25/11/2009: Şefii de guvern UE trebuie să demonstreze lidership politic pentru concluderea cu succes a conferinţei privind schimbările climatice de la Copenhaga din decembrie. Deputaţii europeni atrag atenţia că este posibil ca generaţiile viitoare să nu mai poată controla schimbările climatice dacă se întârzie în continuare cu acţiunile necesare a fi luate la nivel mondial.

 

Deputaţii consideră că, la Copenhaga, ca un minim necesar, părţile trebuie să ajungă la un acord obligatoriu privind obiectivele de reducere a emisiilor produse în ţările industrializate şi finanţarea acestuia. În plus, trebuie să stabilească un proces oficial pentru a ajunge, în prima parte a anului 2010, la un acord general, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind clima, pentru perioada de după anul 2012. Acordul va trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013.

 

Cu câteva săptămâni înainte de reuniunea COP15 de la Copenhaga, care are ca obiectiv finalizarea acordului internaţional pentru combaterea schimbărilor climatice pentru perioada post-2012, Parlamentul solicită şefilor de stat şi de guvern să acorde prioritate absolută acestei chestiuni şi să dea dovadă de voinţă politică. Ei îndeamnă UE să continue să dezvolte o politică externă privind clima şi să adopte o poziţie unitară pentru a-şi menţine rolul de lider în negocierile din cadrul COP 15.

 

"Uniunea Europeană şi-a asumat poziţia de lider în cea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice şi noi dorim să ne menţinem această poziţie şi la Copenhaga. De aceea trebuie să ne respectăm angajamentul asumat - reducerea cu 30% a CO2 până în 2010", a declarat preşedintele Comisiei pentru mediu, Jo Leinen (S&D, Germania).

 

În rezoluţia adoptată cu 516 voturi pentru, 92 voturi împotrivă şi 70 abţineri, potrivit deputaţilor europeni, acordul internaţional ar trebui să asigure următoarele:

 

 

 

5/11/2009: „Ce am obţinut în cadrul Consiliului European nu este suficient“, este părerea social democratului german Jo Leinen, preşedintele comisiei pentru mediu de la Parlamentul European, înaintea conferinţei de la Copenhaga privind schimbările climatice. Dumnealui s-a întâlnit recent la Washington cu membri ai Congresului american şi va conduce o delegaţie formată din 15 eurodeputaţi la Conferinţa ONU din decembrie.

 

 

Administraţia Obama este foarte ambiţioasă în domeniul protejării mediului înconjurător, dar americanii vin cam târziu. Sunt mult în urma Uniunii Europene şi am auzit că, pentru Copenhaga, Congresul nu a adoptat legislaţia privind combaterea schimbărilor climatice.

 

Există, deci, întrebări deschise privind angajamentele pe termen scurt pentru Copenhaga. Sunt sigur că pe termen mediu şi lung, există o schimbare în mentalitatea politicii americane şi chiar în industria tehnologică a SUA. Dacă se angajează în domeniu, vor fi pe primul loc. În ceea ce priveşte tehnologia, sunt într-o competiţie reală cu Europa.

 

 

Există două chestiuni care pot bloca un acord. Prima ar fi angajarea concretă a statelor industrializate privind obiectivele de reducere a emisiilor de bioxid de carbon. Cred că ţările în curs de dezvoltare vor să vadă angajamente concrete, obligatorii, din partea ţărilor dezvoltate, care au umplut atmosfera cu gaze cu efect de seră timp de 200 de ani.

 

A doua chestiune este finanţarea combaterii schimbărilor climatice şi ajutarea ţărilor în curs de dezvoltare. De aceea, Europa, SUA şi Japonia trebuie să vină cu propuneri concrete despre cât de mulţi bani pot oferi ţărilor sărace.

 

 

Uniunea Europeană este singurul actor global ce propune obiective concrete pentru reducerea emisiilor de CO2 şi un cadru financiar pentru ajutarea ţărilor sărace în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ce am obţinut în cadrul Consiliului European nu este suficient: rezultatele sunt prea slabe şi, cred, prea timide. Avem, deci, nevoie de consolidarea angajării până la Copenhaga, de a ne angaja pentru solidaritate între lumea bogată şi cea săracă.

 

4/12/2009: Cu câteva zile înaintea începerii Conferinţei de la Copenhaga, Dr Rajendra Pachauri, preşedintele Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei şi laureat al Premiului Nobel, ne-a spus că este optimist, datorită schimbării opiniei publice în ultimii doi ani. Dumnealui a subliniat la Parlamentul European, alături de Sir Paul McCartney, importanţa reducerii consumului de carne în beneficiul planetei. Fanii noştri Facebook au pus domnului Pachauri câteva întrebări.

