Criza economică - prima prioritate a agendei Parlamentului European. Deputaţii vor dezbate cu Comisia şi Consiliul noua facilitate de creditare a zonei euro împreună cu propunerile aferente menite să îmbunătăţească guvernanţa economică. Grupurile politice vor chestiona Comisia şi Consiliul despre modalităţile de eficientizare a mecanismului de coordonare economică şi despre rolul Comisiei şi al Parlamentului în acest proces de consolidare a guvernanţei economice.

 

Reguli comune pentru a facilita donarea de organe între Statele Membre. Persoanele care au nevoie de un transplant de organe vor trebuie să aştepte perioade mai scurte de timp, se arată în compromisul convenit între Parlament şi Consiliu referitor la propunerea legislativă privind standardele de calitate şi siguranţă pentru organele umane destinate transplantului. Deputaţii vor adopta şi un raport din iniţiativă proprie care se referă la Planul de acţiune al Comisiei privind donarea de organe.

 

Eficienţă energetică: vot final privind măsuri de reducere a consumului de energie. Deputaţii europeni vor vota la Strasbourg cu privire la legislaţia în materie de eficienţă energetică a clădirilor şi la noua formă a etichetei de eficienţă energetică. Aceste măsuri, care se adaugă la pachetul UE privind schimbările climatice din 2008, au fost convenite cu Consiliul anul trecut şi urmează a fi adoptate de Comisia pentru industrie luni şi miercuri de către plen.

 

Sprijin pentru refugiaţi: Statele Membre ar putea primi 6000€ pentru fiecare persoană reinstalată. Statele UE care doresc să participe la programe de sprijinire a refugiaţilor din ţări terţe ar putea primi până la 6000€ pentru fiecare persoană reinstalată, potrivit unui proiect legislativ amendat de Comisia pentru libertăţi civile. Statele UE contribuie considerabil mai puţin la reinstalarea refugiaţilor în comparaţie cu alte ţări precum SUA, Australia sau Canada.

Deputaţii vor adopta şi decizia privind crearea unui Birou European de Sprijin în materie de azil în urma acordului cu Consiliu.

 

Etichetele "Made in" devin obligatorii pentru produse textile. Etichetele "Made in" vor deveni obligatorii pentru îmbrăcăminte vândută în Europa dacă Parlamentul aprobă amendamentele Comisiei pentru piaţa internă care propun un sistem UE de etichetare.

 

Drepturi egale de maternitate pentru femeile care desfăşoară activităţi independente. Statele Membre UE ar trebui să acorde protecţie socială standard pentru femeile care desfăşoară o activitate independentă şi pentru soţiile sau partenerele de viaţă ale lucrătorilor independenţi, inclusiv alocaţia pentru concediul de maternitate timp de cel puţin 14 săptămâni, se precizează în propunerea de modificarea a unei directive UE.

 

Ajustarea bugetului PE pentru noile responsabilităţi post-Lisabona. Deputaţii vor dezbate şi vor vota asupra propriului buget: în primul rând ajustarea bugetului 2010 la noile responsabilităţi legislative post-Lisabona iar în al doilea rând bugetul detaliat pentru anul 2011.

 

Piaţa unică în centrul strategiei UE 2020. Parlamentul se va pronunţa miercuri cu privire la o rezoluţia referitoare la strategia UE2020 pentru creştere economică, în urma unei dezbateri ce a avut loc la ultima sesiune la Bruxelles, miercuri 5 mai. Parlamentul va dezbate în plus o serie de întrebări orale ale grupurilor politice şi ale comisiilor pentru afaceri economice şi pentru afaceri sociale, precum şi câteva rapoarte care tratează strategia UE 2020.

 

Timpul de lucru al şoferilor de camion: care va fi statutul şoferilor independenţi?. Şoferii de camion sau autobuz independenţi trebuie să se supună aceloraşi reguli ca şi cei angajaţi de companii, a subliniat Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale într-o propunere legislativă ce urmează a fi adoptată joi în plenul PE. Din acest motiv, deputaţii ar putea respinge propunerea Comisiei care prevede o abordare diferită a şoferilor independenţi. Aspecte legate de sănătate şi siguranţă şi necesitatea unei concurenţe loiale în acest sector necesită condiţii egale.

 

 

 

 

Afilierea la regimul de protecţie socială este una din diferenţele majore dintre salariaţii şi lucrătorii independenţi şi partenerii acestora. În 2007, 10,5% dintre muncitorii din cele 27 de state membre ale UE nu au fost angajaţi.

 

Astrid Lulling (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Lituania), care a întocmit raportul, a declarat: „La fel ca şi angajaţii, cei ce desfăşoare activităţi în mod independent trebuie să aibă acces la regimul de protecţie socială şi să poată cotiza pentru pensie. De asemenea important este ca soţiile sau partenerele de viaţă să aibă propriile drepturi, mai ales în caz de divorţ. Ele nu se pot baza pe drepturi secundare reieşite din asigurarea soţului".

 

Comisia PE pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen consideră că fiecare stat membru trebuie să ofere protecţie socială atât celor ce desfăşoară activităţi independente, cât şi partenerilor. Statele membre ar putea decide dacă protecţia pentru soţi/soţii sau parteneri ar trebui să fie obligatorie sau facultativă.

 

 

Noile norme ar trebui să asigure protecţie şi drepturi de maternitate adaptate nevoilor specifice ale femeilor care exercită o activitate independentă sau soţiilor respectiv partenerelor de viaţă.

