Președintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este declarația Comisiei privind negocierile în curs privind Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA).

Stimați colegi, vă solicit atenția pentru un minut. Ordinea de zi adoptată nu prevede o procedură „catch-the-eye” în această dezbatere. Totuși, dacă nu sunt obiecții, sugerez ca, la sfârșitul ședinței, dacă vorbitorii de pe listă respectă timpul acordat și mai rămâne timp, să deschid o mică sesiune „catch-the-eye”. Există obiecții la aceasta? Foarte bine.

  Karel De Gucht, membru al Comisiei. – Domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați acordat, încă o dată, ocazia de a aborda împreună cu dumneavoastră subiectul negocierilor ACTA.

Referitor la acesta, dați-mi voie să reamintesc contextul acestor negocieri: ACTA este un acord care va fi important pentru menținerea competitivității UE și a locurilor de muncă pe piața mondială.

Într-adevăr, dacă dorim să rămânem o economie competitivă, va trebui să ne bazăm pe inovație, creativitate și exclusivitate de marcă. Acestea sunt câteva dintre avantajele comparative pe piața mondială. Așadar, avem nevoie de instrumentele adecvate pentru a garanta că acestea sunt protejate în mod corespunzător pe principalele noastre piețe de export.

Acestea sunt probleme care îi privesc pe cetățenii UE: nu doar locurile de muncă, ci și protecția consumatorului, securitatea și sănătatea.

Ceea ce vizăm este simpla stabilire a unui standard internațional privind punerea în aplicare a DPI care să fie rezonabil, echilibrat și eficient și să meargă dincolo de normele actuale ale OMC privind DPI: acordul TRIPS. Acesta este obiectivul final asupra căruia sunt sigur că suntem toți de acord.

În martie anul trecut, am venit aici pentru a sublinia principiile cheie pe care este fondată participarea Comisiei la aceste negocieri și m-am angajat să sporesc transparența față de Parlament referitor la aceste negocieri. După cum puteți vedea în proiectele de text care au urmat negocierilor ce durează din martie și pe care vi le-am împărtășit, Comisia s-a ținut de cuvânt și a respectat cu strictețe aceste principii. Dați-mi voie să vă reamintesc aceste principii:

În primul rând, obiectivul ACTA este de a combate încălcările la scară largă ale drepturilor de proprietate intelectuală care au un impact comercial semnificativ și nu este vorba despre verificarea conținutului laptopurilor sau computerelor călătorilor. Acest lucru nu va avea ca efect limitarea libertăților civile sau hărțuirea consumatorilor. Dacă unii dintre dumneavoastră se îndoiesc de aceasta, aș fi bucuros să vă ascult argumentele.

În al doilea rând, ACTA se referă doar la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală existente. Nu va include dispoziții pentru modificarea în fond a legislației privind proprietatea intelectuală. Ar trebui să stabilească norme minime privind modul în care inovatorii își pot apăra drepturile în justiție, la frontiere sau pe internet. De exemplu, ACTA va garanta creatorilor de modă europeni, artiștilor sau producătorilor de automobile că drepturile lor sunt protejate adecvat atunci când sunt confruntați cu contrafacerea creațiilor lor în afara Europei.

În al treilea rând, ACTA trebuie să respecte acquis-ul UE, inclusiv actualul nivel de armonizare a aplicării DPI, Directiva privind comerțul electronic, cadrul de reglementare a telecomunicațiilor și, nu mai puțin important, legislația UE aplicabilă în materie de protecție a datelor cu caracter personal și a vieții private. ACTA nu va face nicio modificare a legislației UE pe la spate. Mă veți întreba care este atunci valoarea adăugată? Răspunsul este că legislația noastră este una dintre cele mai eficiente și dacă și alte țări o adoptă, acest lucru îi va ajuta pe inovatorii noștri.

În al patrulea rând, ne vom asigura că ACTA nu va împiedica accesul la medicamentele generice. Proiectul de text garantează acum într-un limbaj clar că ACTA nu va constitui o bază care să împiedice comercializarea medicamentelor generice.

