Preşedinta Haideţi acum să trecem la explicarea voturilor.

⁂

  Bogusław Rogalski (UEN) – (PL)Doamnă preşedintă, aş dori să comentez cu privire la acuzaţiile grave care au fost lansate astăzi în această Cameră împotriva membrilor Parlamentului European şi la calomnierea Parlamentului European adusă de dl Martin, în momentul în care a afirmat că unii deputaţi europeni nu votează ei înşişi, ci îşi trimit delegaţi care votează folosind cartelele de votare ale deputaţilor europeni. Acest comportament este inacceptabil, deoarece şedinţele Parlamentului European sunt transmise în direct. Cetăţenii Europei stau în balcon şi au putut auzi astăzi, în acest an electoral, ceva extraordinar. Este o calomnie, şi aş dori ca, la următoarea sa întâlnire, Biroul să îi solicite dlui Martin să îşi retragă cuvintele şi să îşi ceară scuze de la toţi deputaţii europeni care sunt prezenţi în această Cameră.

  Preşedinta – Dle Rogalski, aţi văzut că am solicitat verificarea acestui lucru imediat, pentru a putea vedea dacă era adevărat sau fals.

Aşadar s-a înregistrat. Era fals. Prin urmare este înregistrat în Jurnalul Oficial. Acum îi voi solicita Preşedintelui Parlamentului să adopte măsurile necesare, şi vom discuta aceasta în Birou.

  Gay Mitchell (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, aţi rezolvat această problemă într-adevăr foarte repede, însă cred că nu este acceptabil ca un membru să se ridice de jos şi să facă o astfel de afirmaţie gravă împotriva unui altor membri ai Parlamentului. Nu îi susţin pe domnii din extrema dreaptă, însă Preşedintele Parlamentului trebuie să susţină şi să protejeze drepturile membrilor. Suntem acuzaţi de tot felul de lucruri îngrozitoare şi avem dreptul la o comportare adecvată şi la o conduită etică din partea colegilor noştri din această şi din afara Camerei.

  Preşedinta – Vă rog, am înregistrat tot ceea ce aţi spus. Aţi văzut că am încercat să ne ocupăm de aceste probleme rapid, întrucât sunt importante. Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră şi vom vedea ce acţiuni vom întreprinde.

  Christopher Beazley (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, după acel schimb de replici şi după răspunsul dumneavoastră de mare ajutor, doream să vă spun că nu i-am putut atrage ieri atenţia colegului dumneavoastră pentru a raporta că acelaşi membru – nu doresc să folosesc cuvântul „onorabil” – a publicat un articol în presa austriacă, în care făcea referire la un membru al personalului Parlamentului. Mi se pare, chiar dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false, că ne aflăm în faţa unui exemplu de comportament total inadecvat. Este posibil ca acreditarea personajului implicat să nu fie verificată, dacă electoratul austriac a fost destul de naiv încât să îl susţină.

  Preşedinta - Am înregistrat ceea ce aţi spus, dle Beazley. Suntem de acord că trebuie să fim atenţi la aceasta, însă aveţi dreptate, dle Beazley, că, în general, aceste lucruri se întorc mereu împotriva persoanei care le-a cauzat.

⁂

Explicaţii orale privind votul

- Raport: Rumiana Jeleva (A6-0229/2009)

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE).’ - Doamnă preşedintă, în acest raport era vorba despre drepturile persoanelor cu handicap şi voiam să remarc munca depusă de Richard Howitt, membru laburist al acestei Camere, în eforturile sale în favoarea persoanelor cu handicap.

Am îmbrăţişat întotdeauna ideea de a le oferi oportunităţi sportive persoanelor cu handicap. Am auzit cu toţii de mişcarea paraolimpică, dar anul acesta, pentru prima dată, Parlamentul European şi Comisia recunosc eforturile impresionante depuse de mişcarea Olimpiadei speciale pentru oamenii cu dizabilităţi intelectuale, condusă de dl Tim Shriver. Respectiva mişcare are programe în întreaga lume, iar unul dintre acestea va fi finanţat acum parţial din bugetul Uniunii Europene.

Am avut privilegiul de a merge atât la Jocurile mondiale de vară din Shanghai şi la Jocurile de iarnă de anul acesta organizate în Boise, Idaho, şi îmi este foarte greu să descriu emoţiile pe care le resimţi când priveşti sportivii care concurează şi participă. Doream doar să îmi afirm susţinerea totală pentru această rezoluţie.

- Raport: Magor Imre Csibi (A6-0096/2009)

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, cred că acesta este unul dintre acele rapoarte pe care mulţi oameni le pot întâmpina cu căldură. În lupta pentru o mai bună conservare a energiei şi pentru o utilizare mai eficientă a energiei, cred că dorim cu toţii să vedem mai multe produse eficiente din punct de vedere energetic. Însă trebuie să atrag din nou atenţia asupra faptului că ar trebui să dăm un exemplu demn de urmat în această Cameră.

Când vorbim despre eficienţa energiei, ar trebui să ne asigurăm că facem ordine în propria Cameră. Parlamentul European are trei clădiri – două clădiri ale Parlamentului propriu-zis şi o clădire administrativă – una în Bruxelles, una în Strasbourg şi una în Luxemburg. Acestea ne arată în mod clar că nu ne ţinem de cuvânt cu privire la eficienţa energetică.

Este momentul să fim un exemplu de urmat. Este timpul ca prioritatea noastră să devină lupta pentru eficienţa energetică. Trebuie să închidem Parlamentul de la Strasbourg, să închidem clădirile administrative din Luxemburg şi să rămânem în Bruxelles.

- Raport: Margarita Starkevičiūtė (A6-0053/2009)

  Michl Ebner (PPE-DE) – (DE) Doamnă preşedintă, doream să iau cuvântul pentru a menţiona faptul că plăţile transfrontaliere sunt foarte avantajoase şi indică faptul că, prin intermediul unor soluţii pozitive şi prin eliminarea altor bariere, Uniunea Europeană se apropie în mod conştient de cetăţeni şi stabileşte reglementări care le vor uşura existenţa cotidiană. Sunt ferm convins cu privire la acest raport şi de aceea sunt sigur că am întreprins un important pas înainte în acest domeniu, facilitând activităţile din cadrul Uniunii Europene. Sper că acest lucru va reprezenta un precedent şi pentru alte sectoare.

- Raport: Benoît Hamon (A6-0244/2009)

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, sper că în momentul în care voi furniza explicaţia mea asupra votului, nu voi provoca acelaşi tip de răspunsuri – ce denotă o viziune îngustă – la care ne-am putea aştepta de la partea cealaltă a Camerei.

Cred că suntem cu toţii de acord că trebuie să abordăm problema evaziunii fiscale, însă în acelaşi timp trebuie să înţelegem că, în cazul acelor întreprinzători privaţi care muncesc din greu, care creează locuri de muncă şi bogăţie pentru alţii şi atunci sunt impozitaţi cu procente mari pentru că fac aceasta, este de înţeles de ce ei doresc, în mod legal, să îşi transfere banii în zone în care regimul fiscal este mai avantajos.

Cred că suntem cu toţii de acord că trebuie să combatem frauda, însă haideţi să nu reprimăm transferul legal de fonduri. Ne-am putea gândi că aceste acţiuni ar avea ca rezultat la îndepărtarea regimurilor fiscale mai avantajoase şi că atunci va trebui să plătim cu toţii impozite mai mari, şi ştiu că acest lucru este binevenit, mai ales pentru cei care se află de cealaltă parte a Camerei. Însă uneori trebuie, de asemenea, să înţelegem consecinţele nedorite ale acţiunilor noastre, şi dacă avem intenţia de a adopta măsuri mai severe împotriva regimurilor fiscale mai avantajoase şi a zonelor cu o fiscalitate mai favorabilă, în loc să transferăm banii dintr-o ţară în alta, atunci vom transfera şi mult-doritul capital, mult-dorita inovaţie şi mult-dorita iniţiativă privată în afara Europei.

  Astrid Lulling (PPE-DE) – (FR) Doamnă preşedintă, am votat desigur împotriva raportului Hamon, care este chiar mai rău decât propunerea Comisiei privind impozitarea economiilor, deoarece, contrar oricărei logici, majoritatea parlamentară – deşi nu reprezintă nici pe departe majoritatea membrilor acestei Camere – a votat pentru abolirea sistemului de impozitare la sursă, care funcţionează, pentru a reţine numai sistemul schimbului de informaţii, care este costisitor, birocratic şi ineficient. Acest lucru este de neînţeles!