 

„Astăzi nu există o protecţie a maternităţii pentru femeile care desfăşoară activităţi şi soţiile sau partenerele lucrătorilor independenţi din toate statele membre. Vom crea acum o lege, obligatorie sau voluntară, care va prevedea asigurarea unei indemnizaţii de maternitate de minim 14 săptămâni", a declarat Astrid Lulling.

 

Normele privind perioada de concediu de maternitate vor trebui actualizate în conformitate cu propunerea separată privind regulile minime de la nivelul UE privind sănătatea şi securitatea femeilor lucrătoare gravide, un raport care cuprinde dispoziţii privind concediul de maternitate şi de paternitate. Votul asupra raportului este programat pentru luna iulie.

 

Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri revizuirea Directivei 1986 privind bărbaţii şi femeile care desfăşoară activităţi independente. Comisia pentru drepturile femeii a subliniat totodată că domeniul de aplicare nu ar trebui să se limiteze la agricultură. În plus, normele prevăd, de asemenea, accesul la înlocuitori temporari şi organisme de promovare a egalităţii de gen.

 

Întrebat de ce consideră tinerii atât de importanţi pentru viitorul Europei, domnul Papanikolaou a răspuns: „Tinerii reprezintă partea cea mai vie şi dinamică a unei societăţi. Tinerii în societate sunt ca uleiul din motor. În cazul în care nu există un ulei bun, motorul nu va putea funcţiona. Dacă nu există tineri fericiţi şi veseli, atunci societatea va suferi un colaps [...]".

 

 

Tineretul european de astăzi se confruntă cu un nivel din ce în ce mai ridicat al şomajului şi este foarte afectat de criza economică. În prezent, mai mult de 5,5 milioane de tineri europeni sub 25 de ani sunt şomeri, (21,4%), aproape dublu faţă de rata înregistrată în rândul populaţiei active. Vestea proastă este că rata şomajului se aşteaptă să crească în continuare.

 

De ce le este atât de greu tinerilor să obţină şi să păstreze un loc de muncă în comparaţie cu restul forţei de muncă? Ce fel de bariere întâmpină tinerii?

 

„Experienţa profesională este una din cerinţele principale ale angajatorilor. Astăzi avem de-a face cu o lipsă de oferte de locuri de muncă pentru tineri, criza economică înrăutăţind considerabil situaţia", ne-a spus domnul Papanikolaou. Dânsul a continuat „pe de o parte, persoanele cu abilităţi întâmpină greutăţi în găsirea unui loc de muncă iar pe de altă parte, cei care găsesc un loc de muncă tind să se angajeze pe poziţii diferite de specializările lor".   

 

 

Şomajul în rândul tinerilor impune societăţii costuri economice şi sociale semnificative. Pe de altă parte, studiile europene arată că odată cu creşterea nivelului şomajului în rândul tinerilor are loc şi creşterea sărăciei, bolilor şi ratei criminalităţii.

Întrebat despre efectele sociale şi psihologice ale şomajului în rândul tinerilor, domnul Papanikolaou a răspuns: „La această vârstă, omul se luptă pentru obţinerea unei independenţe, asigurarea unui loc de muncă fiind unul dintre factorii cheie pentru atingerea acesteia. Un tânăr şomer este inevitabil expus stresului, depresiei şi tristeţii [...] Lipsa speranţei şi energiei tinerilor poate afecta durabilitatea şi viabilitatea întregii societăţi".

 

 

Mulţi dintre tineri sunt supracalificaţi pentru locurile de muncă pe care le ocupă şi nu au siguranţa locului de muncă. Această discrepanţă reprezintă o irosire a talentului. Măsurile de formare ar trebui să fie elaborate în aşa fel încât calificările să răspundă mai bine cererilor de pe piaţa forţei de muncă. Domnul Papanikolaou consideră o problemă atunci „când stagiile, care sunt lipsite de un potenţial real, devin un substitut pentru locurile de muncă [...] În plus, conceptul de stagiu ar trebui redirecţionat în scopul asigurării unor oportunităţi de lucru mai bune pentru viitor".

 

 

Domnul Papanikolaou s-a declarat în favoarea dezvoltării unei politici de tineret decisive şi coordonate de către statele membre, cerând totodată voinţă politică puternică din partea tuturor actorilor implicaţi pentru a face faţă provocărilor şomajului de la nivelul UE.

 

Dânsul a subliniat schimbul de bune practici şi de creştere a coerenţei măsurilor luate la nivel naţional, ajustarea flexibilă a programelor europene de tineret, accentul puternic pus pe educaţie şi abordarea intersectorială, care „să integreze tineretul în mai multe domenii de politici".

 

Nu în ultimul rând, Georgios Papanikolaou a criticat statele membre pentru „lipsa unor indicatori naţionali care să contribuie în mod eficace la monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii obiectivelor comune" în acest sens.

 

 

În continuare, preşedintele a reamintit că premiul Charlemagne pentru tineret a fost acordat în data de 11 mai, la Aachen, unui proiect din Germania, iar la 13 mai premiul Charlemagne a fost acordat premierului polonez Donald Tusk. El a mai menţionat recenta reuniune de la Stockholm, la care au participat 34 de parlamente naţionale.

 

De menţionat că miercuri, 19 aprilie, Parlamentul va adopta calendarul sesiunilor plenare pentru anul 2011,  a mai adăugat preşedintele Buzek.

 

 

Grupul PPE a propus includerea raportului cu privire la oferirea descărcării de gestiune Consiliului pentru 2008  (raportul Czarnecki) pentru sesiunea de voturi de miercuri.

 

 

Dezbaterea şi votul legat de raportul Bauer privind timpul de lucru al şoferilor de camion a fost amânat pentru sesiunea din iunie. Cererea de amânare, înaintată de grupul politic PPE, a fost adoptată cu 158 de voturi pentru, 137 împotrivă şi 7 abţineri.

