Preşedinta - Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (A6-0222/2009) întocmit de dna Ludford, în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, privind problema elaborării profilelor, în special pe baza apartenenţei etnice şi rasiale în cadrul luptei împotriva terorismului, aplicării legii, imigraţiei, controalelor vamale şi la frontieră [2008/2020(INI)].

  Sarah Ludford, raportoare − Dnă preşedintă, în ultimele decenii, s-au introdus legi şi practici care permiteau reţinerea şi schimbul de volume uriaşe de date personale. În prezent, însăşi UE propune o serie de măsuri care facilitează elaborarea profilelor, o tehnică prin care se adună date de la diferite surse pentru a realiza un fel de tipar cu ajutorul căruia se identifică acele persoane ale căror caracteristici, comportament sau asocieri au un caracter suspect şi care merită o evaluare ulterioară, precum infractorii sau autorii actelor teroriste.

A existat o mişcare de reglementare în vederea unei abordări previzibile şi preventive care, dacă în anumite circumstanţe nu este lipsită de importanţă, poate duce la măsuri represive împotriva poporului naiv care se bazează pe stereotipuri, adesea din motive de rasă sau religie.

Motivul pentru care mă preocupă elaborarea profilurilor şi exploatarea datelor este că acestea pornesc de la regula generală că deciziile de aplicare a legii ar trebui să se bazeze pe comportamentul personal al individului. Există pericolul ca o persoană nevinovată să fie obiectul unor opriri arbitrare, interogări sau întreruperi ale călătoriei. Apoi, dacă această înregistrare a sa ca persoană de interes nu este ştearsă imediat, ar putea urma restricţii pe termen lung, de exemplu refuzul de acordare a vizei şi a permisiunii de intrare, interdicţii privind angajarea sau chiar arestarea ori detenţia.

Într-o lume cu un schimb internaţional de informaţii aflat în creştere, identificarea unui individ ca fiind o persoană sigură sau care trebuie supravegheată, dacă nu este rectificată, ar putea avea nu doar consecinţe incomode sau costisitoare, ci chiar consecinţe îngrozitoare. Trebuie doar să ne amintim de Maher Arrar, victimă a unui zbor canadian supus la tortură – a cărui experienţă înspăimântătoare a stat la baza peliculei „Rendition” („Transfer de captivi”) – care a fost reţinut din cauza unei elaborări a profilului bazate pe persoane pe care fratele acestuia le cunoştea; deşi nu făcuse nimic pentru a stârni suspiciune, a petrecut şapte luni într-o închisoare subterană siriană de tortură.

Raportul pe care vi-l prezint a beneficiat în mod semnificativ de contribuţia importantă a raportorilor alternativi, cărora le mulţumesc călduros. În raport se evidenţiază drepturile omului, protecţia datelor şi standardele de nondiscriminare într-o încercare de a susţine două principii fundamentale pe care trebuie să le respecte orice exerciţiu de elaborare a profilurilor: şi anume, consecinţele represive ar trebui să aibă la bază comportamentul individual, iar principiul egalităţii în faţa legii trebuie respectat.

Nu toate cazurile de elaborare a profilurilor presupun obiecţii juridice. Suntem cu toţii familiari cu thriller-uri în care psihologii sunt chemaţi să stabilească profilul criminalului pentru un suspect de crimă; iar dacă un martor oferă o descriere clară, un profil – al unui spărgător de bancă, să zicem: bărbat alb, 30 de ani – nu ar avea sens să arestăm o femeie asiatică de aproximativ 50 de ani.

Riscul cel mai evident al elaborării profilurilor este cel bazat pe apartenenţa etnică sau rasială. În cazul în care va fi folosit de poliţişti ca singura bază de decizie pentru cine trebuie oprit, percheziţionat sau arestat, ar reprezenta un stereotip inert şi eronat, care se ridică la o formă de discriminare ilegală împotriva minorităţilor.