Sunt bucuroasă să admit că majoritatea membrilor prezenţi nu cunoşteau bine problema, altfel nu ar fi putut vota pentru abolirea unui sistem care este eficient, ieftin şi care se asigură că toată lumea plăteşte impozitele pe veniturile de capital, susţinând schimbul de informaţii în locul acestuia.

Dl Hamon mi-a spus că nu este interesat dacă toată lumea îşi plăteşte impozitele. Noaptea trecută mi-a spus: „Vreau să ştiu că poporul francez...”

(Preşedinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Gay Mitchell (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, acest lucru priveşte aceeaşi problematică legată de votul liber. Nu am nicio obiecţie, în principiu, faţă de sistemul reţinerilor fiscale la sursă, însă cred că trebuie să subliniem faptul că evaziunea fiscală nu este acceptabilă.

Sunt de acord cu comentariile făcute despre faptul că existenţa unei concurenţe fiscale este un lucru bun. Cred că este un lucru bun. Cred că oricine ar privi acest lucru dintr-o perspectivă independentă ar spune că este un lucru bun. Oamenii spun adesea, ei bine, este uşor pentru voi – aveţi un impozit pe profit de 12,5% în Irlanda, la care eu răspund, atunci de ce nu aveţi şi voi un impozit pe profit de 12,5% în ţara voastră, dacă asta este problema? Însă aici mai există o problemă şi trebuie să subliniem aspectul evaziunii fiscale. Aceasta este o infracţiune sancţionată penal şi trebuie să ne asigurăm într-adevăr că nu ne apropiem prea mult de cei care practică aceste tipuri de evaziuni.

Am văzut în trecut ce a devenit lumea financiară din cauza reglementărilor şi practicilor incorecte. Aşadar, în principiu, nu mă opun reţinerii fiscale la sursă, însă vreau să evidenţiez faptul că este nevoie să facem ceva mai concret cu privire la întreaga chestiune a evaziunii fiscale.

- Raport: Catherine Neris (A6-0068/2009)

  Zita Pleštinská, în numele Grupului PPE-DE – (SK) Grupul meu politic, Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, salută rezultatul votului de astăzi privind raportul dnei Catherine Neris referitor la condiţiile armonizate pentru comercializarea produselor de construcţie.

Aprobarea după prima lectură a Consiliului nu a fost posibilă, deoarece unele dintre statele membre nu au fost de acord cu declaraţia obligatorie de conformitate. Votul de astăzi stabileşte poziţia Parlamentului European privind unele aspecte sensibile din punct de vedere politic, mai ales marca CE, care ar trebui să convingă Consiliul să ajungă la o poziţie comună urmată de aprobarea Parlamentului European şi a Comisiei la a doua lectură.

Grupul meu politic, PPE-DE, în consens cu Partidul Socialist din cadrul Parlamentului European, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, a susţinut numai îmbunătăţirile tehnice ale textului şi, prin propunerile noastre de amendamente suplimentare, am adus textul adoptat de Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor mai aproape de textul de lucru al Consiliului. PPE-DE nu a susţinut amendamentele 17 şi 54, care au fost adoptate în comisie, deoarece a fost de acord cu propunerea Comisiei – ne opunem introducerii mărcilor intrastatale, deoarece acestea reprezintă o barieră în calea pieţei interne şi suntem de acord că statele membre ar trebui să elimine toate referinţele naţionale care demonstrează conformitatea, altele decât marca CE.

Sunt bucuroasă că această poziţie a beneficiat de un sprijin clar din partea comisarului Verheugen în dezbaterea de ieri. Doresc ca acest act legislativ să reuşească.

- Propunere de rezoluţie - B6-0192/2009

  Philip Claeys (NI) - (NL) Această rezoluţie conţine cu siguranţă câteva elemente pozitive, cum ar fi apelul la consolidarea mandatului Frontex şi adoptarea iniţiativelor pentru o politică europeană în domeniul securităţii interne, care ar trebui să completeze planurile naţionale de securitate. În final, am decis totuşi să votez împotriva acesteia, deoarece consider că este total inacceptabil ca acest Parlament care, până la urmă, ar trebui să reprezinte cetăţenii Europei, să se agaţe cu încăpăţânare de Tratatul de la Lisabona. Apelul pentru înaintarea, cât mai curând posibil, a unor propuneri care să facă importul de muncitori străini pentru a facilita importul de muncitori străini nu a reuşit să mă facă să îmi dau acordul şi astfel a primit un vot negativ din partea mea.

- Raport: Angelika Beer (A6-0234/2009)

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, ca şi alţi membri ai acestei Camere, întâmpin cu căldură noul curent de revenire la Tratatul de neproliferare nucleară, incluzând rezoluţia Consiliului de Securitate de a umple lipsurile din cadrul juridic existent.

Totuşi, resping implicaţia directă a acestui raport, conform căreia Uniunea Europeană ar trebui să înlocuiască statele membre cheie, în calitate sa de actor principal în acest proces. Mi se pare greu de închipuit că UE crede că trebuie să îşi extindă tentaculele în această zonă, mai ales dacă se ia în considerare faptul că numai două state membre posedă arme nucleare, iar altele patru participă la partajarea armelor nucleare NATO.

Acest raport este mai degrabă interesat să profite de ocazia înlocuirii statelor membre de la guvernarea internaţională de vârf, decât să acorde o atenţie suficientă pericolului proliferării de către statele teroriste şi paria.

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, cred că, atunci când pornim de la principiile de bază, putem să fim cu toţii de acord că armele nucleare sunt un lucru negativ. Cred că suntem cu toţii de acord că şi războiul este un lucru rău – sunt nişte lucruri absolut evidente. După cum a spus marele filosof Edwin Starr, la un moment dat: „Hm, războiul, la ce-o fi oare bun? La absolut nimic.”

Însă când luăm în considerare acest lucru, trebuie să ne punem întrebarea: ar trebui oare într-adevăr ca UE să înlocuiască cele două state membre nucleare în întregul proces de neproliferare, ţinând cont de lipsa de expertiză care există în afara acestor state membre? Nu este oare prematur să se sugereze că Marea Britanie ar trebui să renunţe la producerea de material fisionabil, în timp ce există o cantitate mare din acest material care poate încăpea pe mâinile teroriştilor şi ale altor state membre paria?-

Aceasta nu este decât o modalitate de acaparare a puterii, care va aduce puţine rezultate în lupta contra proliferării nucleare, şi ar trebui să lăsăm deoparte ideea de a pune mâna pe putere, concentrându-ne asupra combaterii problemei în sine.

- Raport: Monica Frassoni (A6-0245/2009)

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, cu câteva săptămâni în urmă mâncam unul dintre felurile mele culinare preferate, o mâncare cu curry, în satul Long Buckby, aproape de casa mea, şi eram gazda unui grup de oameni care sunt noi în politică şi cu care purtam o discuţie în domeniul politicii. Ca toată lumea – şi cu toţii ştiţi aceasta – când este vorba de deputaţii europeni, s-au gândit şi ei la rândul lor la unele lucruri. Mai întâi, că ai o sursă de câştig uşor şi că nu îţi pasă de oamenii obişnuiţi, iar în al doilea rând, că Europa nu funcţionează: fiindcă sunt prea multe reglementări. Poate că au dreptate în unele cazuri – ar trebui să existe o analiză a reglementărilor din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor – iar aceste reglementări sunt prost aplicate, de fapt aplicate neuniform pe continent.

Raportul vorbeşte despre monitorizarea dreptului comunitar, iar acesta este un lucru bun. Dacă vă uitaţi pe site-ul Eurobarometrului, veţi putea vedea numărul de cazuri de încălcări pe care Comisia le intentează împotriva statelor membre individuale. Însă această lipsă de punere în aplicare şi aplicare echivalentă reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care persoanele din această Cameră, care nu sunt ca mine – care sunt eurofili mai degrabă decât eurosceptici – trebuie să se confrunte în viitor.

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, cred, din nou, că există posibilitatea de a ajunge la un consens, când luăm în considerare această problemă, deşi unii sunt sceptici cu privire la integrarea europeană viitoare, sau alţii doresc să îşi vadă propria ţară subordonată unui stat supernaţional. Cred că suntem cu toţii de acord, pentru moment, că suntem cu toţii membri ai Uniunii Europene şi ar trebui să respectăm dreptul comunitar, deoarece am trecut prin procesele necesare, prin dezbateri şi prin procesele juridice.