 

Grupul PPE a mai solicitat înlocuirea dezbaterii pe tema arestării jurnalistului Ernest Vardanian în Transnistria cu dezbaterea privind situaţia din Thailanda, solicitare ce a fost acceptată de plenul PE.

 

 

La data de 19 aprilie, PE a organizat o dezbatere privind simplificarea PAC, votul în plen urmând să aibă loc pe 18 mai.

 

 

PAC reprezintă în continuare 40% din bugetul UE. Cu toate acestea, când ne referim la PAC, prima reacţie a omului de rând va fi să se gândească la lacuri de vin, munţi alimentari şi sprijinirea ineficienţei. Aceasta a fost dezbaterea de acum 15 ani, însă acum este vorba despre garantarea şi aprovizionarea cu alimente a celor 500 de milioane de cetăţeni europeni la un cost rezonabil.

 

 

Nu putem avea o reformă PAC înainte de a obţine o reformă a bugetului. Criza economică, şomajul precum şi o mulţime de alte domenii, nu au fost luate în vedere când a avut loc reforma PAC în trecut. Pe urmă mai sunt securitatea energetică, schimbările climatice, controlul migraţiei. Cetăţenii se aşteaptă ca Europa să acopere toate aceste arii folosind acelaşi buget ca şi înainte. Agricultura va trebui să lupte din greu pentru a menţine 40% din buget.

 

 

Agricultorii trebuie să se conformeze standardelor de mediu, sănătate şi bunăstare. PAC de astăzi este prea birocratică, multe acte normative nu sunt proporţionale cu riscurile.

 

Majoritatea agricultorilor trebuie să respecte standardele legate de asigurarea calităţii şi de trasabilitate, impuse de către comercianţii cu amănuntul. Este extrem de neplăcut dacă, literalmente o săptămână mai târziu, o persoană de la minister vine să refacă inspecţia. Lipsa unor sisteme armonizate împiedică agricultorii să îşi desfăşoare activitatea de zi cu zi sau să îşi dedice timpul în cultivarea terenurilor lor.

 

Un alt motiv de furie în rândul producătorilor agricoli este că orice greşeală din formularele trimise va fi penalizată, în general într-o manieră standard, astfel încât o eroare mică va aduce aceeaşi penalizare disproporţionată. De cele mai multe ori o astfel de greşeală nu a fost făcută cu intenţie de fraudare, ci, din contră, ca urmare a informaţiilor greşite furnizate de agenţia locală pentru standarde alimentare.

Nu este corect. Prima abatere nu ar trebui să aducă nici o penalizare, doar repetarea acesteia.

 

 

Aceştia s-au alăturat pe baza unui aranjament conform căruia vor ajunge doar treptat la acelaşi nivel cu UE-15. Există o logică însă personal am o oarecare simpatie pentru agricultorii din UE-12 care privesc peste gard pentru a vedea fermierii britanici, germani, francezi pe deplin susţinuţi,  în timp ce ei înşişi nu sunt.

 

Pe de altă parte, procesul de tranziţie le oferă alte avantaje precum costuri mai mici. Vreau să văd PAC mai simplă, mai echitabilă şi mai transparentă.

 

 

 

 

Coordonarea între state a listei de donatori cu cea de primitori de organe are limite serioase, în special din cauza riscului de trafic cu organe. Organizaţiile deja existente precum Eurotransplant şi Scandiatransplant acoperă un număr limitat de state UE.

 

Înaintea dezbaterii, eurodeputatul Miroslav Mikolášik (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Slovacia), raportorul Parlamentului European pe această temă, a afirmat că „a pus accentul pe principiile care stau la baza donării şi transplantului de organe - donaţia voluntară şi gratuită şi protecţia donatorilor vii. În vederea prevenirii traficului de organe ilegale, orice fel de comercializare sau stimulente financiare trebuie să fie strict exclusă".

 

Dânsul a subliniat faptul că, în cazul în care directiva va fi aprobată de către eurodeputaţi, guvernele europene vor avea trei ani să includă recomandările din prezenta directivă în legislaţia naţională.

 

 

În momentul de faţă, Parlamentul European examinează o directivă europeană ce prevede ca fiecare stat membru să aibă o autoritate naţională (publică sau privată non-profit) care să impună, în cadrul unui program naţional de calitate, siguranţa organelor şi corectitudinea procedurilor. Aceste reguli vor consolida siguranţa primitorilor de organe şi vor facilita schimbul de organe între statele membre UE, impunând standarde comune.

 

„Ideea este să avem mai multe organe pentru mai mulţi pacienţi“, ne-a explicat raportorul Miroslav Mikolášik, adăugând că noile reguli implică „mai multă cooperare între statele membre“. De exemplu, 20% din organele transplantate în fiecare an în Eurotransplant sunt schimbate între statele participante, în timp ce numai 2% intră sau ies din zonă.

 

 

În paralel cu directiva, un plan de acţiune pentru 2009-2015, care va fi de asemenea dezbătut marţi, propune ameliorarea calităţii şi siguranţei organelor, creşterea disponibilităţii organelor şi eficientizarea procedurilor pentru transplanturi. Planul include schimbul de informaţii şi experienţă între ţări şi numirea unor „coordonatori ai donatorilor pentru transplanturi“ în spitale.

 

Un raport din proprie iniţiativă al deputatului european Andres Perello Rodriguez (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Spania) arată sprijinul Parlamentului European pentru noile reguli şi propune ca statele membre să contribuie la sensibilizarea populaţiei la importanţa donării de organe. „Încercăm să ne asigurăm că persoanele care au nevoie de doar un organ pentru a supravieţui pot supravieţui, că europenii care aşteaptă un organ vor rămâne în viaţă“, a arătat dumnealui.

