Un sondaj recent al Comisiei Europene arată că în UE bărbaţii fac mai mult sport decât femeile, europenii din nord mai mult decât cei din sud şi că principalul motiv pentru practicarea sportului este menţinerea sănătăţii. Patru eurodeputaţi ne-au vorbit despre felul în care populaţia Europei poate deveni mai sportivă, în contextul creşterii puterilor UE în domeniul sportului în urma adoptării Tratatului de la Lisabona.

 

 

Sean Kelly (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Irlanda): Cea mai importantă consecinţă socio-economică este creşterea numărului de persoane obeze şi de boli cauzate de aceasta. Pe de altă parte, sportul, în special în echipă, duce la o mai mare coeziune în societate. Când te implici în sport, te implici activ în comunitate. Anul european al voluntariatului - 2011 - va oferi mai multe oportunităţi de promovare a beneficiilor sportului pentru societate.

 

Mitro Repo (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Finlanda): O condiţie fizică bună aduce armonie pe plan intelectual, iar bunăstarea mentală consolidează la rândul ei corpul. Din păcate, bunăstarea economică favorizează lenea mentală şi fizică.

 

Chrysoula Paliadeli (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Grecia): Fiind în relaţie directă cu sănătatea, sportul trebuie abordat ca prioritate fundamentală. Criza economică nu poate fi o scuză pentru diminuarea fondurilor dedicate sportului şi infrastructurii relative.

 

Iva Zanicchi (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Italia): Sportul promovează valori ce servesc la o mai bună educare a societăţii. Dar familiile afectate de criza economică au fost nevoite să reducă anumite costuri „inutile“ şi în multe cazuri asta a însemnat anularea abonamentului la sala de sport sau piscină.

 

 

Sean Kelly: În Irlanda - ţara cu cea mai mare rată de participare la activităţile fizice din Europa - sportul  este caracterizat de o etică puternică a voluntariatului. Comunităţile locale nu au aşteptat servicii din partea statului, ci au organizat şi finanţat propriile facilităţi.

 

Mitro Repo: Explicaţiile sportivităţii scandinave pot fi regăsite în istorie şi socio-geografie. Europa de Nord nu este foarte populată, iar distanţele sunt mari. De-a lungul istoriei, oamenii au fost obligaţi să se deplaseze pentru a supravieţui. Cu toate acestea, rezultatele sondajului Comisiei trebuie evaluate critic. Finlandezii, de exemplu, concurează pentru titlul de cei mai graşi cetăţeni ai Europei.

 

Chrysoula Paliadeli: Fiind considerat un „lux“, sportul este practicat mai mult de oamenii cu venituri mai mari. Oamenii mai educaţi sunt mai informaţi despre importanţa sportului pentru sănătatea fizică şi mentală. În astfel de sondaje, trebuie să luăm în considerare şi tipurile de sport practicate în sudul şi nordul Europei şi diferenţele de climat, care pot afecta rezultatele.

 

Iva Zanicchi: Poate pentru că europenii din sud sunt mai leneşi. Pe un ton mai serios, este clar că ţările din nordul Europei promovează mai mult sportul; copiii practică activităţile fizice încă din şcoala elementară şi continuă într-un mod mai serios la universitate. În aceste ţări, cultura sportului este mai înrădăcinată decât în sud.

 

 

Sean Kelly: Parlamentul, cu noile puteri conferite de Tratatul de la Lisabona, ar trebui să aducă sportul în centrul atenţiei şi să încurajeze cetăţenii; să colaboreze cu organizaţiile în domeniu la nivel local fără să se concentreze doar pe sporturile de elită. O propunere concretă: să adăugăm cuvântul „sport“ în denumirea comisiei parlamentare pentru cultură şi educaţie.

 

Mitro Repo: Sper sincer că la Parlament comisia pentru cultură şi educaţie va veni cu idei noi în domeniu, în special despre cum putem încuraja oamenii să facă mai mult sport în mod regulat. În acest sens, fiecare deputat european trebuie să fie lider şi exemplu de urmat. Mai mult sport în locul cuvintelor goale şi declaraţiilor!