De aceea, avem nevoie de o monitorizare mai bună – cred că suntem cu toţii de acord – a aplicării dreptului comunitar. Aşadar, atunci când am alegători la Londra şi producători de brânză care mi se plâng de faptul că au fost nevoiţi să investească sume mari de bani spre a se asigura, de exemplu, că instalaţiile pe care le folosesc pentru a vinde brânza respectă standardele UE ce au fost prezentate într-o lumină favorabilă de către funcţionarii publici britanici, iar apoi se duc în alte state membre şi văd cum brânza este vândută neacoperită, în pieţe stradale, topindu-se, atunci îşi pun întrebări despre aplicarea legilor comunitare în alte ţări; aşadar, a venit momentul să arătăm că suntem stricţi în ceea ce priveşte aplicarea dreptului comunitar pe teritoriul UE.

⁂

  Richard Corbett (PSE) - Doamnă preşedintă, mă întrebam dacă este în regulă faptul că dl Kamall îndeamnă Parlamentului European să ignore tratatele şi obligaţiile sale juridice şi, într-adevăr, să sporească puterile Parlamentului European abordând problema clădirilor în trei locaţii diferite. El ştie foarte bine că, din păcate, guvernele statelor membre decid cu privire la sediile instituţiilor şi, din nefericire, sub preşedinţia fostului lider al partidului dumnealui, John Major, la reuniunea la nivel înalt de la Edinburgh din 1992, Parlamentului European i-a fost impusă obligaţia juridică de a organiza 12 sesiuni plenare pe an la Strasbourg.

Acest lucru este regretabil, însă mai mult ca sigur că răspunsul nu este încălcarea legii. Desigur, răspunsul ar fi să li se solicite guvernelor să revizuiască acea decizie nefericită care a fost luată sub conducerea fostului lider al partidului dumnealui.

Explicaţii scrise privind votul

Drepturile femeilor în Afganistan (RC-B6-0197/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat pentru rezoluţia Parlamentului European referitoare la drepturile femeilor în Afganistan, deoarece cred că noul proiect de lege privind statutul personal al femeilor şiite este inacceptabil. Această legislaţie, care a fost aprobată recent de ambele camere ale Parlamentului afgan, impune restricţii severe asupra libertăţii de mişcare a femeilor, legitimează „violul marital” şi promovează discriminarea împotriva femeilor în sfere, precum căsătoria, divorţul, moştenirea şi accesul la educaţie. Acest lucru nu este în conformitate cu standardele internaţionale privind drepturile omului în general şi nici cu drepturile femeilor.

Cred că Uniunea Europeană trebuie să trimită un semnal clar că acest proiect de lege trebuie să fie abrogat, deoarece conţinutul său contrazice principiul egalităţii sexelor, care este o componentă de bază a convenţiilor internaţionale.

Sprijin în favoarea Tribunalului Special pentru Sierra Leone (RC-B6-0242/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluţie privind susţinerea Tribunalului Special pentru Sierra Leone, deoarece este vital să ne asigurăm că cei ce au comis crime violente în baza dreptului umanitar internaţional, mai ales crime de război şi crime împotriva umanităţii, sunt pedepsiţi şi îşi ispăşesc pedepsele.

Înfiinţat în anul 2000 de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi guvernul statului Sierra Leone, acesta a fost primul tribunal internaţional care a fost finanţat din contribuţii voluntare, primul care a fost înfiinţat într-o ţară unde s-au petrecut pretinsele crime şi primul care a acuzat un şef de stat african aflat la putere de crime de război şi de crime împotriva umanităţii.

Situaţia umanitară a locuitorilor din tabăra de la Ashraf (RC-B6-0248/2009)

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris – (PT) Locuitorii din tabăra de la Ashraf sunt una dintre feţele vizibile ale opresiunii exercitate de regimul iranian şi ale rezistenţei lor la această violenţă.

Legătura pe care oamenii au încercat în repetate rânduri să o stabilească între membrii rezistenţei iraniene şi terorism este nejustificată, aşa cum au dovedit-o ziarele, politicienii şi instanţele de judecată. Din contră, situaţia din tabăra de la Ashraf este de domeniul public şi numeroşi oameni, inclusiv membri ai parlamentului şi ziarişti, au vizitat tabăra şi au tras propriile concluzii. Locuitorii din tabăra de la Ashraf sunt persoane protejate, conform Convenţiei de la Geneva. Din aceste motive, semnalul trimis de Parlamentul European este de o importanţă majoră: locuitorii din tabăra de la Ashraf au dreptul de a fi protejaţi şi de a nu fi predaţi, în nicio împrejurare, regimului iranian. Aceasta este o chestiune care ţine de respectarea de bază a drepturilor omului. De aceea, sperăm că această rezoluţie va da rezultate.

În final, doresc să mai fac o afirmaţie privind regimul iranian. Este vital ca greşelile făcute la începutul şi pe durata intervenţiei aliaţilor Statelor Unite în Irak să nu fie agravate în prezent de erori comise la retragerea acestora. Dacă, la sfârşitul acestui proces, regimul fundamentalist iranian îşi va întări influenţa în regiune, mai ales prin controlul afacerilor interne ale Irakului, atunci regiunea se va afla şi mai departe de pace, iar lumea se va confrunta cu o ameninţare şi mai mare.

  Toomas Savi (ALDE), în scris − Doamnă preşedintă, i-am încurajat pe toţi colegii mei liberali să voteze împotriva amendamentelor grupurilor Verts/ALE şi PSE, deoarece proiectul de rezoluţie era deja echilibrat şi acele amendamente nu erau în conformitate cu spiritul şi esenţa rezoluţiei.

Criticarea şi acuzarea PMOI (Organizaţia Mujahedinii Poporului din Iran), una dintre cele mai proeminente mişcări de opoziţie ale poporului iranian, fără nicio dovadă clară, seamănă înspăimântător de mult cu o tentativă de îmbunare a regimului autoritar al Republicii Islamice Iran. Nu îmi pot închipui cum cineva s-ar putea simţi bine făcând o favoare acestui regim de opresiune, susţinând amendamentele care îi oferă Iranului ocazia de a ataca şi slăbi mişcarea de opoziţie care a militat pentru drepturile omului şi democraţie în Iran.

Aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor mei care au susţinut proiectul de rezoluţie iniţial care în niciun caz nu ameninţă vieţile şi integritatea persoanelor din tabăra de la Ashraf. Trebuie să îi ajutăm să creeze o tranziţie a regimului din Iran, care să asigure pacea şi securitatea într-o regiune, care a fost una dintre cele mai imprevizibile şi instabile timp de mai multe decenii.

- Raport: Rumiana Jeleva (A6-0229/2009)

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris − (IT) Doamnă preşedintă, am votat în favoarea raportului.

De-a lungul ultimelor zeci de ani, tendinţa de abordare a problemei persoanelor cu handicap din perspectiva drepturilor lor a ajuns la maturitate şi a fost acceptată pe scară largă la nivel internaţional.

Respectul pentru drepturile persoanelor cu handicap a fost întotdeauna unul dintre aspectele cheie ale politicii sociale europene şi, în acest sens, convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile omului constituie un pas în această direcţie.

Principiile convenţiei sunt respectul pentru demnitate, autonomie, libertatea de alegere, independenţă, nediscriminare, incluziune socială, respectul pentru diferenţe, şanse egale, accesibilitate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

De o importanţă specială în sensul promovării incluziunii sociale sunt articolele 24, 27 şi 28, care tratează subiecte legate de educaţie, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială. De aceea sper că această convenţie va fi adoptată cu cât mai multe voturi cu putinţă şi că toate statele membre o vor ratifica cât de repede posibil.

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat pentru raportul dnei Jeleva referitor la Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, responsabilitatea pentru aceasta urmând a fi asumată, pentru prima oară, de Comunitate şi de statele membre ale acesteia, deoarece apără respectul pentru demnitatea şi libertatea individuală şi promovează nediscriminarea, includerea în societate şi acceptarea persoanelor cu dizabilităţi ca parte a diversităţii umane.

  Mieczysław Edmund Janowski (UEN), în scris – (PL) Am votat în favoarea adoptării raportului Jeleva referitor la Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste probleme sunt de o importanţă specială pentru mine şi am demonstrat acest lucru de multe ori, spre exemplu în cadrul unor întâlniri ale Parlamentului de Reabilitare al Voievodatului Subcarpatic – au existat 18 astfel de întâlniri.