Suntem foarte preocupaţi faţă de victimizarea populaţiei rome în acest sens. În propriul meu oraş, Londra, impactul asupra tinerilor de culoare a dus la orientări şi măsuri de protecţie mai dure – însă niciuna dintre acestea, şi trebuie să subliniez acest lucru, nu trebuie să împiedice acţiunile de investigare a crimei bazate pe informare.

Pe lângă preocupările legate de legitimitate, pun foarte mult la îndoială eficienţa elaborării profilurilor. Căutarea continuă a persoanelor suspecte bazată pe aspectul exterior şi pe comportament, ne poate distrage atenţia de la persoanele care sunt cu adevărat periculoase. Există, de asemenea, riscul ca adevăraţii criminali să îşi adapteze profilul folosind persoane cu un aspect inocent pe post de cărăuşi de droguri sau kamikaze sau prin schimbarea rutelor de călătorie cu altele care se află la depărtare de persoanele monitorizate.

Eforturile luptei antiteroriste au în centrul atenţiei asiatici, în special persoane de origine pakistaneză. 32% dintre musulmanii britanici declară că sunt discriminaţi în aeroporturi. Există un risc mare de alienare a acestor persoane, care ar putea ajunge să nu colaboreze cu poliţia, în cele din urmă obstrucţionând securitatea.

Prin urmare, acest raport solicită legislaţiei comunitare şi naţionale privind elaborarea profilurilor să fie armonizată în conformitate cu dreptul comunitar şi tratatele internaţionale. În măsura posibilului, toate măsurile de protecţie pentru elaborarea profilurilor ar trebui să fie stabilite într-un singur instrument juridic.

Pe lângă evaluarea juridică, ar trebui realizate alte studii privind proporţionalitatea şi eficienţa elaborării profilurilor. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, în virtutea competenţelor pe care le deţin, ar trebui să joace un rol cheie în aceste studii.

În sfârşit, dacă elaborarea profilurilor va fi folosită legal şi corect ca un mijloc care va contribui la menţinerea securităţii, trebuie stabilit un cadru juridic coerent şi corect.

  László Kovács, membru al Comisiei − Doamnă preşedintă, în numele Comisiei aş dori să salut această iniţiativă a Parlamentului de a aduce în centrul atenţiei comunitare problema elaborării profilurilor, în special pe baza apartenenţei etnice sau rasiale, în cadrul luptei împotriva terorismului, ordinii publice, imigraţiei, controalelor vamale şi la frontieră.

Raportul Ludford reprezintă o foarte bună platformă care are o contribuţie suplimentară la problema lansării unei discuţii generale şi sugerează felul în care aceasta trebuie abordată. Doresc să subliniez faptul că legislaţia existentă privind protecţia datelor asigură un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal – inclusiv a datelor sensibile, precum informaţii privind etnia sau rasa – şi se aplică indiferent de tehnologia utilizată. Prin urmare, este evident că principiile generale privind protecţia datelor se aplică elaborării profilurilor şi ca una dintre modalităţile de prelucrare a datelor.

Comisia consideră cu tărie că elaborarea nejustificată sau inutilă a profilurilor este o practică nedreaptă şi interzisă, chiar atunci când se realizează în scopul aplicării legii sau în legătură cu imigraţia, controlului vamal şi la frontieră, şi contravine valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Printre instrumentele importante propuse de Comisie – precum Codul Frontierelor Schengen, Eurodac, SIS, VIS – folosirea unor tehnici nejustificate de elaborare a profilurilor pe baza apartenenţei etnice nu este autorizată. De exemplu, în ceea ce priveşte controlul vamal, dispoziţiile articolului 6 din Codul Frontierelor Schengen prevede că poliţiştii de frontieră trebuie să efectueze controalele fără discriminare faţă de călători pe motive de apartenenţă rasială sau etnică, religie sau convingeri.

Aş dori să menţionez şi activităţile Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale în acest domeniu. Agenţia este pe punctul de a prezenta un ghid privind bunele practici pentru combaterea şi prevenirea elaborării profilurilor pe baza apartenenţei etnice. Comisia susţine includerea în programul de lucru pe 2010 al agenţiei a unui curs de formare comun împreună cu FRONTEX, în cadrul căruia s-ar putea utiliza respectivul ghid. În plus, Comisia susţine includerea în programul de lucru al agenţiei pe 2010 a unui proiect privind punerea în aplicare a articolului 6 din Codul Frontierelor Schengen care are drept scop colectarea de date.