 

Chrysoula Paliadeli: Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze, sprijine şi suplimenteze politicile privind sportul din statele membre. Parlamentul European ar trebui să încurajeze cetăţenii să se implice în activităţi fizice regulate şi să ceară ameliorarea infrastructurilor atletice.

 

Iva Zanicchi: Cred că Uniunea Europeană şi Parlamentul European trebuie să continue să promoveze sportul. Acesta are un rol cheie în combaterea problemelor sociale precum rasismul. Sportul ne învaţă să respectăm regulile, să ne respectăm colegii şi adversarii. Adesea, sportul este important şi pentru pace.

Ce pot avea în comun opt călugări creştini în munţii din Africa de Nord, o trupă de striptease din Paris şi proprietara unei galerii franceze din Toscana? Sunt personajele unei povestiri cu un final fericit: succesul în lume al cinematografiei finanţate de UE , recunoscută prin intermediul premiilor precum cele de la Cannes din 2010.

 

 

Anul acesta trei filme finanţate prin intermediul programului european MEDIA au câştigat trei din cele şase premii din cadrul Festivalului Filmului de la Cannes, pe 23 mai 2010.

 

„Rezultatele de la Cannes sunt foarte plăcute, însă nimic nu este surprinzător. Este o dovadă a calităţii excelente a filmelor europene. Acestea sunt adesea produse prin  sprijinul programului MEDIA", a declarat preşedinta comisiei pentru cultură Doris Pack (PPE, Germania).

 

Premiul Grand Prix, al doilea premiu ca importanţă după Palm d'Or, a fost câştigat de filmul francez „Of Gods and Men", realizat de Xavier Beauvois. Filmul este bazat pe o poveste adevărată şi anume răpirea şi uciderea unui grup de călugări creştini în munţii din Algeria de către islamiştii fundamentalişti în 1996.

 

Premiul pentru cel mai bun regizor a fost înmânat francezului Mathieu Amalric care, în filmul său „On tour", spune povestea unei echipe de striptease care visează să aibă succes la Paris.

 

Nu în cele din urmă, actriţa franceză Juliette Binoche a fost câştigătoarea premiului pentru cea mai bună actriţă în filmul „Certified copy", realizat de Abbas Kiarostami (Iran). Binoche joacă rolul unei proprietare de galerii care se îndrăgosteşte de un istoric pasionat de artă britanică în Toscana.

 

 

MEDIA este un program destinat sprijinirii industriei audiovizuale europene, jucând un rol important în:

 

Parlamentul European are rolul de co-legislator, decizând asupra bugetului şi conţinutului programului MEDIA.

 

 

 

„Filmele europene prezintă povesti europene şi dezvăluie totodată spiritul european. De-a lungul timpului am vizionat numai filme de la Hollywood, respectiv modul de viață american. Cultura noastră a rămas invizibilă sau limitată la regiunile noastre lingvistice”, a declarat Doris Pack. „Filmele construiesc punţi între ţări şi arată că problemele, sentimentele sau nostalgia sunt similare în diferite state membre. Filmele pot ajuta oamenii să se identifice cu ideea europeană [...]

 

Cu patru ani în urmă, Parlamentul European a creat Premiul Lux. Premiul finanţează subtitrarea filmului câştigător în toate limbile oficiale ale UE. Distribuţia în toate ţările UE - şi în afara UE - este, prin urmare, garantată. [...] O astfel de posibilitate are un impact mai mare decât orice fel de broşuri!", a încheiat Doris Pack.

Ziua porţilor deschise a adunat duminică, 9 mai, mii de vizitatori la Parlamentul European de la Strasbourg. Hemiciclul a fost ocupat în întregime de elevi provenind din cele 27 de state membre ale UE, ale căror şcoli au participat la proiectul Euroscola, care oferă tinerilor posibilitatea de a observa cum funcţionează democraţia europeană.