 

 

Sper că nu, deoarece cred că avem un interes comun, atât ţările dezvoltate cât şi cele în curs de dezvoltare vor fi victime ale schimbărilor climatice, de aceea trebuie să conştientizăm faptul că responsabilitatea aparţine tuturor. Este principiul responsabilităţilor comune, dar diferite, care va impune niveluri diferite de angajamente în funcţie de situaţia fiecărei ţări.

 

Unele ţări, în special în Africa, Asia şi America Latină, nu au capacitatea de a se adapta la impactul schimbărilor climatice. Cred că lumea dezvoltată trebuie să le vină în ajutor; este o chestiune morală şi etică.

 

Sunt optimist în ceea ce priveşte Conferinţa de la Copenhaga, deoarece am observat o schimbare majoră în opinia publică în ultimii doi ani, în special de la apariţia celui de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei.

 

 

Dacă nu acţionăm vom depăşi 2 grade cu siguranţă. Acordul la care vom ajunge la Copenhaga nu va fi ultimul nostru cuvânt. Ştiinţa trebuie să informeze politica în acest domeniu. Cel de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei, care va fi publicat în 2013-2014, va aduce mai multe informaţii.

 

 

Cu siguranţă. Ieri am fost în Germania, unde am întâlnit-o pe Angela Merkel. În Germania, guvernul urmează politici pro-active. Au deja instalaţii solare cu o capacitate de 5,5 gigawaţi. În India progresăm cu planurile ambiţioase de a produce energie solară. Există oportunităţi enorme de ameliorare a eficienţei energetice, de exemplu în sectorul transporturilor, al locuinţelor şi în industrie.

 

Dacă luăm aceste măsuri şi le combinăm, suntem realişti crezând că putem reduce emisiile fără impact negativ asupra economiei şi ocupării forţei de muncă. Este o certitudine, o parte din aceste măsuri creează chiar locuri de muncă. Avem nevoie de voinţă politică şi ,cum spune prietenul meu Al Gore, „voinţa politică este o resursă regenerabilă“.

 

 

Lumea a trecut de mai multe ori prin schimbări radicale, sau tectonice, dacă le putem numi aşa. Am început ca vânători sau culegători, apoi am descoperit dezvoltarea agriculturii.

 

Deci nu văd de ce ne-ar fi teamă de schimbările majore care ne vor asigura evoluţia, dezvoltarea, care ne vor determina să consumăm într-o manieră compatibilă cu protejarea mediului înconjurător. Acum trebuie să aducem în mijlocul atenţiei mediul şi schimbările climatice.

 

 

Aş spune că nu trebuie să se teamă, dar trebuie cu siguranţă să fie conştient de faptul că în unele părţi ale lumii resursele de apă scad dramatic. Trebuie să creăm o mişcare în care guvernele, companiile, societatea civilă şi oamenii să înceapă să abordeze problema apei.

 

 

Nu mă îndoiesc că resursele regenerabile pot înlocui combustibilii fosili şi poate chiar şi energia nucleară. Cred că există multe părţi ale lumii, inclusiv Europa, care, folosind imaginaţia şi inovarea, pot folosi resursele regenerabile pe scară largă. Un lucru la care nu v-aţi gândit serios este posibilitatea folosirii Africii de Nord pentru generarea de energie solară, care poate fi transportată în Europa prin cabluri submarine. Vântul este un alt exemplu. Putem folosi resursele regenerabile, dar în acelaşi timp, trebuie să ameliorăm şi eficienţa energetică.

 

decembrie 2009: Astăzi începe la Copenhaga Conferinţa ONU privind schimbările climatice. Liderii lumii au la dispoziţie 12 zile pentru a ajunge la un acord post-Kyoto. Uniunea Europeană a făcut deja mai mulţi paşi pentru combaterea încălzirii globale şi protejarea mediului înconjurător.

 

Reducerea emisiilor: în cadrul sistemului de comercializare a cotelor de emisii, Uniunea Europeană va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în 2020, prin comparaţie cu nivelul din 1990. În cazul unui acord mondial, procentul creşte la 30%. Parlamentul European cere ca statele dezvoltate să reducă emisiile cu 40% până în 2020 şi cu cel puţin 80% până în 2050.

 

Distribuirea eforturilor: fiecare stat membru UE are pentru perioada 2013-2020 obiective naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din transportul rutier şi maritim, de la clădiri, din servicii şi agricultură - domenii neacoperite de sistemul de comercializare a cotelor de emisii. 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE provin din aceste surse.

 

Captarea de CO2: UE are un cadru legal pentru noua tehnologie de captare şi stocare a bioxidului de carbon. 40% din emisiile de CO2 în UE provin de la instalaţiile industriale şi centralele de electricitate.