În sfârşit, Comisia salută Sondajul privind minorităţile şi discriminarea care a fost prezentat ieri. Secţiunile privind aplicarea legii şi controlul vamal ne-a furnizat informaţii suplimentare recente privind experienţele de elaborare a profilurilor pe baza apartenenţei etnice. Bineînţeles, Comisia va analiza cu grijă rezultatele Sondajului privind minorităţile şi discriminarea, care va fi publicat capitol cu capitol pe parcursul anului. Totuşi, putem trage pe de acum concluzia că rasismul şi xenofobia reprezintă în continuare un fenomen persistent în Uniunea Europeană şi afectează viaţa celor care fac parte dintr-o minoritate etnică.

Comisia aprobă proiectul de raport conform căruia prelucrarea datelor în scopuri statistice, inclusiv etnice, rasiale sau de origine, ar putea fi folosite pentru a identifica discriminarea indirectă sau practicile nejustificate de aplicare a legii. În orice caz, această perspectivă trebuie evaluată corespunzător. Prin urmare, Comisia examinează posibilitatea de a solicita Grupului de lucru privind articolul 29 referitor protecţia datelor să pregătească un aviz cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri statistice, inclusiv etnice, rasiale sau de origine.

De asemenea, Comisia urmăreşte îndeaproape activităţile Consiliului Europei privind propunerea de recomandare referitoare la elaborarea profilurilor. Comisia intenţionează să solicite Consiliului să autorizeze un mandat în vederea negocierii acestei propuneri de recomandare.

În ceea ce priveşte necesitatea unui cadru de definire a elaborării profilurilor, Comisia consideră că legislaţia comunitară relevantă privind gestionarea frontierelor şi protecţia datelor este adecvată pentru protejarea drepturilor fundamentale. Într-adevăr, aceasta presupune că orice activitate de prelucrare trebuie să se bazeze pe un temei juridic specific recunoscut şi să respecte, în special principiile de necesitate, proporţionalitate, limitare a scopului şi acurateţe. Aceasta face obiectul supravegherii de către autorităţile publice independente. În prezent, cadrul mai conţine şi norme stricte legate de prelucrarea datelor cu caracter personale sensibile sau a deciziilor automatizate. Toate aceste principii se aplică şi elaborării profilurilor ca una dintre modalităţile de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Comisia este angajată – şi eu personal sunt angajat – în lupta împotriva rasismului şi xenofobiei în deplina măsură a competenţelor conferite de tratate, iar aici sunt incluse şi cazurile în care rasismul provine din partea autorităţilor publice. Comisia este determinată să consolideze politica noastră de luptă împotriva rasismului şi xenofobiei în contextul Stockholm, care ar trebui să includă abordarea problemei elaborării profilurilor pe baza apartenenţei etnice.

Încă o dată, în numele Comisiei, salut proiectul de raport şi aştept adoptarea acestuia în plen, mâine.

  Claude Moraes, în numele Grupului PSE – Dnă preşedintă, în calitate de socialişti, susţinem în totalitate acest raport şi am contribuit la acesta deoarece credem că este pentru prima oară în acest Parlament când dezbaterea politică, juridică şi morală referitoare la elaborarea profilurilor pe baza apartenenţei etnice şi la efectele acesteia asupra oamenilor obişnuiţi s-a desfăşurat în mod adecvat.

Considerăm că elaborarea preventivă a profilurilor şi exploatarea datelor sunt probleme care timp îndelungat nu au fost analizate şi salut în mod deosebit abordarea pozitivă a Comisiei, atât pentru recunoaşterea acestei probleme, cât şi pentru înţelegerea eventualei discriminări indirecte care poate rezulta ca urmare a elaborării profilurilor pe baza apartenenţei etnice.