Pun accentul în mod constant pe faptul că persoanele cu dizabilităţi trebuie tratate exact cum sunt tratate şi persoanele fără dizabilităţi. Aceasta înseamnă că nu numai prin declaraţii nobile şi reglementări legale, ci, mai presus de toate, în aspectele practice ale vieţii de zi cu zi. Principiile convenţiei sunt următoarele: respectarea demnităţii inerente, a autonomiei individuale - inclusiv a libertăţii de a lua propriile decizii - şi respectarea independenţei persoanelor, nediscriminarea, o participare şi o integrare în societate depline şi efective, respectul diferenţelor şi acceptarea persoanelor cu handicap ca parte a diversităţii umane şi a umanităţii, egalitatea şanselor, accesibilitatea, egalitatea între bărbaţi şi femei, respectul pentru dezvoltarea capacităţilor copiilor cu handicap şi respectarea dreptului acestora de a îşi păstra identitatea.

În acest context, cred că dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap sunt extrem de pozitive. În UE acestea se aplică în cazul a circa 50 de milioane de oameni, iar în întreaga lume se estimează că numărul lor este 650 de milioane.

  Athanasios Pafilis (GUE/NGL), în scris – (EL) Partidul Comunist Grec nu a votat pentru raportul privind încheierea, de către UE, a Convenţiei ONU şi a Protocolului privind drepturile persoanelor cu handicap, deoarece consideră că UE nu are dreptul de a semna şi ratifica astfel de acorduri cu ONU în numele celor 27 de state membre. Semnarea din partea UE aduce atingere oricărui concept de independenţă şi suveranitate a statelor membre UE, care sunt membre ONU şi au dreptul şi obligaţia de a semna. În acest caz, Partidul Comunist Grec susţine Convenţia şi Protocolul privind drepturile persoanelor cu handicap şi obligaţia statelor membre de a îl aplica, în ciuda faptului că această problemă se referă la politica generală a ţărilor capitaliste care aplică o politică inumană faţă de oamenii care au nevoie de îngrijiri speciale.

- Raport: Sarah Ludford (A6-0222/2009)

  Richard James Ashworth (PPE-DE), în scris − Conservatorii britanici împărtăşesc într-o anumită măsură îngrijorările din acest raport, conform cărora ar exista anumite probleme grave privind libertăţile civile în relaţie cu unele abuzuri din practica de stabilire a profilurilor într-un mic număr de cazuri, şi salută faptul că Parlamentul European încearcă să aducă aceasta în atenţia guvernelor statelor membre. Totuşi, credem că autorităţile noastre cu rol de aplicare a legii trebuie să poată să utilizeze instrumentele adecvate pentru ca să îşi poată îndeplini sarcinile în mod eficient, una dintre acestea fiind stabilirea profilurilor, mai ales prin intermediul serviciilor de informaţii.

Totuşi, nu am putea susţine acest text, deoarece mai ales tonul din considerente este dezechilibrat şi extrem de alarmist. Raportorul solicită respectarea principiului proporţionalităţii, însă nerespectarea acestui principiu în elaborarea raportului este deosebit de regretabilă.

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris − (IT) Doamnă preşedintă, am votat în favoarea raportului.

Una dintre obligaţiile care trebuie îndeplinite de orice stat bazat pe domnia legii este să se asigure că activităţile de prevenire, în favoarea siguranţei civililor, sunt îndeplinite nu pe baza identităţii etnice a persoanei, ci pe baza comportamentului respectivei persoane.

Din punct de vedere etic, nicio persoană nu poate sau nu ar trebui deţinută, decât dacă există acte care să constituie o bază pentru acuzarea acesteia sau care să dovedească vinovăţia ei. Pentru a gestiona problema imigraţiei şi a terorismului, acum am ajuns la stadiul dezvoltării de „profiluri”: această metodă a fost creată de organizaţiile poliţieneşti şi oferă posibilitatea de a identifica, în avans, asociaţiile de persoane bănuite că susţin activităţile teroriste şi infracţionale. Una dintre cele mai eficiente metode de stabilire a profilurilor se numeşte „exploatarea datelor” (data mining) şi constă în căutarea persoanelor – folosindu-se baze de date computerizate – prin intermediul unor indicatori care au fost elaboraţi în avans şi care se bazează pe rasă, etnie, religie şi naţionalitate.

Trebuie să acţionăm pentru a reglementa stabilirea profilurilor pe baza unor parametri legali ce oferă garantarea drepturilor oricărei persoane, indiferent de rasa ori religia acesteia.

  Carlos Coelho (PPE-DE), în scris – (PT) Stabilirea profilurilor este folosită deja în prezent în numeroase domenii, de la menţinerea păcii la controlul administrativ şi vamal al frontierelor şi până la lupta împotriva terorismului.

Există un interes crescând în utilizarea acestei tehnici de investigaţie, bazată pe colectarea de informaţii despre persoane din surse diverse, care pot include date mai sensibile, cum ar fi originea etnică, rasa, naţionalitatea sau religia.

Totuşi, utilizarea acestor tehnici s-a dezvoltat considerabil, fără ca în prealabil să existe ocazia de a le dezbate şi de a se ajunge la o concluzie despre momentul şi felul în care pot fi utilizate sau despre momentul în care utilizarea lor ar putea fi considerată necesară, legitimă şi proporţională.

Este, de asemenea, clar că trebuie instituite măsuri de protecţie necesare pentru apărarea drepturilor fundamentale şi a libertăţii indivizilor.

Această situaţie este şi mai îngrijorătoare dacă luăm în considerare faptul că trebuie să existe consultări încrucişate între diversele baze de date, cum ar fi SIS II (Sistemul de Informaţii Schengen din a doua generaţie), VIS (Sistemul de informaţii privind vizele) şi Eurodac.

Prin urmare, o felicit pe raportoare, dna Ludford, cu privire la iniţiativa sa şi la oportunitatea pe care aceasta ne-a oferit-o pentru a demara această dezbatere, pornind de la acest raport despre care consider că este destul de echilibrat şi că respectă angajamentele negociate între noi.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris − (SV) Lista din iunie susţine formularea care exprimă necesitatea de a aborda stabilirea de profiluri, îndeplinită prin exploatarea automată a datelor, în cadrul unei dezbateri politice, deoarece aceasta deviază de la regula generală conform căreia deciziile privind combaterea infracţionalităţii ar trebui să se bazeze pe comportamentul persoanei. Ne opunem ferm stabilirii profilurilor pe criterii etnice, care generează utilizarea arbitrară a informaţiilor de către autorităţi, pe criterii de rasă, de culoare a pielii, limbă, religie, naţionalitate şi origine etnică, printre altele, şi considerăm că există un risc evident ca oameni nevinovaţi să fie supuşi detenţiei arbitrare.

Totuşi, nu credem că această problemă este cel mai bine rezolvată la nivelul UE. Ar trebui soluţionată la nivel internaţional prin intermediul acordurilor şi convenţiilor internaţionale, cum ar fi prin intermediul Naţiunilor Unite, probabil.

Susţinem multe dintre formulările conţinute în acest raport, însă, din motivele menţionate mai sus, am ales să votăm împotriva raportului în ansamblul său.

  Athanasios Pafilis (GUE/NGL), în scris – (EL) Raportul se referă la metoda utilizată de mecanismele represive şi serviciile secrete din UE, pe baza standardelor impuse de mecanismele similare din SUA, de standardizare şi clasificare a persoanelor ca fiind suspecte de activităţi „teroriste” şi infracţionale, pe criteriul etniei lor sau al rasei, al comportamentului, al convingerilor lor politice, sociale, religioase şi ideologice, precum şi pe criteriul acţiunilor lor sociale. Desigur, această metodă nu este nouă. Mecanismele represive ale burgheziei au un istoric bogat în activităţi infracţionale împotriva comuniştilor şi a luptătorilor sociali, cărora li se aplica această clasificare pentru a-i eticheta ca fiind periculoşi pentru „ordinea şi siguranţa publică”. Astăzi, sub pretextul „terorismului”, acestea sunt aduse din nou la suprafaţă, din vremurile întunecate ale istoriei burgheziei europene.

Deşi raportul adoptă o poziţie critică faţă de aceste metode, refuză să le condamne în mod categoric şi să ceară interzicerea lor imediată. Din contră, le consideră metode legitime de cercetare poliţienească, cu condiţia să fie reglementate prin termeni şi limitări stricte. Nu există şi nici nu poate exista vreo garanţie sau vreo limitare a acestor metode înclinate spre fascism.

De aceea, Partidul Comunist Grec a votat împotriva raportului. El invită muncitorii să îşi ridice capul şi, prin neascultare, să dezmembreze şi să răstoarne Uniunea Europeană a represiunii, persecuţiilor, terorismului şi violării drepturilor şi libertăţilor democratice.

- Raport: Antonio De Blasio (A6-0180/2009)

  Richard James Ashworth (PPE-DE), în scris − Conservatorii britanici susţin iniţiativele pentru obţinerea succesului în lupta contra fraudei în contextul bugetului UE. În această privinţă, există o serie de propuneri rezonabile cuprinse în acest raport, printre care consolidarea independenţei OLAF.