 

Maşini mai verzi: Noile autovehicule înregistrate în UE trebuie să se conformeze unui nou standard de performanţă în ceea ce priveşte emisiile. Regulamentul fixează o medie de 130g CO2/km şi măsuri adiţionale pentru reduceri de încă 10g/km. 12% din emisiile de CO2 în UE provin de la autovehiculele personale .

 

Mai multe resurse regenerabile: Până în 2020, 20% din totalul de energie al UE ar trebui să provină din resurse regenerabile: vânt, soare, biomasă, resurse geotermale. În 2005, resursele de energie regenerabile reprezentau mai puţin de 7% din totalul de energie în UE.

 

Mai puţin CO2 provenit din combustibili: Furnizorii trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extragerea, transportul, distribuţia, procesarea şi arderea combustibililor cu 10% până în 2020. Reducerile ar putea fi obţinute prin folosirea mai multor combustibili biologici sau a combustibililor alternativi.

 

Pneuri mai eficiente: un nou sistem de etichetare îi va ajuta pe şoferi să aleagă pneurile în funcţie de eficienţa acestora în ceea ce priveşte consumul de combustibil. 25% din emisiile de carbon din Uniunea Europeană provin din transportul rutier. Noul sistem de etichetare va intra în vigoare în noiembrie 2012.

 

Clădiri mai eficiente: Toate clădirile ce vor fi construite de la sfârşitul anului 2020 se vor conforma unor standarde de eficienţă energetică şi vor folosi resurse de energie regenerabile. În cazul renovărilor majore, proprietarii sunt încurajaţi să înlocuiască instalaţiile de încălzire şi aer-condiţionat cu sisteme alternative mai eficiente.

 

Produse mai eficiente: Un nou sistem de etichetare a aparatelor electrocasnice, incluzând şapte clase de consum, va permite europenilor să economisească energie electrică. În viitor, materialele publicitare care promovează preţul maşinilor de spălat, frigiderelor sau cuptoarelor vor include informaţii şi despre eficienţa energetică a produsului.

 

Parlamentul European devine mai verde: sistemul de management de mediu folosit de Parlamentul European are ca obiectiv reducerea amprentei carbon a instituţiei cu 30% până în 2020. Din 2008, Parlamentul European foloseşte numai „energie verde“ în cele trei sedii ale sale.

 

 

Prima decadă a secolului 21 este cea mai caldă de la începutul lumii, spune Organizaţia Meteorologică Mondială. În acest context, aproximativ 110 şefi de state şi guverne se reunesc săptămâna viitoare la Copenhaga, unde vor prelua negocierile de la diplomaţi. Parlamentul European trimite în Danemarca o delegaţie de 15 deputaţi europeni, însoţită de preşedintele Jerzy Buzek.

 

 

Între 7 şi 18 decembrie, are loc la Copenhaga a 15-a conferinţă a Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP15). Organizatorii şi participanţii s-au asigurat că impactul conferinţei asupra mediului înconjurător este minim.

 

În centrul oraşului Copenhaga circulă autobuze electrice. Capitala Danemarcei are şi 350 de kilometri de piste pentru biciclişti, unul din trei locuitori mergând în fiecare zi cu bicicleta la şcoală sau la serviciu. Aproximativ o cincime din electricitatea consumată în Danemarca provine din energia eoliană.

 

 

În cadrul conferinţei au fost luate măsuri ce contribuie la durabilitatea mediului. Participanţii nu vor mai primi cadouri, banii economisiţi fiind oferiţi unor studenţi ce vor studia în Danemarca subiecte legate de protejarea mediului înconjurător şi schimbările climatice. Automobilele folosite de VIP-uri funcţionează cu bioetanol fabricat din deşeuri vegetale. Delegaţii pot închiria gratuit biciclete sau pot folosi gratuit transportul în comun.

 

În cadrul conferinţei nu se furnizează apă îmbuteliată; participanţii beau apă de la robinet, din pahare biodegradabile. 65% din mâncarea şi băutura servite pe parcursul conferinţei provin din agricultura biologică. Sistemele de teleconferinţă permit unor delegaţi participarea la summit fără ca aceştia să fie nevoiţi să se deplaseze până în Danemarca. COP15 se numără printre primele conferinţe internaţionale ce folosesc iluminare cu diode electroluminiscente, care contribuie la reducerea consumului de energie cu 80-90%.

 

decembrie 2009: „Atmosfera este rece nu numai afară, în Copenhaga, ci şi în Centrul Bella“, a spus preşedintele delegaţiei parlamentare la Copenhaga, Jo Leinen, la sosirea sa în Danemarca. La patru zile de atunci, către sfârşitul conferinţei, nu era încă foarte clar în ce direcţie merg negocierile. 