 

Deputaţii europeni au subliniat importanţa evitării recompenselor financiare pentru donarea de organe, pentru împiedicarea traficului cu organe. Donatorilor li se va permite astfel să ofere organe rudelor apropiate, în cazuri urgente, când nu se poate găsi un alt organ în altă parte.

 

Pentru a afla mai multe informaţii, i-am adresat câteva întrebări eurodeputatei care a întocmit raportul PE, Jean Lambert (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Regatul Unit).

 

 

UE are nevoie de acest Birou datorită diferenţelor considerabile care există în prezent între legile şi directivele privind azilul în statele membre.

 

Biroul în sine nu va fi suficient, însă va fi un ajutor. Unul dintre rolurile sale speciale este de a încerca să dea o versiune mai standardizată a informaţiilor cu privire la ţara de origine a celor care solicită protecţie.

 

Aşadar, în luarea deciziilor privind persoanele din Irak, Cecenia sau alte ţări unde ştim că există divergenţe enorme, statele membre vor trebui să se asigure că aceste persoane se simt tratate echitabil, corect şi nu pe baza politicilor statului în cauză.

 

 

Cred că trebuie să fim foarte atenţi - faptul că biroul va fi stabilit în Malta nu înseamnă că va fi dominat de situaţia din Malta. Ştim că Malta se află sub o presiune mare şi că o parte din fluxurile mixte de oameni de aici sunt solicitanţi de azil, în timp ce alţii nu sunt. Desigur, Malta a investit foarte mult în sistemul de azil şi şi-a dorit ca acest birou să fie stabilit aici.

 

Pe de-o parte, este un simbol care va arăta cetăţenilor maltezi că Uniunea Europeană este într-adevăr solidară cu ei. Cu toate acestea, acesta este un birou de azil pentru întreaga Uniune Europeană.

 

 

Când vorbim de negociere, cred că nici o parte nu va putea obţine în totalitate ceea ce îşi doreşte Desigur, există unele aspecte privind relaţia cu PE unde ne-am fi dorit un rol mai important. Pe de altă parte însă, în prezent au loc discuţii cu privire la rolul agenţiilor şi instituţiilor europene.

 

Ne-am fi dorit ca Biroul să aibă un rol mai puternic de monitorizare decât de sprijin. Statele membre au vrut să îl numească „birou de sprijin" pentru un motiv special.

 

Obligativitatea indicării prin etichetare a ţării de origine va fi necesară pentru a asigura consumatorii că nu sunt induşi în eroare de etichete care sugerează că produsele textile ar fi produse într-un stat membru şi nu într-o ţară terţă. În prezent, etichetarea "Made in" este voluntară în UE şi este utilizată în funcţie de legislaţia naţională, spre deosebire de SUA, Canada sau Japonia de exemplu, unde etichetarea ţării de origine este reglementată în mod strict.

 

Legislaţia UE actuală pentru produsele textile se aplică doar asupra armonizării denumirii fibrelor textile (există 48 de fibre, dintre care 18 sunt naturale şi 30 sintetice) care se comercializează pe piaţa unică.

 

Chiar dacă iniţial Parlamentul a fost consultat doar în ceea ce priveşte o propunere tehnică a Comisiei, care prevedea reducerea perioadei de timp pentru plasarea pe piaţă a noilor fibre, deputaţii au decis elaborarea unei propuneri mai politice, şi anume introducerea în noul regulament a obligativităţii indicării prin etichetare a ţării de origine.

 

Pentru a ajuta consumatorii să poată face o alegere în deplină cunoştinţă de cauză, deputaţii solicită Comisiei să prezinte un raport în următorii doi ani şi, dacă este necesar, chiar o propunere legislativă în vederea impunerii noilor prevederi în materie de etichetare. Acest raport ar trebui să conţină cerinţe armonizate referitoare la etichetarea cu privire la întreţinere, mărimile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi avertismente legate de siguranţă şi sănătate (inflamabilitate, posibile substanţe alergenice) şi la etichetarea socială, acordată pe baza unor criterii cum ar fi respectarea standardelor de muncă esenţiale, a drepturilor sociale, pregătirea profesională a angajaţilor şi tratamentul egal.

 

Raportul Toine Manders (ALDE, NL) a fost adoptat cu 528 voturi pentru, 18  împotrivă şi 108 abţineri.

 

Deputaţii europeni au actualizat directiva privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă, conform propunerii deputatei Astrid Lulling (PPE, LU). Directiva se referă şi la soţii şi parteneri de viaţă care de obicei nu sunt angajaţi, dar îl asistă pe lucrătorul independent (acesta este cazul mai ales în domeniul agricol, IMM-uri sau profesii liberale).
 
Având în vedere vulnerabilitatea economică şi fizică a lucrătoarelor independente însărcinate şi a soţiilor însărcinate şi a partenerelor de viaţă însărcinate ale lucrătorilor independenţi, este necesar să li se acorde acestora dreptul la prestaţii de maternitate.

 

De asemenea, trebuie să li se acorde o alocaţie de maternitate suficientă, care să le permită întreruperea activităţii profesionale din motive de graviditate sau maternitate pentru o perioadă de minim 14 săptămâni.

 

Dacă propunerea privind concediul de maternitate, ce va fi dezbătută  în viitorul apropiat, va modifica perioada de 14 săptămâni, directiva de faţă va fi actualizată în acest sens.

