lor şi a unei noi Europe.

 

Sesiunea solemnă a fost precedată de o dezbatere între Preşedintele PE şi cei 89 de tineri invitaţi, intitulată  "Ce înseamnă Europa pentru mine?"

 

"În 1989, regimurile totalitare cădeau precum piesele de domino", a amintit Preşedintele Buzek. "În momentul în care Zidul a căzut, ţara mea era deja liberă, de puţin timp, dar singura de acea parte a Cortinei de fier. După căderea zidului Berlinului, celelalte ţări ni s-au alăturat şi nu mai eram singuri. Căci, ceea ce s-a întâmplat atunci nu era doar prăbuşirea unui zid, ci reunificarea Europei."

 

România a fost reprezentată la dezbaterea organizată de Parlamentul European de trei tineri: Mihaela Teliceanu, Cristina Gama şi Cosmin Stoica, toţi născuţi în noiembrie 1989, pentru care sărbătoarea zilei de naştere înseamnă şi aniversarea a 20 de ani de schimbări democratice. "Vizita la Bruxelles a reprezentat o ocazie unică pentru mine, mai ales fiindcă am avut posibilitatea de a trece dincolo de cortina formală a unei instituţii europene (...) Posibilitatea de a intra în contact cu persoane de altă naţionalitate şi cultură a reprezentat o adevărată provocare de a ne apăra, în primul rând, specificul nostru naţional, dar şi de a nu uita că în momentul de faţă suntem europeni.", spune Cosmin Stoica despre experienţa lui la Parlamentul European.

 

Văzut de Cristina Gama, "acest eveniment a marcat împlinirea a 20 de ani de libertate, integrare şi diversitate, filtrate prin experienţa noastră de tineri cetăţeni ai UE care nu au cunoscut decât acest stil de viaţă, iar acest lucru l-am simţit cu adevărat cu această ocazie. Cu siguranţă această experienţă va rămâne una de neuitat pentru mine", iar colega ei de generaţie, Mihaela Teliceanu declară ca i-a fost utilă această participare pentru că avut ce învăţa, "după vizita de la Parlamentul European la Bruxelles, am înţeles cu ce se ocupă europarlamentarii. Am fost plăcut surprinsă (...) de faptul că ideile celor 89 de tineri au fost ascultate şi poate se vor discuta şi la alte întâlniri."

 

Pentru cea mai mare parte a tinerilor participanţi la dezbatere, UE înseamnă înainte de toate libertatea de a călători, de a studia sau de a lucra într-o altă ţară şi de a descoperi alte culturi. "Părinţii noştri nu aveau această posibilitate" - a spus o studentă germană. Dar, în opinia colegei ei olandeze, Europa este adesea văzută ca o ameninţare pentru cultura naţională.

 

O tânără suedeză s-a arătat nemulţumită de deficitul democratic al Europei, în timp ce tânărul italian de lângă ea a menţionat locul restrâns pe care Europa îl ocupă în mass-media: "Nu cunoaştem Europa şi nu putem avea încredere în ceea ce nu cunoaştem". "De acord, dar pentru a se putea identifica cu Europa, trebuie de asemenea să iei iniţiativa, să te informezi tu însuţi", i-a răspuns un tânăr german.