Socialiştii speră că dacă acest raport va fi adoptat mâine şi ca urmare a viitoarei recomandări privind elaborarea profilurilor a Consiliului Europei, va exista un imbold politic suficient pentru a aborda această problemă la cele mai înalte niveluri. De ce? Pentru electoratul meu din Londra şi pentru mine personal, pot să spun că ştiu ce înseamnă elaborarea profilurilor pe baza apartenenţei etnice. Înseamnă să fii oprit şi percheziţionat în mod regulat din cauza a cum arăţi, şi nu să fii oprit şi percheziţionat din motive bazate pe o informare adecvată, o supraveghere adecvată, care presupun punerea în aplicare a unor proceduri adecvate.

Această modalitate de elaborare a profilurilor presupune o risipă de resurse. Astfel nu prindem teroriştii; astfel nu prindem criminalii. În schimb, acest sistem este îndreptat indirect sau direct împotriva persoanelor vulnerabile, care provin dintr-un mediu etnic care nu este unul bun.

Aceasta poate duce – şi cred că oamenii ar trebui să înţeleagă acest lucru – la o serie de percheziţii şi la alte abuzuri pe care le cunoaştem. Acest raport reprezintă un pas important în direcţia protejării populaţiei împotriva unui lucru care până în prezent nu a fost analizat, însă sunt mulţumit că Sarah Ludford a ridicat problema în Parlament şi vom susţine pe deplin acest raport mâine.

  Carl Schlyter, în numele Grupului Verts/ALE – Dnă preşedintă, aş dori să îi mulţumesc dnei Sarah Ludford pentru raportul său. Kathalijne Buitenweg nu poate fi aici, însă voi prezenta eu punctele sale de vedere.

Trebuie să încep cu întrebarea: ce este un terorist? Ce fel de sentimente creează teroriştii? Creează insecuritate. De asemenea, teroriştii ne fac pe toţi vulnerabili şi ne împiedică să ne ducem viaţa aşa cum dorim.

Apoi ne uităm la legislaţia antiterorism cu elaborarea profilurilor şi vedem că aceasta creşte insecuritatea şi creează probleme pentru oamenii care duc o viaţă obişnuită. Nu putem combate terorismul prin legi antiterorism care creează acelaşi sentiment de insecuritate.

Cred că Curtea Europeană a fost foarte clară în această privinţă, statuând că acest lucru ar trebui interzis. Putem vedea că acest lucru nu este nici eficient, nici legal. Centrul Carter din SUA ne-a arătat că nu a fost eficient. Sistemul german de supraveghere privind bărbaţii evrei cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani din Germania nu a fost eficient. Acesta nu funcţionează şi sper foarte mult că vom putea înlătura ultimele derogări care permit aeroporturilor şi porturilor etc. să folosească aceste metode ineficiente care fac oamenii să se simtă prost.

Şi cum puteţi spune că veţi avea un nivel ridicat de protecţie când oamenii uită în cafenele CD-uri care conţin datele a 20 de milioane de oameni şi când ştim cât de uşor poate fi spart un calculator? Şi eu am făcut acest lucru când am fost copil.

Prin urmare, consider că acest raport este important. Consiliul trebuie să îşi adapteze logica şi să cheltuiască în mod eficient resursele, ţintind anumiţi indivizi şi concentrându-se asupra lor, în loc să realizeze înregistrări etnice, care încalcă pe deplin toate standardele drepturilor omului.

  Emine Bozkurt (PSE) – (NL) În primul rând, doresc să mulţumesc baronesei Ludfort pentru raportul foarte bun. Raportul ar fi trebuit să fie mai solid, însă reprezintă evoluţia dezbaterii privind acest subiect.

Uneori, „elaborarea profilurilor” poate fi necesară, însă asemenea cazuri trebuie delimitate foarte clar şi trebuie protejate împotriva abuzurilor. În ultimii ani, posibilităţile de stocare, de schimb şi interpretare a informaţiilor au crescut mai repede decât limitele necesare pe care democraţiile şi le-au stabilit în această privinţă. Serviciile americane de securitate nu au obţinut informaţii mai bune sau mai fiabile ca urmare a exploatării datelor şi a cercetărilor bazate pe elaborarea profilurilor, ci s-au ales cu un volum de lucru mai mare. Un agent de securitate l-a comparat pe bună dreptate cu umplerea unui pahar cu apă cu un furtun de incendiu, cu alte cuvinte, foarte ineficient.