 

Accesul la orice servicii existente care oferă înlocuiri temporare şi permit întreruperi ale activităţii profesionale din cauza gravidităţii sau a maternităţii poate fi considerat ca o alternativă la sau ca o parte din alocaţia de maternitate.

 

Soţiile/soţii sau partenerii de viaţă ai lucrătorilor independenţi, care au acces la un sistem de protecţie socială, ar trebui să aibă la rândul lor dreptul de a beneficia de protecţie socială. Va fi la latitudinea Statelor Membre să decidă dacă plata pentru aderarea la sistemele de asigurare socială (care acoperă concediului de maternitate, boală, invaliditate şi bătrâneţe) trebuie să fie obligatorie pentru femeile care desfăşoară activităţi independente sau dacă acest sistem poate fi accesat în mod voluntar. Statele Membre trebuie să decidă dacă această protecţie socială poate fi proporţională cu participarea la activităţile lucrătorului independent şi/sau cu nivelul contribuţiei.

 

Statele membre trebuie să asigure că acele condiţii de constituire a unei societăţi între soţi sau parteneri de viaţă nu sunt mai restrictive decât condiţiile de constituire a unei societăţi între alte persoane.

 

Propunerea Parlamentului, care va înlocui directiva 86/613/EEC privind egalitatea de tratament, va fi adoptată de Consiliu la 7 iunie. Statele membre vor avea 2 ani la dispoziţie pentru a transpune prevederile directivei în legislaţie naţională. Perioada poate fi prelungită la 4 ani dacă Statele Membre întâmpină dificultăţi în acordarea de drepturi sociale lucrătoarelor independente sau soţiilor lucrătorilor independenţi.

 

Deputaţii vor adopta şi decizia privind crearea unui Birou European de Sprijin în materie de azil în urma acordului cu Consiliul.

 

În 2008, UE a contribuit doar cu 6,7% la reinstalarea refugiaţilor, mai exact 4378 de persoane. Pentru a încuraja Statele Membre să participe la programe de reinstalare pe bază permanentă, deputaţii propun alocarea unei sume fixe pentru fiecare persoană reinstalată, care poate fi până la 6000 EUR.

 

În momentul de faţă, numai 10 State Membre (Suedia, Danemarca, Finlanda, Ţările de Jos, Regatul Unit, Irlanda, Portugalia, Franţa, România şi Republica Cehă) participă la instalarea refugiaţilor, fără a colabora îndeajuns cu privire la priorităţile reinstalării, fapt care duce la nefolosirea reinstalării ca instrument strategic al politicii externe a UE.

 

În ceea ce priveşte noile angajamente privind reinstalarea, Portugalia, Franţa, România şi Republica Cehă au decis alocarea anuală a unui număr de locuri destinate reinstalării. Deputaţii salută noul Centru de Tranzit în Regim de Urgenţă (CTU) din Timişoara, care oferă cazare temporară refugiaţilor care au nevoie urgentă de reinstalare şi/sau refugiaţilor care nu pot rămâne în prima ţară de azil şi invită Comisia să se folosească de acesta şi, de asemenea, să promoveze reinstalarea prin intermediul Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă. De menţionat că în 2008 România a încheiat un acord tripartit cu UNHCR şi OIM în vederea creării unui Centru de Tranzit in Regim de Urgenţă la Timişoara.

 

Parlamentul a adoptat raportul lui Rui Tavares (GUE/NGL, PT) cu 512 voturi pentru, 81 împotrivă şi 7 abţineri.

 

Programul de reinstalare urmăreşte anumite priorităţi UE, asupra cărora Parlamentul şi Consiliul sunt în dezacord. Deputaţii doresc să ofere prioritate copiilor şi femeilor în situaţii de risc, în special legate de violenţa psihologică, fizică sau sexuală ori de exploatare; minorilor neînsoţiţi; persoanelor cu nevoi medicale grave care necesită tratament special, cu afecţiuni specifice care nu pot fi tratate decât ca urmare a reinstalării; şi persoanelor care au supravieţuit violenţelor şi torturii. Consiliul în schimb, doreşte stabilirea de priorităţi în funcţie de provenienţa geografică şi de naţionalitatea refugiaţilor.

 

Parlamentul a aprobat şi crearea unui Birou de Sprijin pentru Azil, prin adoptarea raportului elaborat de Jean Lambert (grupul Verzilor/EFA, UK). 

 

Având sediul la Valetta (Malta), biroul va oferi expertiză Statelor Membre care primesc solicitări de acordare de azil, contribuind însă şi la cooperarea între autorităţile naţionale. Parlamentul şi Consiliul au căzut de acord în a doua lectură, pentru a oferi Biroului posibilitatea de coordonare a schimbului de informaţii referitoare la acordarea de asistenţă la reinstalare.

 

În final, Fondul European pentru Refugiaţi va fi modificat pentru a garanta o finanţare adecvată: în acest sens, deputaţii vor examina miercuri raportul lui Claude Moraes (S&D, UK).

 

 

 

Raportul eurodeputatului Evgeni Kirilov (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, Bulgaria) referitor la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud va fi dezbătut şi votat în plen pe 20 mai. Urmăriţi dezbaterea în direct joi de la ora 10:00.

 

Milan Cabrnoch (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Cehia) este preşedintele Delegaţiei la comisiile parlamentare de cooperare UE-Armenia, UE-Azerbaidjan şi UE-Georgia

 

 

Vorbind despre regiunea Caucazul de Sud, domnul Kirilov a afirmat: „ Uneori avem tendinţa să uităm că Caucazul de Sud este în Europa".