Dorim totuşi să ne afirmăm în mod clar opoziţia faţă de instituirea unui Parchet european şi, astfel, faţă de propunerea cuprinsă în paragraful 57 al raportului.

- Recomandarea pentru a doua lectură – Bart Staes (A6-0256/2009)

  Richard Corbett (PSE), în scris − Săptămâna trecută am vizitat compania de producţie din domeniul horticulturii Johnsons of Whixley, din circumscripţia mea, moment în care membrii săi şi-au exprimat îngrijorarea cauzată de unele elemente ale recentului pachet privind pesticidele, mai ales de criteriile stricte de interzicere a unor pesticide pentru care, în acest moment, nu există înlocuitori.

Totuşi, am fost mulţumit că, în acest caz, propunerea pare să fie mai puţin controversată. În perspectiva unui consens între Parlament şi Consiliu, am fost bucuros să pot susţine textul Consiliului şi amendamentele convenite, chiar dacă cele din urmă nu au fost, în final, adoptate.

Colectarea şi difuzarea periodică a datelor privind utilizarea pesticidelor ar trebui să contribuie la creşterea conştientizării şi întărirea controlului utilizării pesticidelor şi ar trebui să joace un rol mic, dar semnificativ pentru a demonstra că pesticidele sunt sigure atât pentru sănătatea umană, cât şi pentru mediu, evitând îngrijorările exprimate cu privire la pachetul precedent.

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat pentru amendamentele la recomandarea pentru a doua lectură din raportul privind statisticile referitoare la produsele fitosanitare. Cred că acest raport va suplimenta alte iniţiative existente privind pesticidele, aprobate la finele anului trecut.

Acest raport aduce câteva amendamente importante, cum ar fi, de exemplu, înlocuirea termenilor „produse fitosanitare” cu „pesticide”, extinderea domeniului de aplicare, astfel încât să cuprindă şi produsele biocide şi includerea pesticidelor destinate utilizării comerciale neagricole. Prin acest regulament, Uniunea Europeană va asigura o utilizare mai sigură a pesticidelor.

  Christa Klaß (PPE-DE), în scris − (DE) Regulamentul privind statisticile referitoare la produsele fitosanitare face parte din revizuirea politicii europene privind produsele fitosanitare, care cuprinde şi regulamentul de aprobare şi Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care au fost adoptate cu succes la începutul anului.

Obiectivul este diminuarea într-o măsură cât mai mare a efectelor negative ale produselor fitosanitare prin reducerea riscurilor. Pentru a măsura aceasta, avem nevoie de indicatori, iar pentru a dezvolta aceşti indicatori avem nevoie de date pe care să ne putem baza, determinate de statistici, care să asigure comparabilitatea între statele membre. De aceea am votat în favoarea raportului. Totuşi, nu trebuie să uităm că vor furniza date numai cei care comercializează produsele în conformitate cu reglementările. Rapoartele actualizate privind comerţul ilegal, la nivel european, cu pesticide, indică faptul că acest lucru trebuie să fie luat în vedere în mod mai serios. Acelaşi lucru se aplică şi importului de produse din ţări terţe. Trebuie să ne intensificăm controalele în această privinţă.

Procedura noastră europeană de aprobare, stringentă, garantează un regim complet de protecţie a oamenilor şi a mediului înconjurător. Oricine vinde sau utilizează produse fitosanitare fără aprobare şi oricine nu verifică în mod adecvat limitele de reziduuri nu numai că generează riscuri care pot fi evitate, ci aruncă şi stigmatul asupra producătorului produsului şi asupra industriei agricole. Legea existentă furnizează un nivel suficient de protecţie în această privinţă. Totuşi, ea trebuie respectată şi monitorizată.

- Raport: Magor Imre Csibi (A6-0096/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat pentru propunerea privind proiectarea ecologică a produselor energetice, deoarece modelele actuale de consum au impacturi asupra mediului care sunt foarte semnificative, mai ales prin emisiile de gaze de seră şi prin poluare.

Cred că este important să schimbăm obiceiurile de consum şi de producţie, fără ca aceasta să ducă la costuri suplimentare semnificative pentru companii şi gospodării.

- Raport: Catherine Neris (A6-0068/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT)Am votat pentru raportul privind condiţiile armonizate pentru comercializarea produselor de construcţie în vederea promovării mişcării şi utilizării acestui tip de produs. Utilizarea unui limbaj tehnic comun pentru indicarea performanţei produselor de construcţie clarifică şi simplifică condiţiile de acces la marca CE, garantând o siguranţă mai mare pentru utilizatori.

  Zuzana Roithová (PPE-DE), în scris – (CS) Sunt foarte mulţumită că sesiunea plenară de astăzi a eliminat unele lipsuri grave din propunerea de regulament privind condiţiile armonizate pentru comercializarea produselor de construcţie, care au fost inserate în acest standard tehnic de către raportorul socialist. Raportoarea alternativă, Zita Pleštinská, merită aplauzele noastre. Datorită experienţei sale profesionale şi zelului din cadrul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, actuala versiune se ridică la un standard profesionist. Prin armonizare şi marca CE pentru producţia în loturi, vom obţine o simplificare şi costuri reduse, mai ales pentru firmele mici. Cerinţele disparate ale celor 27 de state membre nu se vor mai aplica. Marca CE de conformitate pentru producţia în loturi oferă o garanţie suficientă că produsele se conformează standardelor europene. Armonizarea nu este necesară pentru prototipuri şi produsele unicat. Numai dacă produsele de construcţie sunt importate în ţări cu risc de cutremur, de exemplu, atunci vor trebui să îndeplinească şi cerinţele pentru acele condiţii specifice. Apreciez sprijinul Preşedinţiei cehe pentru această versiune.

Raport: Margarita Starkevičiūtė (A6-0053/2009)

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris − (IT) Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Am votat pentru raport.

Problema centrală a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 o reprezintă transferurile transfrontaliere şi operaţiile transfrontaliere de plăţi electronice. Regulamentul a fost adoptat la 19 decembrie 2001, iar scopul său este să se asigure că o plată transfrontalieră costă la fel ca o plată efectuată în interiorul unui stat membru.

Până la 1 ianuarie 2006, acesta s-a aplicat numai transferurilor, retragerilor din bancomate şi plăţilor efectuate cu cardul de debit sau de credit în sumă de până la 12 500 EUR în ţările UE, în timp ce, de la acea dată, suma a crescut la 50.000 EUR. Această schimbare a dus la o scădere a preţurilor şi la o competiţie mai mare pe piaţa serviciilor de plată. Regulamentul (CE) nr. 2560/2001 a avut totuşi şi unele deficienţe, cum ar fi faptul că nu a definit „plăţile corespunzătoare” şi nu a inclus o clauză de revizuire; în acest moment, este necesar să se întreprindă acţiuni imediate privind aceste puncte.

Aş dori să închei afirmând că suntem în favoarea propunerilor de actualizare şi amendare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001, din moment ce este de datoria noastră să facem astfel încât tranzacţiile transfrontaliere de plată să devină mai uşoare şi mai economice.

- Raport: Horst Schnellhardt (A6-0087/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat pentru raportul Schnellhardt privind regulamentul de stabilire a normelor sanitare aplicabile produselor secundare de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, deoarece consider că propunerile cuprinse în acest document vor îmbunătăţi în mod substanţial siguranţa acestor produse, asigurând mai ales trasabilitatea de-a lungul procesului de tratare. Siguranţa hranei şi protecţia consumatorului în UE vor fi astfel consolidate.

  Véronique Mathieu (PPE-DE), în scris – (FR) Acest raport va da posibilitatea Uniunii Europene să posede un cadru legislativ mai precis cu ajutorul căruia va creşte nivelul de siguranţă de-a lungul lanţului de producţie a hranei şi de distribuţie a alimentelor. Meritele acestui text sunt că acelea că propune o metodă care se bazează mai mult pe riscuri şi controale şi sporeşte consistenţa regulamentelor privitoare la subprodusele de origine animală şi legislaţiei referitoare la igienă, introducând şi reguli suplimentare cu privire la trasabilitatea subproduselor de origine animală.

Vă pot spune, de asemenea, că raportul anterior al dlui Schnellhardt privind igiena produselor alimentare (2002) a avut un impact pozitiv, făcând ca sectorul vânatului din Europa să fie mai conştient de responsabilităţile sale. Transpunerea acestui regulament în legislaţia naţională a avut efecte pozitive pe loc, incluzând îmbunătăţirea pregătirii a şapte milioane de vânători europeni care, ca rezultat al faptului că au lucrat în acel mediu tot timpul, sunt capabili să detecteze rapid şi eficient crizele de sănătate care afectează fauna sălbatică.

