Corina Creţu (PSE), în scris – Comisia Europeană estimează că, până în 2050, UE va avea nevoie de 60 milioane de lucrători din ţări terţe, în condiţiile în care populaţia activă va scădea într-un ritm accelerat. Aşadar, pe termen lung, obiectivele ambiţioase ale Strategiei de la Lisabona sunt condiţionate de aportul forţei de munca din afara Uniunii.

Deocamdată, însă, în condiţiile crizei economice, rata şomajului cunoaşte o creştere semnificativă, printre cei afectaţi de pierderea locurilor de muncă aflându-se numeroşi lucrători transfrontalieri din noile state membre. În consecinţă, este esenţială conexarea politicilor în materie de migrare şi de ocupare a forţei de muncă, pentru o poziţie echitabilă şi eficientă, cu respectarea principiului preferinţei comunitare. Consider nedrept să acordăm imigranţilor dreptul la mobilitate în interiorul UE, în timp ce românii şi bulgarii nu se bucură de libertate deplină de mişcare pe piaţa europeană a forţei de muncă.

Este imoral şi periculos să încurajăm exodul creierelor din ţările în curs de dezvoltare, fără a avea în vedere riscul efectului de bumerang şi fără a ne preocupa discriminarea care rezervă majorităţii imigranţilor locuri de munca sub nivelul calificării lor, în special femeilor - victime ale stereotipurilor si practicilor negative din ţara de origine şi a celor existente în statele UE.