 

Eurodeputaţii salută iniţiativa Parteneriatului Estic şi consideră că „odată ce va avea loc îmbunătăţirea securităţii, condiţiile pentru dezvoltarea acestor trei state vor spori alături de condiţiile necesare pentru integrarea europeană. Nu este întâmplător faptul că vor începe negocieri pentru acorduri de asociere cu aceste trei ţări".

 

Pe de altă parte, Milan Cabrnoch a declarat că „apartenenţa la UE depinde de modul în care privim Uniunea Europeană. Daca o considerăm o uniune benevolă şi reciproc avantajoasă pentru state care au un interes comun în libera circulaţie a capitalurilor, mărfurilor, serviciilor şi persoanelor şi care sunt de acord să respecte un anumit număr de norme comune, cred că nimic nu ar trebui să împiedice aceste trei ţări să devină membre ale unei astfel de comunităţi bazate pe cele patru libertăţi fundamentale - bineînţeles, în cazul în care vor îndeplini criteriile necesare.

 

 

„Nu am fost suficient de activi până acum, prezenţa UE ar trebui să fie mult mai semnificativă în această regiune", a  afirmat domnul Kirilov. Dânsul a  făcut de asemenea referire la conflictul dintre Rusia şi Georgia, care a determinat UE  să se implice mai mult în această regiune.

 

Pe lângă rezolvarea conflictului, domnul Cabrnoch a pus accentul pe importanţa asigurării securităţii energetice, sprijinului pentru democraţie şi respectării drepturilor omului şi a libertăţii media".

 

 

 

Potrivit lui Evgheni Kirilov, progresele nu pot fi înregistrate fără o colaborare între cele trei ţări şi fără eliminarea obstacolelor - cele două conflicte din regiune. 

 

Cum poate UE să faciliteze cooperarea între Armenia, Azerbaidjan şi Georgia? Domnul Kirilov este de părere că „ar trebui să încercăm tot ce este posibil pentru a încuraja schimburile - politice, culturale sau întâlnirile dintre tineri cu scopul de a crea un climat de încredere".

 

Nu în ultimul rând domnul Cabrnoch a vorbit de rolul UE: „cel mai important este parteneriatul şi comunicarea".

 

 

Raportul PE a fost elaborat de Silvia-Adriana Ţicău (S&D, RO).

 

Clădirile sunt responsabile pentru 40% din totalul consumului de energie în Uniunea Europeană, fiind ce mai mare sursă de emisii CO2. Prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor se vor putea atinge şi obiectivele UE în materie de emisii, şi anume reducerea acestor cu 20% până în 2020. Măsuri simple precum o mai bună izolare ar putea reduce emisiile cu până la 80%.

 

Noua directivă privind eficienţa energetică a clădirilor stabileşte cerinţele minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi, precum şi aplicarea acestora asupra clădirilor existente. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădiri  ating niveluri optime din punctul de vedere al costurilor.

 

Până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, iar energia va proveni în mare parte din surse regenerabile. Clădirile ocupate şi deţinute de autorităţile publice vor trebuie să îndeplinească aceste standarde deja din 2018. Pentru a stimula măsurile legate de eficienţa energetică, se va asigura o finanţare parţială din bugetul Uniunii.

 

Atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanţa energetică a clădirii este îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele minime de performanţă energetică. În procesul de renovare, proprietarii sunt încurajaţi să introducă sisteme inteligente de contorizare şi să înlocuiască sistemele de apă caldă şi climatizare cu alternative eficiente din punct de vedere energetic, precum pompele de căldură reversibile. Legislaţia naţională va impune şi inspecţii periodice ale generatoarelor de căldură şi ale sistemelor de aer condiţionat.

 

Directiva adoptată marţi, în a doua lectură, face parte dintr-un pachet legislativ mai extins privind eficienţa energetică. Miercuri, deputaţii vor adopta şi formatul etichetei privind eficienţa energetică.

 

 

 

 

Comisia Europeană propusese includerea trombinei bovine şi/sau porcine pe o listă a aditivilor alimentari care pot fi utilizaţi în Uniunea Europeană. Totuşi, deputaţii au blocat această propunere, aprobând o rezoluţie prezentată de Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară cu 370 voturi pentru, 262 împotrivă şi 32 abţineri şi exersându-şi astfel dreptul de veto conform aşa-numitei "proceduri de reglementare cu control".

Autorităţile Statelor Membre pot decide la nivel naţional dacă autorizează utilizarea trombinei în alimente ca "adjuvant tehnologic". Propunerea Comisiei era destinată a clarifica dacă trombina este un aditiv alimentar care ar trebui supusă reglementărilor la nivel european. Conform legislaţiei UE, un aditiv alimentar poate fi autorizat în Uniunea Europeană numai dacă aduce beneficii consumatorilor şi nu îi induce în eroare.

Conform propunerii Comisiei, produsele din carne reconstituite prin folosirea trombinei ar trebui să poarte informaţia "bucăţi de carne combinate" în apropierea denumirii sale comerciale şi nu ar putea fi folosite în produsele servite în restaurante. Cu toate acestea, deputaţii consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a asigura consumatorilor o protecţie adecvată.

Parlamentul subliniază de asemenea riscurile mari de infectare cu bacterii patogene, ţinând cont de faptul că procesul de unire a mai multor bucăţi de carne măreşte semnificativ suprafaţa utilizată şi că acest proces se poate derula la rece, fără adaos de sare şi fără nici un fel de proces de încălzire ulterior.

 

În ultimii 50 de ani, transplantul de organe a devenit o practică obişnuită la nivel mondial, fiind deseori unicul tratament posibil. Din păcate, în jur de 60000 de pacienţi se află în UE pe liste de aşteptare şi fiecare a 12-a persoană moare, aflându-se pe aceste liste. Rata donărilor de organe la nivel naţional şi activităţile de transplant variază enorm între Statele Membre: de la 33.8 donatori decedaţi la 1 milion de persoane în Spania la 1 donator decedat / 1 mil. în România.