De aceea susţin acest raport, care îi va da posibilitatea Uniunii Europene să anticipeze mai bine şi să reacţioneze la orice posibile crize alimentare, legate de produsele de origine animală.

  Rovana Plumb (PSE), în scris − Am votat acest raport pentru că şi în România, ca şi în alte state membre ne confruntăm uneori cu crize care afectează siguranţa sănătăţii publice şi animale cu privire la produsele de origine animală – encefalopatia spongiformă transmisibilă, dioxină, pesta porcină clasică, febra aftoasă. Astfel de crize pot avea şi un impact negativ mai larg asupra situaţiei socio-economice a fermierilor şi a sectoarelor industriale interesate şi scăderea încrederii consumatorilor în siguranţa produselor de origine animală. Epizootiile pot avea şi consecinţe negative pentru mediu: eliminarea cadavrelor şi biodiversitatea. Era nevoie de o revizuire în sens legislativ a Regulamentului privind subprodusele de origine animală (SOA) care nu sunt destinate consumului uman.

Se rezolvă astfel problemele legate de interpretarea diferită a domeniului regulamentului şi a problemelor derivate: denaturarea competiţiei şi nivelele diferite de protecţie împotriva riscurilor pentru sănătatea publică şi animală; clasificarea SOA bazată într-o mai mare măsură pe riscuri; clarificarea derogărilor (ex. impactul SOA asupra cercetării, epizootii, dezastrele naturale); reducerea poverii administrative prin eliminarea duplicării autorizaţiilor pentru anumite tipuri de unităţi economice.

Revizuirea menţine principiile prin care sunt reglementate în UE utilizarea, prelucrarea, eliminarea, trasabilitatea şi direcţionarea SOA care nu sunt destinate consumului uman, asigurându-se un înalt nivel al siguranţei alimentare şi protecţiei consumatorului.

- Raport: Benoît Hamon (A6-0244/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Acest raport vizează proiectul de rezoluţie legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2003/48/CE privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi.

Am votat în favoarea acestui raport privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, deoarece consolidează principiile transparenţei şi justiţiei în materie fiscală.

  Robert Goebbels (PSE), în scris – (FR) Raportul Hamon susţine utilizarea generală a schimbului de informaţii, care este un sistem birocratic şi extrem de ineficient. Sunt în favoarea unui reţineri la sursă, care îi va permite fiecărui cetăţean să îşi plătească impozitul integral către statul membru al cărui contribuabil este, plătind un impozit rezonabil (20 sau chiar 25%). Acest impozit ar trebui aplicat persoanelor fizice şi juridice, ar trebui prelevat la sursă de către organismele financiare care administrează banii (titluri, obligaţiuni etc.) şi ar trebui transferat departamentului de impozitare al contribuabilului. În mod ideal, ar trebui să devină o resursă comunitară.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris − (SV) Este foarte important să combatem frauda fiscală în interiorul statelor membre ale UE. Totuşi, propunerea Comisiei şi raportul comisiei au fost supraîncărcate cu formule care, dacă ar fi fost susţinute în această Cameră, ar fi contribuit la o supra-reglementare a cooperării UE.

Am votat împotriva raportului în ansamblul său şi am solicitat o revizuire completă a întregii propuneri legislative.

  David Martin (PSE), în scris − Susţin această propunere privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, în vederea completării lacunelor existente şi a eliminării evaziunii fiscale. Experienţa ne-a arătat că directiva actuală poate fi eludată, permiţând celor bogaţi să evite plata impozitelor, în timp ce aceia care câştigă mult mai puţin continuă să îşi plătească impozitele, iar această propunere va începe să pună capăt acestui proces.

  Peter Skinner (PSE), în scris − Acest raport recunoaşte reacţia liderilor mondiali că paradisurile fiscale sunt o parte a economiei globale care ar trebui să contribuie în mod pozitiv la interesele de ansamblu. S-a depus deja multă muncă pentru reţinerea la sursă a impozitelor, iar acest raport se încadrează în direcţia intereselor actuale, mărind transparenţa economiilor şi a tranzacţiilor în astfel de paradisuri fiscale. Este deosebit de important pentru problema eludării fiscalităţii de către corporaţii şi indivizi.

Raport: Cornelis Visser (A6-0189/2009)

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris − (SV) Este foarte important să se creeze sisteme solide, care să prevină evaziunea fiscală. Aceasta se aplică, în special, taxei pe valoarea adăugată. Totuşi, credem că, în forma lor actuală, propunerea Comisiei şi raportul pe care îl avem în faţa noastră ridică mai degrabă întrebări decât oferă răspunsuri. UE are ambiţia pe termen lung de a reduce povara normativă. Propunerea Comisiei pare a se îndrepta în direcţia opusă şi există riscul creşterii sarcinilor administrative, mai ales pentru micile afaceri din Europa. Propunerea conţine de asemenea formule care vor avea ca rezultat schimbări majore în legislaţia suedeză.

Am ales să votăm împotriva raportului la prima lectură, însă totuşi aşteptăm ca propunerea iniţială a Comisiei să fie dezvoltată într-o manieră constructivă.

  Peter Skinner (PSE), în scris − EPLP (Partidul Laburist din cadrul Parlamentul European) salută raportul dlui Visser referitor la evaziunea fiscală legată de import şi de alte tranzacţii transfrontaliere. Deşi TVA-ul este uneori complexă, efectele transfrontaliere ale acestei taxe pot cauza probleme specifice, pe care acest raport ne ajută să le identificăm şi să le soluţionăm.

- Facilitate ce oferă asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre (B6-0256/2009)

  Peter Skinner (PSE), în scris − EPLP poate susţine acest raport din punctul de vedere al perspectivei mai largi a acţiunilor economice ale statelor membre din timpul crizei economice actuale. În timp ce euroobligaţiunile pot fi considerate o idee înţeleaptă, care aduce fonduri guvernelor, se pare că nu există o bază juridică pe care să se poată face aceasta, aşadar pare puţin probabil ca această opţiune să fie exercitată.

- Raport: Carl Schlyter (A6-0255/2009)

  Edite Estrela (PSE), în scris – (PT) Am votat pentru raportul privind nanomaterialele, deoarece nanotehnologiile ne promit rezultate extraordinare, mai ales în domeniul energiei şi al dezvoltării biomedicinei. Totuşi, cred că siguranţa produselor, înainte de punerea pe piaţă, este foarte importantă, dacă ţinem cont de faptul că nanotehnologiile implică riscuri care nu sunt încă pe deplin înţelese.

  Adam Gierek (PSE), în scris – (PL) Materialele făcute din particule care măsoară mai puţin de 10-9 m sunt numite nanomateriale. Acestea apar în formă liberă sau ca emisii de nanoparticule în matricea altor materiale, cum ar fi materialele compozite.

Acestea sunt nanomateriale obţinute prin intermediul tehnologiei „top-down” (de sus în jos) şi al atriţiunii la energie înaltă.

Nanoparticulele au un strat superior şi o energie superficială semnificativă, ceea ce le conferă următoarele caracteristici:

- capacitatea de a cataliza reacţiile chimice;

- potenţial reactiv semnificativ;

- pot penetra uşor celulele vii.

Emisia necontrolată de nanoparticule libere în mediul înconjurător poate fi nocivă pentru sănătate. Nanoparticulele libere din diferite materiale pot cauza reacţii chimice carcinogene dacă intră în celulele vii, însă acest lucru nu a fost confirmat încă.

Sursele nanoparticulelor emise în mediul ambiant includ:

- produse elaborate prin metoda „top-down”, de exemplu nanoparticule de oxid de zinc folosite în componenţa cremelor cu filtru UV şi aditivi bactericizi cum ar fi nanoparticulele de argint;

- subproduse a căror obţinere nu a fost intenţionată şi care îmbracă forma nanoparticulelor, acestea apărând ca rezultat al combustiei, fricţiunii cauciucurilor şi al altor procese necontrolate care creează nanoaerosoli prin mişcarea browniană.

Utilizarea nanoparticulelor în loţiunile solare, al căror scop este acela de a bloca radiaţiile ultraviolete, poate oare cauza efecte secundare asupra sănătăţii? Acest lucru poate şi trebuie să fie cercetat.