Mai mult decât atât, ACTA va fi în conformitate cu Declarația privind TRIPS și sănătatea publică din 2001, în timp ce obligațiile de verificare la graniță, care sunt problema cea mai sensibilă în ceea ce privește accesul la medicamente, nu se vor aplica brevetelor.

În ceea ce privește transparența, ne-am ținut de cuvânt și am informat Parlamentul European, prin sesiuni speciale, după fiecare rundă de negocieri, și vom continua să procedăm astfel. În conformitate cu angajamentele noastre în baza Acordului-cadru, am împărtășit, desigur, proiectele de text cu Parlamentul European.

De asemenea, profit de această ocazie pentru a prezenta pe scurt rezultatele celei de-a zecea runde de negocieri ale ACTA, care a avut loc la Washington între 16 și 20 august 2010.

La capitolele civil, vamal și penal, părțile au făcut unele progrese, dar tot nu a existat suficientă flexibilitate din partea acestora pentru a aborda câteva dintre subiectele mai delicate. S-a depus și o activitate susținută asupra capitolelor generale și orizontale (preambul, dispoziții generale, definiții, practici de punere în aplicare, cooperare internațională și dispoziții instituționale), care aproape s-au încheiat.

Însă este regretabil că, în ultimele două runde, s-a spus tot mai clar că se va ajunge la un consens care să includă toate părțile ACTA din prezent doar în baza celui mai mic numitor comun, având în vedere varietatea de opinii și de practici privind acest subiect ale diferiților participanți ACTA. Aceasta se va realiza în detrimentul nivelului de ambiție si al eficienței acordului.

La ultima rundă s-a făcut un pas înapoi considerabil cu privire la mediul digital (internetul), care este unul dintre cele mai sensibile, dar și cele mai „inovatoare” capitole ale ACTA, atunci când părțile nu au putut cădea la un acord referitor la un regim de scutire de la responsabilitatea comună pentru furnizorii de servicii de internet.

Această situație a fost valabilă și pentru capitolul foarte important privind măsurile vamale, în cazul căruia câteva părți s-au opus efectuării de verificări asupra exporturilor și a tranzitului produselor contrafăcute, nereușind astfel să reacționeze împotriva traficului de contrafaceri răspândit la nivel internațional.

Un alt domeniu în care discuțiile sunt dezamăgitoare pentru interesele UE se referă la drepturile de proprietate intelectuală care vor fi acoperite de acord. UE are o bază largă și diversificată pentru titularii de drepturi. Un agricultor ale cărui produse includ indicații geografice sau o fabrică de textile care creează modele sunt, de asemenea, victime ale contrafacerii și au și ei nevoie să fie protejați de norme de aplicare mai bune. Problema este că mai mulți dintre partenerii noștri insistă asupra faptului că doar drepturile de autor și mărcile „merită” să fie incluse în ACTA. Nu suntem deloc de acord și vom continua să solicităm cu fermitate respectarea acestor interese UE ofensive.

Următoarea rundă va avea loc la Tokyo la sfârșitul lunii (de la 23 septembrie la 1 octombrie 2010). Se pare că ne apropiem de sfârșitul jocului și că părțile s-au angajat să rezolve problemele substanțiale rămase în cadrul rundei de la Tokyo.

Rămân ferm convins de importanța abordării abuzului sistematic și răspândit al proprietății intelectuale europene din toată lumea și de contribuția esențială pe care ACTA o poate aduce pentru atingerea acestui țel. De aceea voi rămâne angajat față de reușita acestor negocieri.

Cu toate acestea, dacă la sfârșitul procesului UE se va afla în fața unui tratat fără multă valoare adăugată concretă pentru titularii noștri de drepturi, sau cu un tratat care încearcă să stabilească o categorie principală și una secundară de drepturi de proprietate intelectuală, ar trebui să fim pregătiți să ne reexaminăm participarea la acord.

