Comunicat de presă
Catherine Ashton: UE ar trebui să facă mai mult pentru a se impune politic
Relaţii externe - 02-12-2009 - 19:32
Comisii
Comisii
Catherine Ashton la Parlamentul European, miercuri, 2 decembrie 2009
Miercuri, Catherine Ashton, noul Înalt Reprezentant pentru politică externă, a dat asigurări deputaţilor că deţine competenţele necesare pentru exercitarea acestei funcţii. În cadrul unei întâlniri cu Membrii Comisiei pentru afaceri externe, ea a afirmat că va contribui la "impunerea" Europei din punct de vedere politic. Baroneasa Ashton va fi audiată de către Parlament în ianuarie deoarece numirea sa, împreună cu viitoarea Comisie Europeană, necesită aprobarea Parlamentului European.
Doamna Ashton a afirmat că ea crede într-o "diplomaţie tăcută" şi în "construirea încrederii" şi că îşi doreşte mai degrabă un proces politic activ, adăugând că, atunci când va fi nevoie, va trebui "să fim în prima linie, cu o voce puternică."
"Avem o reputaţie solidă în lume", a declarat Baroneasa Ashton, subliniind că politica externă a UE se bazează pe anumite valori şi că Europa este cel mai mare furnizor de ajutor umanitar şi ajutor pentru dezvoltare din lume.
Modalităţile de cooperare cu Parlamentul trebuie dezvoltate în comun
Răspunzând deputatului José Ignacio Salafranca (PPE, Spania), Caherine Ashton a declarat că modalităţile de cooperare cu Parlamentul trebuie stabilite de comun acord de către cele două instituţii şi că intenţionează să obţină mai degrabă "cel mai mare numitor comun" al celor 27 de state membre, decât "cel mai mic numitor comun". Înaltul Reprezentant le-a spus de asemenea deputaţilor că va miza pe experienţa acestora.
Kristian Vigenin (S&D, Bulgaria) a adresat o întrebare referitoare la relaţiile UE-Rusia, cu referire specială la disputele energetice şi situaţia drepturilor omului şi a democraţiei din această ţară. Doamna Ashton a subliniat că a continua dialogul cu Rusia este un lucru esenţial.
Annemie Neyts-Uyttebroeck (ALDE, Belgia) a avertizat cu privire la potenţiale lupte instituţionale între Comisie şi Consiliul cu privire la gestionarea politicii externe, adăugând că Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) ar putea fi "o oportunitate pentru crearea unei noi forme de diplomaţie." Doamna Ashton a subliniat importanţa utilizării "energiei preşedinţiilor rotative ale UE într-un mod inteligent şi clar."
Nu sunt un instrument al guvernului britanic
Ulrike Lunacek (Greens/EFA, Austria) a subliniat că "Europa are nevoie de o voce puternică şi unită, o faţă unică, precum şi o politică externă şi de securitate transparentă. Baroneasa Ashton a dat asigurări deputaţilor că nu "este un instrument al guvernului britanic", menţionând că este mândră că în Regatul Unit, dar şi în lume este recunoscută ca o persoană pro-europeană.
Charles Tannock (ECR, Regatul Unit) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la experienţa doamnei Ashton în domeniul afacerilor externe, întrebându-se cum a fost selecţionată dintre atâtea persoane mai bine calificate pentru această funcţie. Baroneasa Ashton a declarat că a fost alegerea a 27 de şefi de stat şi de guvern. "Competenţele pe care le deţin sunt adecvate pentru această muncă", a mai adăugat.
Sabine Lösing (GUE/NGL, Germania) a atras atenţia cu privire la posibila discriminare a statelor mici, având în vedere alocarea diferitelor posturi în cadrul SEAE. Doamna Ashton a preciza că statele mai mici sunt extrem de importante, iar implicarea acestora în serviciul extern şi în alte proiecte trebuie asigurată.
Rolul din trecut în Campania privind dezarmarea nucleară (CDN)
David Campbell Bannerman (EFD, Regatul Unit) s-a referit la trecutul doamnei Catherine Ashton ca trezorierul Campania privind dezarmarea nucleară în ani 80, întrebând dacă aceasta "a obţinut bani de la state din blocul sovietic." Doamna Ashton a insistat "că nu a obţinut în mod direct bani de la ţări comuniste. Majoritatea fondurilor organizaţiei au fost colectate în timpul demonstraţiilor, adăugând că ea a fost prima care a solicitat un audit cu privire la finanţele CDN:
Importanţa strategică a relaţiilor transatlantice
Potrivit doamnei Ashton, relaţiile transatlantice sunt de o importanţă strategică, subliniind că NATO şi statele membre UE trebuie să coopereze pe dosare precum Afganistan şi Orientul Mijlociu. "În ceea ce priveşte Iranul, trebui să dovedim unitate", a mai menţionat Înaltul Reprezentant.
Un început "cu o foaia albă de hârtie"
În legătură cu o serie de problematici ridicate de deputaţii europeni, precum gazoductul Nordstream, Arctica, relaţiile cu America Latina sau modul efectiv de funcţionare al SEAE, Catherine Ashton a indicat că este prematur imediat după numirea să prezinte anumite poziţii, menţionând că anumite teme vor putea fi adresate în cadrul audierii din ianuarie.
"Poate fi un avantaj pentru dumneavoastră că am venit cu o foaie albă de hârtie", a declarat doamna Ashton la sfârşitul reuniunii. Referitor la crearea postului său şi a SEAE, a mai menţionat: " Totul este nou şi voinţa mea cea mai mare este să funcţioneze bine. Contez pe colaborarea dumneavoastră în a mă sprijini să reuşesc."
Background
Potrivit Tratatului de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate va fi în acelaşi timp şi vice-preşedinte al Comisiei Europene. Acesta va conduce politica externă şi de securitate a Uniunii, cu sprijinul unui nou Serviciul European de Acţiune Externă. Ea va prezida, de asemenea, reuniunile Consiliului Relaţii Externe
Înainte de preluarea mandatului de către viitoarea Comisie Europeană, întreg colegiul comisarilor, inclusiv vice-preşedintele responsabil pentru relaţii externe, va trebui să deţină aprobarea Parlamentului European. Votul în Parlament este programat la sfârşitul lunii ianuarie 2010, după ce vor avea loc audierile comisarilor desemnaţi în comisiile parlamentare în perioada 11-19 ianuarie. Discuţiile de astăzi din cadrul AFET nu înlocuiesc şi nu aduc atingere rezultatului audierii doamnei Ashton din ianuarie.
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Parlamentul European dispune de noi şi importante puteri legislative. Aproape întreaga legislaţie a Uniunii Europene va fi decisă de acum înainte de Parlamentul European împreună cu Consiliul, inclusiv în domeniul agriculturii, al imigraţiei şi energiei, precum şi în ceea ce priveşte bugetul Uniunii. Parlamentul, fiind singura instituţie aleasă prin vot direct, va asigura consolidarea răspunderii UE în faţa cetăţenilor săi, de exemplu prin faptul că deputaţii vor avea un rol mai mare în ceea ce priveşte numirile în funcţiile cheie ale UE.
REF.: 20091202IPR65813