Acţiunea catalitică a nanoaerosolilor, care sunt pretutindeni în jurul nostru, are oare efecte periculoase asupra sănătăţii? Acest lucru necesită, la rândul său, o cercetare ştiinţifică urgentă care, totuşi, este dificil de realizat din motive fizice şi chimice.

- Dezbaterea anuală cu privire la progresele realizate în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (B6-0192/2009)

  Koenraad Dillen (NI) , în scris – (NL) Această rezoluţie conţine cu siguranţă câteva elemente pozitive, cum ar fi apelul la consolidarea mandatului Frontex şi adoptarea de iniţiative pentru o politică europeană în domeniul securităţii interne, care ar trebui să completeze planurile naţionale de securitate. În final, am decis să votez totuşi împotriva acesteia, deoarece consider că este total inacceptabil ca acest Parlament care, până la urmă, trebuie să îi reprezinte pe cetăţenii Europei, să se agaţe cu încăpăţânare de Tratatul de la Lisabona. Apelul pentru înaintarea, cât mai curând posibil, pentru a facilita importul de muncitori străini nu a reuşit să mă facă să îmi dau acordul.

  Frank Vanhecke (NI), în scris – (NL) Deşi am votat împotriva acestei rezoluţii, doream să afirm în mod clar faptul că acesta conţine desigur multe elemente pozitive, nu numai cu privire la consolidarea Frontex şi la o politică de securitate internă în Europa mai bună, complementară. Problema-cheie pentru mine rămâne totuşi faptul că Parlamentul se agaţă cu încăpăţânare de Tratatul de la Lisabona ca şi cum acesta ar fi marele salvator. Desigur, nu vom obţine niciun progres în acest fel. Rămâne o luptă până la capăt şi, până la urmă, vor avea de suferit numai democraţia şi credibilitatea proiectului democratic european. Nu este nevoie să mai spun că sunt în total dezacord cu extinderea aplicării sistemului „cărţii albastre”. Mă temeam de acest lucru încă de la început, iar această temere a devenit realitate. Ca întotdeauna, politica tipic europeană care dezbină şi stăpâneşte, în care deciziile se adoptă fără luarea în calcul a perspectivei de ansamblu şi în care efectele deciziilor astfel luate sunt ţinute secrete între timp, trebuie să ne fie băgată pe gât.

- Concluziile reuniunii la nivel înalt G20 (RC-B6-0185/2009)

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris – (PT) Reuniunea la nivel înalt G20 şi conştientizarea nevoii de a avea un răspuns coordonat şi comun la situaţia economică mondială din momentul de faţă sunt expresia feţei pozitive a globalizării. Nu mai există puteri solitare, economii independente sau ţări globalizate dispensabile. Dimpotrivă, ţările care trec prin condiţii mult mai grele decât aceste „victime” ale crizei, dar care nu au fost implicate în globalizare, după cum este cazul majorităţii statelor africane, încă mai au problemele lor şi rămân în afara soluţiei. Aceasta este problema la care nu s-a dat nicio soluţie.

Cealaltă lecţie a acestor vremuri este că singura alternativă la economia de piaţă este o economie de piaţă care funcţionează mai bine. Acesta este drumul care trebuie adoptat.

În sfârşit, trebuie să subliniez faptul că abilitatea de a răspunde crizei depinde foarte mult de existenţa sau inexistenţa capacităţii de a reforma economiile naţionale şi de a crea condiţii de flexibilitate. În timpul în care răspundem crizei financiare, trebuie să răspundem şi schimbării de paradigmă în economia mondială. Altfel, ne vom confrunta cu o criză adâncă, dar ciclică, fără a rezolva problemele structurale ale economiilor noastre.

  Peter Skinner (PSE), în scris − Sunt de acord cu recomandările ce decurg din această rezoluţie, care vine într-un moment urgent pentru combaterea crizei financiare.

Mai întâi trebuie să afirmăm că nu am trecut încă de criză şi că autorităţile nu se pot relaxa la gândul că ea va trece.

Este important să se acţioneze asupra câtorva aspecte cheie.

În primul rând, trebuie să ne ocupăm de „riscurile sistemice”: instituţiile internaţionale trebuie să fie consolidate pentru a face faţă ameninţărilor viitoare. Trebuie luată în calcul, în interiorul UE, o singură autoritate, precum BCE (Banca centrală europeană), care va coordona acţiuni puternice atunci când acest lucru va fi necesar în mod urgent.

În al doilea rând, modernizarea legislaţiei existente şi introducerea unei noi legislaţii care să recunoască nevoile specifice ale sectoarelor din industria serviciilor financiare, în primul rând directiva Solvabilitate II şi directiva privind cerinţele de capital [Capital Requirements Directive (CRD)], sunt elemente vitale care contribuie la managementul riscului. De asemenea, agenţiile de evaluare financiară vor fi acum reglementate.

În ceea ce priveşte măsurile fiscale avute în vedere în acest moment de către statele membre, este important să se continue cu o abordare de bun simţ, echilibrată, care să nu favorizeze protecţionismul.

Ne vom confrunta cu o creştere a şomajului şi cu o scădere a cererii. Politicile sociale trebuie de asemenea să reflecte preocupările cetăţenilor europeni şi trebuie să reprezinte o preocupare mai crescută decât cea reflectată de recomandările cunoscute la momentul de faţă.

- Raport: Anna Ibrisagic (A6-0212/2009)

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris − (IT) Regiunea Balcanilor de Vest a fost, timp de mai mulţi ani de zile, scena celor mai barbare masacre din Europa. Perspectiva de a fi membru UE reprezintă, după cum stau lucrurile în momentul de faţă, principala garanţie a stabilităţii şi reformei.

Încă mai trebuie să se facă unele progrese: ar trebui să ne aducem aminte că politicile de bună vecinătate şi cooperare stau la baza progresului regiunii către statutul de membru UE, şi că, în Balcanii de Vest, anumite probleme bilaterale între unele state, atât comunitare cât şi extra-comunitare, mai trebuie încă să fie rezolvate.

Totuşi, influenţa UE şi abilitatea ei de a acţiona ca mediator, susţinând reformele în curs din Balcani, le vor permite acestor state să îndeplinească în întregime criteriile de la Copenhaga şi să adere la UE în calitate de membri deplini.

Pentru a susţine integrarea crescândă, mai ales între tineri, este de datoria noastră să susţinem creşterea finanţării şi a numărului de burse de studii disponibile în UE pentru studenţii şi cercetătorii din Balcanii de Vest în cadrul programului Erasmus Mundus. Aceasta nu numai că va reprezenta o altă oportunitate educaţională pentru mulţi tineri, ci le va permite multora dintre ei să cunoască personal alţi oameni de vârsta lor din interiorul UE, astfel încât să simtă că sunt cetăţeni cu drepturi depline ai Europei, fiecare având propria sa identitate, fiind însă uniţi în diversitate.

  Koenraad Dillen (NI) , în scris − (NL) În general, această rezoluţia a fost redactată în termeni echilibraţi. Totuşi, am votat împotriva ei, deoarece un vot pozitiv ar fi însemnat că susţin Tratatul de la Lisabona şi aderarea tuturor ţărilor din Balcanii de Vest. Atât partidul meu, cât şi majoritatea absolută a europenilor, s-ar opune atât Tratatului de la Lisabona, dacă li s-ar da posibilitatea să voteze, cât şi aderărilor suplimentare. Acest Parlament poate ignora dorinţele şi plângerile cetăţenilor europeni, însă nu acesta este şi cazul meu.

  Maria Eleni Koppa (PSE), în scris – (EL) Grupul parlamentar PASOK (Partidul Socialist) din Parlamentul European a votat în favoarea raportului privitor la Balcanii de Vest deoarece este un raport important, întrucât subliniază perspectivele europene ale Balcanilor, ceea ce este şi ideea de ansamblu adoptată de PASOK. Totuşi, în acelaşi timp, în raport se constată că găsirea unei soluţii la diferenţele bilaterale se încadrează în sfera relaţiilor de bună vecinătate şi trebuie să fie o condiţie prealabilă pentru deschiderea şi înaintarea negocierilor de aderare.

  Frank Vanhecke (NI), în scris − (NL) Două motive cheie m-au împiedicat să susţin această rezoluţie. Mai întâi, cred că trebuie să interzicem în mod absolut extinderea, cu excepţia Croaţiei. Ar trebui mai întâi să încercăm să le menţinem pe cele 25 sau 26 de state membre UE în direcţia adecvată şi să le facem să funcţioneze în mod eficient. Dacă ne grăbim către alte extinderi, având un Tratat de la Lisabona care a apărut în mod nedemocratic, acesta nu este nicidecum un mod de a avansa. Nu este nicio îndoială că alegerile europene ce vor veni vor arăta încă o dată apatia pe scară largă a electoratului european cu privire la problemele europene. Totuşi la ce să ne aşteptăm, dacă alegătorii văd că opiniile lor nu sunt luate în considerare?