 

Standardele comune UE de calitate şi siguranţă ar facilita donarea de organe, transplantul şi schimbul de organe între ţările europene. Compromisul la care s-a ajuns cu Consiliul a fost adoptat de Parlament cu643 voturi pentru, 16 împotrivă şi 8 abţineri. Raportul PE a fost elaborat de Miroslav Mikolášik (PPE, SK).

 

 

Un progres major va fi desemnarea în fiecare ţară a unei autorităţi competente pentru standardele de calitate şi siguranţă a organelor umane destinate transplantului. O astfel de autoritate ar urma să elaboreze reguli care acoperă toate stadiile de la donare până la transplantul efectiv, în baza standardelor prevăzute în prezenta directivă. Dacă doresc, Statele Membre vor avea posibilitatea de a introduce reguli mai stricte.

 

Autorităţile vor aproba centrele de prelevare şi de transplant, vor elabora sisteme de raportare şi de management pentru reacţii adverse, vor colecta informaţii legate de rezultatul transplantului şi vor supraveghea schimbul de organe cu alte State Membre şi ţări terţe. Trasabilitatea de la donator la pacient şi vice-versa va face parte din acest sistem, în timp ce confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor va fi asigurată.

 

Directiva mai stipulează şi nivelul minim de informaţii care de regulă vor trebui colectate pentru fiecare donare, dar anumite excepţii vor fi permise, dacă analiza privind riscurile şi beneficiile demonstrează că beneficiile depăşesc riscurile. Statele Membre trebuie să asigure un nivel de pregătire şi competenţă corespunzător al personalului implicat în acest proces.

 

 

Potrivit compromisului, Statele Membre trebuie să asigure cel mai înalt nivel de protecţie a donatorilor în viaţă. Donaţia de organe umane trebuie să fie "voluntară şi neplătită", dar "principiul neremunerării nu trebuie să împiedice un donator viu să primească o compensaţie pentru cheltuielile suportate sau pentru pierderea de venituri din cauza donării". În plus, Statele Membre trebuie să interzică publicitatea pentru nevoia sau disponibilitatea de organe dacă scopul este un câştig financiar.

 

 

Pentru a facilita cooperarea, Comisia Europeană va crea o reţea a autorităţilor competente şi va stabili procedurile de transmitere a informaţiilor între Statele Membre. Acestea vor putea încheia acorduri cu organizaţiile europene de schimb de organe şi vor putea delega activităţi legate de schimbul de organe.

 

 

Statele vor avea doi ani la dispoziţie pentru a transpune prevederile directivei în legislaţia naţională.

 

 

În raportul din iniţiativă proprie elaborat de Andres Perello Rodriguez (S&D, ES), deputaţii salută Planul de acţiune al Comisiei şi subliniază că desemnarea de coordonatori de transplanturi în fiecare spital şi schimbul de informaţii vor ajuta ţările care au disponibilităţi reduse de organe să îşi îmbunătăţească ratele de donare.

 

Statele Membre ar trebui să ofere cetăţenilor posibilitatea de a se înscrie online într-un registru al donatorilor şi să faciliteze aplicarea, pe cărţile de identitate naţionale sau pe permisele de conducere, a unor menţiuni sau simboluri care să permită identificarea posesorului ca fiind un donator de organe.

 

Rezoluţia a fost adoptată prin vot liber (ridicarea mâinilor).

 

 

Din partea preşedinţiei spaniole a Uniunii Europene, secretarul de stat Diego Lopez Garrido a declarat că deficitele, datoriile şi acţiunile cu caracter speculativ sunt cele care au provocat criza actuală. Pentru a o remedia, dânsul a propus acordarea de ajutor pe termen scurt - cazul Greciei - şi reforme structurale pe termen lung a pensiilor, sistemelor de sănătate şi a pieţelor forţei de muncă. Dânsul a cerut, de asemenea, o mai strânsă coordonare a politicilor economice.

 

Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn a spus eurodeputaţilor că „UE este pregătită să apere moneda euro". Dânsul a vorbit  în continuare despre importanţa sporirii competitivităţii şi îmbunătăţirii mecanismelor de soluţionare a crizei. Domnul Rehn a declarat: „Comisia ar fi dispusă să facă recomandări cu privire la fiecare buget naţional al statelor membre şi să se asigure că ţările au aderat la Pactul de Stabilitate şi Creştere".

 

 

Joseph Daul, preşedintele Grupului Partidului Popular European (Creştin Democrat), a subliniat faptul că „măsurile cele mai recente pentru combaterea crizei în zona euro nu au fost suficiente [...] trebuie reduse deficitele şi trebuie luate măsuri acum, indiferent dacă guvernul este de dreapta sau de stânga".

 

Domnul Daul a afirmat că „vor trebui puse în aplicare sancţiuni pentru statele care nu respectă obligaţia de a raporta exactitatea deficitelor [...] Dacă avem de a face cu reduceri bugetare peste tot, deputaţii şi funcţionarii publici trebuie să conducă drumul".

 

Martin Schulz, liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, a criticat aşa zisa ideologie „laissez-faire", numind sistemul actual „parţial imoral şi pervers". Dânsul a criticat, de asemenea, agenţiile de rating care în apogeul problemelor din Grecia analizau deja „următoarea ţintă şi încercau deja să aducă în jos Portugalia. Ele ar trebui să fie controlate şi supuse unor reguli stricte". Dânsul a subliniat faptul că Europa are nevoie de guvernare economică, „cine este împotriva ei nu a înţeles mesajul".

