Articol
Louis Michel despre Haiti: „Sumele necesare pentru reconstrucţie sunt enorme“
Ajutor umanitar - 18-01-2010 - 12:51
Louis Michel
În urma cutremurului devastator din Haiti, care a afectat peste trei milioane de oameni, se estimează că haitienii au nevoie de un ajutor de 562 de milioane de dolari. Deputatul european Louis Michel, actualul preşedinte al Adunării Parlamentare paritare Africa, Caraibe, Pacific-UE, care acum cinci ani a fost comisarul european responsabil pentru ajutorarea victimelor unui tsunami în Oceanul Indian, ne-a vorbit despre ajutorul umanitar pe care UE îl va trimite în Haiti.
Domnule Michel, acum cinci ani, la puţin timp după ce v-aţi preluat mandatul de comisar european pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, un tsunami a devastat Oceanul Indian, determinând lumea să facă eforturi umanitare fără precedent. Credeţi că putem compara cutremurul din Haiti cu această catastrofă?
Cred că da. De exemplu, în Haiti au fost distruse toate infrastructurile publice. Procesul de reconstrucţie va fi uriaş, va trebui să fie rapid şi eficient. Cutremurul din Haiti reprezintă, cu siguranţă, unul din cele mai mari dezastre ale istoriei, dacă luăm în considerare numărul probabil de victime şi distrugerea infrastructurii. Reconstrucţia va cere timp şi bani.
În plus, acesta a avut loc într-o ţară în care funcţiile statului sunt foarte fragile. Există riscul haosului. Este necesar un cadru, un sprijin pentru funcţiile guvernului, care în Haiti sunt o problemă. În plus, trebuie asigurate ordinea publică şi securitatea; de aceea, faptul că americanii trimit trupe în Haiti este un lucru bun.
Ne puteţi spune cum oferă ajutor în catastrofe ca aceasta ECHO, departamentul Comisiei Europene pentru ajutor umanitar?
ECHO este de încredere şi foarte eficient. Comisarul însuşi poate semna imediat o decizie pentru un sprijin iniţial de 3 milioane de euro. Asta s-a întâmplat acum pentru Haiti şi am făcut personal acelaşi lucru după tsunami.
Toate organizaţiile de ajutorare pot cere bani Comisiei din această sumă. Executarea acestor fonduri are loc aproape în timp real. Controlul cheltuielilor se face după, nu înaintea eliberării fondurilor. De exemplu, dacă un ONG spune: „avem nevoie de 2.000 de corturi, care costă atât, sunteţi de acord?“, Comisia poate spune „da“ imediat.
Apoi, Comisia poate reuni reprezentanţii statelor membre şi elibera alţi bani, câte 10 milioane de fiecare dată, până la limita bugetului pentru ajutor umanitar şi chiar peste aceasta, din rezerva bugetului UE.
Prin comparaţie cu ce au promis alţii pentru Haiti în ultimele zile, trei milioane de euro par nesemnificative.
Dar nu este vorba de doar trei milioane. Pentru tsunami am cheltuit în total 123 de milioane de euro şi am fost cel mai mare donator. Am văzut în trecut că mulţi din cei care s-au angajat să trimită ajutor nu şi-au respectat promisiunile. Dar sumele promise de Comisie vor fi cheltuite.
Cele trei milioane nu reprezintă decât începutul operaţiunii. Între timp, Uniunea Europeană îşi trimite experţii pe teren pentru evaluarea nevoilor; conform rezultatelor acestei evaluări, UE va trimite alţi bani.
Cum se asigură UE şi ceilalţi actori că eforturile de ajutorare sunt coordonate?
Aceasta este responsabilitatea departamentului de coordonare a afacerilor umanitare din cadrul ONU (OCHA). Trebuie evitată situaţia în care toată lumea începe să „coordoneze“. OCHA este de fapt agenţia ONU responsabilă cu acţiunea de urgenţă şi este cea mai în măsură să „coordoneze“ aceste eforturi.
Trebuie să ţinem cont şi de faptul că UE nu are trupe de intervenţie care să opereze direct. Contribuim prin intermediul unor operatori financiari profesionişti, precum ONG-urile sau agenţiile ONU. În momentul da faţă se dezbate ideea creării unor trupe UE operaţionale, de intervenţie rapidă. Eu sunt sceptic. Trebuie să evităm situaţia în care voluntari bine intenţionaţi se împiedică unii de alţii pe scena dezastrului.
Reacţia de urgenţă trebuie organizată şi aici autorităţile locale au rolul lor. Reacţia „repede, toată lumea să vină aici“ nu este decât un pas spre dezastru. Coordonarea este esenţială şi nu trebuie să uităm că cei trimişi pe teren nu trebuie să aibă grijă numai de victime, ci şi de ei înşişi.
Haiti era înainte de cutremur o ţară nesigură, nepregătită pentru un astfel de eveniment. A eşuat comunitatea internaţională? A abandonat aceasta statul Haiti?
Nu cred? Haiti a fost întotdeauna în topul agendei comunităţii internaţionale. Însă aceasta nu are interlocutori eficienţi. Haiti are un punct nevralgic: structurile guvernamentale, fragilitatea statului. Ţara este foarte săracă, instabilă şi vulnerabilă.
Credeţi că trebuie iniţiată deja o strategie pentru tranziţia către reconstrucţie după eforturile umanitare imediate?
În următoarele zile trebuie să plănuim acţiunile de reabilitare a serviciilor de bază care să permită oamenilor să supravieţuiască. După aceea, avem nevoie de o strategie reală pentru reconstrucţie; aceasta nu va fi însă implementată prea curând deoarece construirea spitalelor şi alte acţiuni similare nu au loc în trei zile. Sumele necesare pentru reconstrucţie sunt enorme.
REF.: 20100115STO67362