  Daniel Caspary, în numele Grupului PPE. – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, în 2008, 178 de milioane de articole au fost reținute de către funcționarii autorităților vamale. Dintre acestea, 20 de milioane de articole erau periculoase. Un total de 54 % dintre produsele contrafăcute veneau din China, iar India a fost principalul vinovat cu privire la medicamente.

Produsele contrafăcute creează multe pagube economiei Europene, însă și oamenii care le cumpără sunt loviți puternic. Mă gândesc, de exemplu, la medicamente. Ar fi un coșmar pentru mine și pentru orice părinte dacă ar fi ca un copil bolnav să moară după ce i s-au administrat medicamente, din cauza simplului fapt că nu putem preveni intrarea pe piață a produselor și medicamentelor contrafăcute. Trebuie să rezolvăm această problemă.

Pirateria produselor este o problemă centrală pentru Uniunea Europeană. Trebuie să protejăm industriile și consumatorii din toată lumea împotriva produselor care pot dăuna sănătății și pot cauza pierderi financiare pentru companii. Prin urmare, salut negocierile asupra unui acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) ca fiind un pas major în direcția bună în combaterea pirateriei produselor. Știm că acest acord nu este singura soluție la piraterie, însă este primul acord internațional din acest domeniu care implică preluarea de către unele state a combaterii pirateriei produselor. Aș dori să văd că se alătură cât mai multe alte state posibil.

Grupul nostru salută cooperarea pozitivă dintre Comisie și Parlament încă de la rezoluția noastră din primăvară. Regretăm faptul că a trebuit să mergem atât de departe încât să adoptăm această rezoluție. Cu toate acestea, ca rezultat al rapoartelor periodice ale Comisiei, am putut avea o vedere generală asupra negocierilor din ultimele luni. Doresc să îi felicit pe negociatori pentru realizările lor recente. Chiar și pentru criticii ACTA, este tot mai dificil de găsit puncte negative în acord. Problema măsurilor de control la graniță în cazul încălcării brevetelor și, prin urmare, îngrijorarea privind comercializarea medicamentelor generice au fost înlăturată. După trei încercări, verificarea bagajelor personale a fost eliminată. Responsabilitatea obligatorie a furnizorilor de servicii de internet a fost, de asemenea, eliminată și acordul pare să fie în conformitate cu acquis-ul comunitar. Cred că suntem pe drumul cel bun.

Cu toate acestea, doresc să solicit Comisiei să își mențină poziția fermă astfel încât să poată reprezenta interesele Uniunii Europene. Sprijin propunerea de a include drepturi de brevete, denumiri geografice de origine și încălcarea brevetelor în secțiunea acordului referitoare la dreptul civil. Sunt de opinie că șunca de Parma, Tiroler Almkäse și șampania merită același nivel de protecție ca și Coca-Cola și cerealele Kellogg's. Prin urmare, solicit Statelor Unite să înceteze blocarea publicării documentelor. Publicarea documentelor după runda din Noua Zeelandă a demonstrat cât de importantă este transparența și a permis ca mare parte din criticile la adresa acordului să fie trecute sub tăcere.

Doresc să solicit Comisiei să continue sprijinirea publicării documentelor de negociere, cel mai târziu înainte de semnarea acordului. Îi urez Comisiei mult succes pe durata următoarei runde din Japonia și sper la mai multe rapoarte oportune și detaliate privind negocierile. După terminarea negocierilor, grupul nostru se va retrage liniștit pentru a evalua rezultatele în baza textului final și va decide apoi asupra unei poziții referitoare la ratificare. Le urez succes negociatorilor.

  Kader Arif, în numele Grupului S&D. – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, domnule comisar, tocmai ați spus niște lucruri liniștitoare, însă tot nu cred că preocupările exprimate de un număr mare de membri referitoare la Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) au fost complet înlăturate.