 

 

Guy Verhofstadt, preşedintele Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa a declarat ca problemele s-au ridicat la o „criză de guvernare" şi a solicitat Comisiei să nu aştepte până când guvernele vor veni cu iniţiative proprii şi să „înainteze un pachet global în faţa guvernelor şi în faţa Parlamentului".

 

Conform domnului Verhofstadt, pachetul ar trebui să conţină patru elemente: consolidarea Pactului de Stabilitate, o strategie 2020 mai convingătoare, Fondul Monetar European şi o piaţă de obligaţiuni europene.

 

Pe de altă parte, Rebecca Harms, liderul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, s-a declarat în favoarea unui mecanism de stabilizare financiară adoptat în urmă cu două săptămâni, însă a vrut o mai mare recunoaştere a politicii economice comune, „nu doar pentru a lupta împotriva simptomelor crizei, ci pentru a face faţă întregii crize" .

 

Dânsa a remarcat că „trebuie să trecem dincolo de această economisire întrucât ne costă miliarde şi nu ştim de unde vom lua aceşti bani". Nu în ultimul rând, doamna Harms a declarat că a intenţionat să interzică produsele financiare toxice, să menţină fondurile speculative şi să impoziteze operaţiunile financiare din cadrul UE.

 

 

Eurodeputatul britanic Timothy Kirkhope, preşedintele delegat al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni a afirmat că „ceea ce îi lipseşte Europei de cele mai multe ori este voinţa de a-şi îndeplini angajamentele". Dânsul speră că iniţiativa Europa 2020 nu va eşua: „UE are nevoie de puteri pentru a solicita prezentarea prealabilă a proiectelor de buget de către statele membre şi pentru a impune sancţiuni mai aspre".

 

Lothar Bisky, liderul Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică este de părere că „guvernele au folosit banii contribuabililor pentru a salva capitalismul de cazinou" şi a cerut reglementarea sectorului financiar, coordonarea politicilor fiscale şi interdicţia fondurilor speculative şi a paradisurilor fiscale.

 

Nu în ultimul rând, eurodeputata din Grecia Niki Tzavela (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei), a declarat că Banca Centrală Europeană ar trebui să garanteze obligaţiunile euro, acoperind 60% din PIB-ul statelor membre. Dânsa a sprijinit, de asemenea, utilizarea fondului pentru dezvoltare pentru a ajuta Grecia să îşi acopere datoriile.

 

Uniunea Europeană ar trebui să adopte până în 2011 un "Act privind piaţa unică", prin care să se stabilească priorităţile pentru crearea unei economii de piaţă socială competitivă, ecologică. Acest act ar trebui să acopere atât iniţiative legislative, cât şi non-legislative, se arată în rezoluţia elaborată de  Louis Grech (S&D, MT) şi adoptată cu 578 voturi pentru, 28 împotrivă şi 16 abţineri.

 

Deputaţii solicită o abordare mai integrată a pieţei interne, care să fie orientată către cetăţeni. Pentru consolidarea acesteia este esenţial ca strategia UE 2020 să menţină dimensiunea socială a modelului UE, oferind totodată Uniunii avantajele competitive de care are nevoie. Această poziţie a Parlamentului vine ca răspuns la raportul referitor la revitalizarea pieţei interne, redactat de Mario Monti, la solicitarea preşedintelui Comisiei José Manuel Barroso.

 

 

Deputaţii au mai adoptat o rezoluţie cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice prin care se solicită prioritizarea supravegherii datoriilor publice, iar Comisia ar trebui să evalueze calitatea datoriei publice a statelor membre prin iniţierea de studii. Concomitent, "credibilitatea finanţelor publice în cadrul statelor membre necesită guvernanţă statistică efectivă şi cu adevărat independentă, precum şi supraveghere adecvată din partea Comisiei", consideră deputaţii europeni. Ei subliniază că supravegherea pieţelor financiare este necesară pentru a garanta "sănătatea" pe termen lung a bugetelor naţionale.

 

Întrucât lipsa unei guvernanţe statistice efective sau a instituţiilor statistice independente subminează integritatea şi sustenabilitatea finanţelor publice la nivelul statelor membre, deputaţii solicită supraveghere adecvată din partea Comisiei.

Rezoluţia PE a fost adoptată cu 302 de voturi pentru, 275 împotrivă şi 34 de abţineri. De menţionat că raportorul Liem Hoang Ngoc (S&D, FR) şi-a retras numele său în calitate de raportor al acestei rezoluţiei, adoptată sub forma actuală, considerând că reprezintă o lovitură la adresa cetăţenilor. "PPE-ul şi liberalii vor ca cetăţenii să plătească pentru această criză".

 

Rezoluţia elaborată de Ricardo Cortés Lastra (S&D, ES) referitoare la contribuţia politicii de coeziune la atingerea obiectivelor de la Lisabona şi a obiectivelor Strategiei UE2020 reliefează importanţa implicării autorităţilor regionale şi locale, precum şi a actorilor provenind din societatea civilă, în procesul de implementare a strategiei UE2020.

 

În rezoluţia redactată de Lambert Van Nistelrooij (EPP, NL) (adoptată cu 550 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 36 de abţineri), deputaţii se exprimă în favoarea creării mai multor sinergii între fondurile UE dedicate cercetării şi inovării, fondurile pentru dezvoltarea regională şi cel de-al şaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare.

 

Creşterea economică sustenabilă devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea economiilor regionale de inovare şi de investiţii în tehnologii noi, se mai arată în rezoluţia PE.