În mod normal, profilurile pe baza apartenenţei etnice au fost folosite de ani de zile, chiar dacă în general le numim altfel. Până şi eu, care am 1,60 m înălţime şi, prin urmare, cu greu aş putea reprezenta o ameninţare fizică, am fost frecvent luată la o parte la vamă. O iritaţie personală minoră, însă multe persoane care respectă cu stricteţe legea experimentează această neplăcere nu frecvent, ci în mod sistematic. Aceste persoane primesc din partea societăţii noastre mesajul că sunt tot timpul suspecte, mai puţin demne şi nu sunt binevenite. Prin această metodă, nu vom prinde adevăraţii criminali care provin din fiecare grup de populaţie.

  László Kovács, membru al Comisiei − Dnă preşedintă, intervenţiile diferiţilor deputaţi europeni dovedesc importanţa problemei elaborării profilurilor şi respectarea drepturilor fundamentale, precum şi atenţia acordată acesteia de către Parlament.

Raportul oferă o imagine excelentă a problemei ridicate de folosirea tehnicilor de elaborare a profilurilor, în special când acestea se fac în baza apartenenţei etnice, rasiale, naţionale sau religioase în scopul aplicării legii, imigraţiei sau controalelor vamale.

Comisia urmăreşte îndeaproape – şi va continua să o facă – problemele ridicate de folosirea elaborării profilurilor în general şi, în special, în domeniile menţionate în mod expres în raport.

În prezent, Comisia iniţiază o discuţie privind provocările ridicate de noile tehnologii din domeniul protecţiei datelor. Rezultatele acesteia ar trebui să furnizeze Comisiei elemente care să îi alimenteze reflecţia şi să o ghideze în rezolvarea problemelor pe care elaborarea profilurilor le poate pune în domeniile justiţiei, libertăţii şi securităţii.

Rezultatele recente publicate de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale privind minorităţile şi discriminarea în UE, pe care Comisia le-a salutat ieri, arată că rasismul şi xenofobia sunt un fenomen persistent în Uniunea Europeană şi că afectează viaţa minorităţilor care locuiesc în cadrul UE.

Comisia trebuie să analizeze cu atenţie rezultatele acestui sondaj pentru a decide măsurile care trebuie luate. Încă o dată, salut proiectul de raport şi aştept adoptarea acestuia în plen, mâine.

  Sarah Ludford, raportoare − Dnă preşedintă, salut călduros răspunsul pozitiv al domnului comisar. Cred că unele dintre lucrurile despre care ne-a vorbit vor fi de un real folos – Agenţia pentru Drepturile Fundamentale, orientările privind elaborarea profilurilor pe baza apartenenţei etnice, faptul că Comisia colaborează cu Consiliul Europei c privire la recomandările acestuia şi sugestia că grupului de lucru prevăzut la articolul 29 i se poate solicita consultanţă.

Totuşi, aş dori să impulsionez Comisia puţin mai departe în vederea concentrării asupra problemelor specifice ale elaborării profilurilor. La urma urmelor, a fost depusă o recomandare privind elaborarea profilurilor în contextul datelor PNR, aşadar există probleme specifice.

Aş dori să mulţumesc călduros grupului mic dar select de colegi care au contribuit la dezbatere. Cred că în urma acesteia s-au remarcat puternic două lucruri: în primul rând, faptul că aşa-numitele măsuri de „securitate” pot crea insecuritate şi, în al doilea rând, că acestea pot fi o risipă, în loc să fie o orientare a resurselor. Aşadar vorbim aici despre eficienţă, precum şi despre libertăţi civile.

  Preşedinta - Dezbaterea este închisă.

Votul va avea loc mâine, vineri, 24 aprilie 2009, la ora 12.00.