 

15.000 de participanţi, 1.400 de ziarişti şi 5-6 ore de stat la coadă pentru a intra în Centrul Bella sunt doar câteva cifre ce ilustrează conferinţa ONU privind combaterea schimbărilor climatice. După zile de negocieri la nivel înalt, marţi au sosit la Copenhaga miniştrii mediului din 193 de ţări. 120 de şefi de state şi guverne, printre care şi preşedintele SUA Barack Obama, încep să sosească de astăzi.

 

 

Eurodeputatul Karl-Heinz Florenz, vicepreşedintele delegaţiei parlamentare la Copenhaga, descrie SUA şi China drept negociatorii cheie ai momentului. „O problemă este faptul că G77 [ţările dezvoltate, n.r.] nu vorbesc la unison. Pentru a depăşi acest impas, acestea au avut o reuniune de coordonare miercuri“, ne-a spus dumnealui.

 

O delegaţie de 15 eurodeputaţi urmăresc îndeaproape negocierile de luni, sperând că liderii vor ajunge la o soluţie. Aceştia s-au întâlnit cu parlamentari din India, China, Brazilia şi Japonia, cu Yvo de Boer, secretarul executiv al Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi cu Connie Hedegaard, comisar desemnat pentru combaterea schimbărilor climatice.

 

 

Într-un chat cu europenii, domnul Karl-Heinz Florenz a recunoscut ieri că „am ajuns într-un moment critic al negocierilor. […] Acum încercăm să oprim acest joc Mikado «dacă mergeţi înainte venim şi noi». Toată lumea trebuie să meargă înainte“.

 

„Va fi păcat să nu ajungem la rezultate concludente la Copenhaga. Dar şi procesul post-Copenhaga este la fel de important. Până în vara anului 2010 trebuie să ajungem la un acord legal obligatoriu“, Ne-a spus domnul Jo Leinen.

 

 

Conform domnului Leinen, UE trebuie să îşi respecte şi reafirme obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. „Reducerea obiectivului de 30% va pune sub semnul întrebării calitatea de lider a UE în negocieri şi va încuraja celelalte state să îşi reducă propriile obiective“, a spus dumnealui.

 

Astăzi, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, se va alătura participanţilor la conferinţă. Parlamentul European va organiza un eveniment ce va oferi o perspectivă asupra sistemelor existente şi viitoare de combatere a schimbărilor climatice, printre care sistemul de comercializare a cotelor de emisii.

 

21/01/2009: Miercuri, deputaţii europeni şi-au manifestat dezamăgirea în legătură cu rezultatele Conferinţei de la Copenhaga din decembrie anul trecut. Membrii delegaţiei parlamentare ce a participat la conferinţă sunt de acord că Uniunea Europeană are nevoie de o strategie care să pregătească un nou acord climatic obligatoriu, în Mexic.

 

În decembrie, liderii mondiali nu au ajuns la un acord asupra reducerii emisiilor de CO2,  însă au „recunoscut“ nevoia reducerii creşterii temperaturii globale sub 2° Celsius.

 

O realizare a conferinţei ONU este faptul că ţările dezvoltate au fost de acord să plătească 30 de miliarde de dolari ţărilor sărace, pentru a le ajuta pe acestea să combată schimbările climatice. În plus, pentru prima dată, toate ţările dezvoltate sunt dispuse să participe la eforturile de combatere a încălzirii globale.

 

 

„Suntem dezamăgiţi, dar obiectivul nostru de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie păstrat. Trebuie să ne revizuim strategia , dar mai trebuie şi să ne păstrăm ambiţiile“, a spus în cadrul dezbaterii de la Parlamentul European deputata europeană Corien Wortmann-Kool (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Olanda).

 

Corinne Lepage (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Franţa), a fost de acord cu faptul că eşecul de la Copenhaga nu trebuie să fie un motiv pentru reducerea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. „Trebuie să ne menţinem poziţia de lider mondial“, a mai spus dumneaei.

 

 

Liderul delegaţiei Parlamentului European la Copenhaga, Jo Leinen (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Germania) a salutat angajamentul preşedinţiei spaniole a UE în combaterea schimbărilor climatice, dar s-a declarat îngrijorat privind disensiunile dintre statele membre cu privire la anumite chestiuni ecologice. Dumnealui a mai subliniat necesitatea unor alianţe cu ţările dezvoltate, care ar putea să se angajeze mai mult în protejarea mediului anul acesta, după începerea finanţării proiectelor de combatere a încălzirii globale.

 

Finlandeza Satu Hassi (Verzi/ALE) a spus că Uniunea Europeană „poate acţiona eficient doar atunci când acţionează la unison - şi nu a fost cazul la Copenhaga“. Dumneaei a mai arătat necesitatea unei „reforme a sistemului de decizie în cadrul ONU“.