 

În deschiderea discursului său, Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a salutat călduros elevii participanţi la proiectul Euroscola şi a vorbit despre importanţa păcii pentru noile generaţii. „Am înlocuit războaiele cu democraţia europeană", a adăugat dânsul.

 

Vizitatorii Parlamentului European au fost întâmpinaţi cu o mulţime de standuri si prezentări, în timp ce serviciile poştale au emis o ştampilă comemorativă care a fost utilizată de-a lungul zilei. Programul zilei a inclus spectacole, activităţi dedicate copiilor, concursuri şi chestionare.

 

În interior, Parlamentul a fost umplut cu baloane de toate culorile, în timp ce în exterior, vizitatorii s-au înghesuit în cozi extrem de lungi la intrările clădirii Parlamentului European.

 

Standurile grupurilor politice au fost vizitate în mod frecvent, acestea oferind broşuri, cărţi şi posibilitatea întreprinderii unei serii de activităţi precum chestionare interactive sau picturi cu culori naturale realizate pe plase personalizate.

 

Mulţi tineri s-au adunat la standul serviciului de interpretare al Parlamentului pentru a-şi testa abilităţile de interpretare în condiţii apropiate de realitate, şi anume în cabine speciale, unde au încercat să interpreteze discursuri ţinute în Parlamentul European de către Gordon Brown, Angela Merkel, Hillary Clinton şi Nicolas Sarkozy în limbile engleză, germană, franceză (şi multe alte limbi). Interpreţii au oferit celor interesaţi sprijin şi îndrumare profesională şi şi-au împărtăşit propria lor experienţă.

 

Programul zilei a inclus numeroase activităţi în aer liber precum ceremonia de înălţare a steagului UE, prin sprijinul militar al Eurocorps, intonarea imnului european şi proclamarea publică a declaraţiei lui Robert Schuman.

 

De asemenea, de-a lungul zilei a avut loc un turneu de mini fotbal, la care au participat echipe din cele 27 de state membre şi ţări asociate la UE, precum Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Croaţia şi Ucraina.

 

Ziua s-a încheiat cu un festival de film „27 de ţări, 27 de filme" şi promovarea Premiului LUX a Parlamentului pentru cinematografia europeană. Un punct culminant al festivalului a fost proiecţia filmului „Academia lui Plato", care abordează un subiect de xenofobie şi a fost ales pentru a promova anul 2010 ca An european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

 

 

Alena din Slovakia: „Este prima mea vizită la Parlamentul European la Strasbourg şi sunt copleşită de arhitectura clădirii şi de aulă".

 

Holger din Germania: „Este cu adevărat o plăcere să vizitez Franţa, în calitate de german, şi să fiu primit călduros".

 

Ioana, studentă din România: „Este extraordinar că România face parte din acest spectacol european. Mă simt mândră pentru tara mea".

 

Alessio din Italia: „Cel mai mult mi-au plăcut simulările de interpretare. Este o profesie pe care mi-aş dori să o fac, însă nu sunt sigur dacă abilităţile mele lingvistice sunt suficiente.

 

Francois, pensionar francez: „Este adevărat că există un stand unde se oferă săruturi gratuite?"

 

Profesorii Euroscola din Republica Cehă: „Ne simţim privilegiaţi să luăm parte la proiectul Euroscola, altfel ar fi aproape imposibil pentru noi să vizităm Parlamentul European".

Proiectul din Germania „Un tren pentru Europa - Reţeaua Europeană CNC" a primit premiul întâi in cadrul competiţiei Charlemagne pentru Tineret 2010 la 11 mai, la Aachen. Proiectul a constat în construirea unui tren de către reprezentanţi a 24 de şcoli profesionale.

 

Locul doi şi trei au fost câştigate de proiectul de carte intitulat „Tu eşti aici" (Irlanda) şi de proiectul „BEST Competiţia inginerească BEC" (Bulgaria).

 

 

Cele trei proiecte câştigătoare vor primi premii în valoare de €5.000, €3.000 şi €2.000, iar câştigătorii vor fi invitaţi să viziteze Parlamentul European în următoarele luni.