- Situaţia din Bosnia şi Herţegovina (B6-0183/2009)

  Koenraad Dillen (NI) , în scris – (NL) Am votat împotriva raportului. Până la urmă, paragraful în care se declară că integrarea europeană este în interesul întregii populaţii din zona Balcanilor de Vest şi în care se regretă că politicienii din Bosnia-Herţegovina afirmă că obiectivul lor este aderarea la UE pe baza unor motive înguste şi naţionaliste indică faptul că votarea acestei rezoluţii ar fi fost un vot pentru aderarea Bosniei la UE.

Dat fiind că Europa are nevoie urgent să pună capăt extinderii, am votat împotriva acestei rezoluţii.

  Erik Meijer (GUE/NGL), în scris − (NL) Bosnia-Herţegovina este locuită în principal de trei popoare, fără ca vreunul dintre acestea să fie majoritar. Unii dintre aceşti oameni simt o legătură puternică cu Serbia, alţii cu Croaţia şi un al treilea grup ar dori să îşi sublinieze propria sa identitate bosniacă independentă. De fapt, aceasta este o Iugoslavie de dimensiuni mici, o federaţie în care popoare diferite au opţiunea fie de a trăi împreună în mod paşnic, fie de a purta un conflict intern cu privire la teritoriul lor.

De la scindarea Iugoslaviei în 1992, au existat tentative de a face ca Bosnia-Herţegovina să devină un stat unit, însă acestea au eşuat. Nu mă aştept ca acest lucru să fie posibil în viitorul apropiat sau îndepărtat. Consensul între trei popoare şi între liderii lor politici cu privire la guvernarea eficientă este posibil numai atunci când nimeni nu se mai simte ameninţat de alţii sau de către lumea din afară.

Numai când Înaltul reprezentant al UE şi armata străină se vor retrage din această ţară, abia atunci va fi posibil să se ajungă la un compromis. Până atunci, această perioadă de stagnare va persista. De aceea nu sunt de acord cu rezoluţia propusă cu privire la această ţară, care nu poate duce decât la continuarea protectoratului şi, în consecinţă, a stagnării.

- Raport: Angelika Beer (A6-0234/2009)

  Glyn Ford (PSE), în scris − Am susţinut raportul Beer cu privire la neproliferarea armelor nucleare, inclusiv amendamentele 5 şi 8 care solicitau ca Europa să devină o zonă liberă din punct de vedere al armelor nucleare, deoarece sunt în favoarea dezarmării nucleare. Salut iniţiativa din acest domeniu a preşedintelui Obama. Totuşi, SUA şi alţii sunt încă în faza de negare, mai întâi cu privire la capacitatea nucleară masivă a Israelului, care fundamentează tendinţa Iranului de a deveni o putere în domeniul armelor nucleare.

În al doilea rând, proliferarea mondială majoră din ultimele decenii nu a fost reprezentată de Pyongyang, ci de Pakistan. A.Q. Khan şi liderii din Pakistan, presupuşi aliaţi ai Vestului, au făcut mult mai multe pentru ca lumea noastră să devină mai periculoasă decât oricare dintre „statele-problemă” sau întreaga „axă a răului” la un loc.

  Richard Howitt (PSE), în scris − Deputaţii europeni laburişti aprobă angajamentele noastre privind dezarmarea, precum şi iniţiativele prezentate la articolul VI din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), care este piatra de temelie a regimului mondial de neproliferare şi dezarmare. Deputaţii europeni laburişti militează pentru o lume în care armele nucleare nu sunt necesare.

Deşi admitem propunerea pentru o Convenţie privind armele nucleare, Marea Britanie este îngrijorată să nu riscăm să distragem atenţia de la TNP sau să îl subminăm, şi de aceea salutăm călduros rezoluţia Parlamentului European de reafirmare a sprijinului nostru, în calitate de Parlament, pentru acest tratat. Salutăm declaraţiile recente ale preşedintelui Obama şi ale primului ministru Gordon Brown, care îndeamnă la reducerea armelor nucleare, iar deputaţii europeni laburişti vor continua să îşi ofere sprijinul pentru toate mişcările de reducere a rezervelor nucleare şi de evitare a proliferării, şi vom continua să ne asigurăm că toate statele sunt responsabile de respectarea obligaţiilor lor referitoare la TNP.

  Alexandru Nazare (PPE-DE), în scris − Dorinţa noastră legitimă de a vedea o lume şi un continent lipsite de arme nucleare trebuie completată de dovada unei înţelegeri responsabile şi mature a realităţilor care ne înconjoară. Şi este evident că cele mai mari ameninţări vin din două direcţii: armele nucleare aflate în mâna unor regimuri nedemocratice şi care nu sunt responsabile în faţa nimănui, precum şi folosirea iresponsabilă a resurselor nucleare civile. Tratatul de Neproliferare este cadrul adecvat în care am adresat aceste îngrijorări şi pe care putem construi în continuare.

Am votat în favoarea acestui raport al dnei Beer şi vreau să subliniez că importanţa acestui document se datorează exact nevoii evidente de creştere a utilizării energiei nucleare în scopuri civile. Cunoaştem bine problemele ce vin cu lipsa independenţei energetice şi cunoaştem la fel de bine contribuţia energiei nucleare ca energie curată la lupta împotriva încălzirii globale. Astăzi, singura formă de producere pe scară largă de energie nepoluantă este cea nucleară şi îmi exprim speranţa că vom avea cadrul pentru a o folosi, în siguranţă, pentru a răspunde nevoilor unor economii în dezvoltare şi cetăţenilor europeni.

  Geoffrey Van Orden (PPE-DE), în scris − Conservatorii au fost susţinătorii constanţi ai unui regim puternic de neproliferare şi al unei abordări multilaterale faţă de reducerea armelor nucleare, opunându-se cu fermitate oricăror propuneri ce aveau ca scop dezarmarea nucleară unilaterală. Salutăm noua direcţie de îmbunătăţire a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, ceea ce include o rezoluţie a Consiliului de Securitate pentru completarea lacunelor din cadrul juridic existent. Totuşi, respingem concluzia că UE ar trebui să înlocuiască statele membre, ca actorul major în acest proces. Numai doi membri UE sunt state care posedă arme nucleare, iar alte patru state participă la partajarea armelor nucleare NATO. Nu susţinem propunerea conform căreia Marea Britanie ar trebui să renunţe la producerea de material fisionabil. Raportul nu acordă suficientă atenţie pericolului proliferării de către terorişti şi state-paria, spre deosebire de reţinerea sau înlocuirea armelor de către cele cinci state care posedă arme nucleare. Câteva amendamente ar fi înrăutăţit considerabil raportul, incluzând aici propunerea ca UE să devină o „zonă liberă de arme nucleare”. Din aceste motive, având în vedere că există în acest raport multe lucruri pe care le putem susţine, delegaţia Partidului Conservator britanic s-a abţinut.

- Raport: Monica Frassoni (A6-0245/2009)

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris − (IT) Comisia pentru afaceri juridice.

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Votez în favoarea raportului Frassoni, care ne reaminteşte rolul fundamental pe care trebuie să îl joace Parlamentul European, parlamentele naţionale şi instanţele naţionale în aplicarea dreptului comunitar.

Sunt de acord că trebuie să îi reamintim Comisiei de posibilitatea de a avea un sistem care indică în mod clar diferitele modalităţi de recurs aflate la îndemâna cetăţenilor. Acest sistem ar putea lua forma unui portal UE comun sau al unui punct de contact unic, online, care să furnizeze asistenţă cetăţenilor.

Cetăţenii ar trebui să beneficieze de acelaşi nivel de transparenţă, fie că înaintează o plângere formală, fie că îşi exercită dreptul de a înainta o petiţie, pe baza tratatului; de aceea, ar trebui puse la dispoziţia Comisiei pentru petiţii informaţii clare privind stadiul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, care sunt, de asemenea relevante pentru petiţiile în curs de soluţionare. Semnatarii trebuie să fie ţinuţi la curent privind stadiul reclamaţiilor lor, la data de expirare a fiecărui termen limită predeterminat.

Ar trebui să se pregătească şi să se pună la dispoziţie rezumate pentru public printr-un singur punct de acces. De asemenea, aceste rezumate nu trebuie să dispară odată ce procedura legislativă s-a încheiat, chiar în momentul în care capătă o importanţă sporită pentru public şi pentru mediul de afaceri.