În martie, am propus o rezoluție care a trecut de marea majoritate a acestei Camere și care a făcut posibilă publicarea textului negocierii. În timpul dezbaterii, am solicitat ca acquis-ul comunitar – la care ați făcut referire – siguranța și furnizarea de medicamente generice să fie garantate, iar libertățile fundamentale ale concetățenilor noștri să fie respectate. Ne-am referit, de asemenea, la indicațiile geografice și am făcut aceasta pentru a vă transmite prioritățile noastre pe care voi continua să vi le repet pentru ca poziția pe care o veți apăra în Japonia peste câteva săptămâni să se bazeze pe dezbaterea parlamentară pe care am reușit să o inițiem.

Ieri, în timpul dezbaterii privind situația Uniunii, mulți vorbitori au evidențiat, pe bună dreptate, faptul că deputații în Parlament sunt purtătorii de cuvânt ai concetățenilor noștri și că, în lipsa acestei legături, Comisia riscă să se angajeze într-o confruntare sterilă cu Parlamentul. Prin urmare, domnule comisar, vă rog să aveți în vedere, ca prioritate, faptul că deputații în Parlament din fața dumneavoastră sunt în primul rând și înainte de toate partenerii dumneavoastră și nu se află aici doar pentru a vă contrazice.

Parteneriatul pe care îl dorim nu este unul în care suntem legați, așa cum par să vrea uneori serviciile dumneavoastră, de un jurământ al secretului. Serviciile dumneavoastră tocmai au răspuns întrebărilor noastre în spatele ușilor închise. Ni s-a înmânat ultima versiune a textului ACTA, dar ni se interzice să transmitem orice mesaje atunci când plecăm de la aceste ședințe sau după ce am citit acordul, în vreme ce rolul nostru este de a alerta, explica și garanta faptul că lucrurile au fost înțelese. Aceasta este, deci, cea de-a doua solicitare a mea către dumneavoastră cu privire la transparența dezbaterilor ca element care mai degrabă ne îmbogățește deliberările în loc să ne descurajeze încrederea.

Pe lângă aceste două subiecte principale, și pentru că încep să mă obișnuiesc cu acest tip de exercițiu, vă voi informa cu privire la preocupările mele. Mai întâi de toate, există acces la medicamente. Acest lucru a fost menționat deja. Ne spuneți că protejarea acestui acces este una dintre prioritățile dvs., că faceți tot ce este posibil pentru a garanta că nimic din acest acord nu le împiedică producerea sau libertatea de circulație. În acest punct, totuși, v-aș întreba despre brevete. De ce doriți să le includeți în acest acord? Dorința de a spori lupta legitimă împotriva contrafacerii nu ar trebui să constituie un pretext pentru a folosi ACTA ca mod de extindere a drepturilor posesorilor de brevete cu mult dincolo de ceea ce s-a stabilit în acordul TRIPS. Vă rog să nu confundați medicamentele generice cu cele contrafăcute.

Un alt punct important îl reprezintă protecțiile. Textele nu trebuie să fie prea riguroase în garantarea unui echilibru real între drepturile utilizatorilor și cele ale titularilor de drepturi. Vă trimit la diferitele formulări conținute în acordul TRIPS.

Salut comentariile dumneavoastră referitoare la internet și am mare încredere în ideea că ACTA nu va servi la slăbirea poziției UE exprimată clar în Directiva privind comerțul electronic.

Domnule comisar, există cu siguranță alte probleme pe care le-aș semnala în această dimineață, însă prima sarcină pe care mi-o asum este de a garanta că, datorită acestei dezbateri, vom putea fi capabili să oferim cât mai multe informații posibil cu privire la acest acord concetățenilor noștri, și de a vă spune că pentru mine, principalul element este de a le proteja drepturile și libertățile fundamentale. De aceea sper că veți ține seama de punctele menționate de membri și că le veți apăra pe durata negocierilor. Vă solicit, de asemenea, să vă onorați angajamentul de publicare a textului imediat după încheierea negocierilor, fie că aceasta va avea loc la sfârșitului rundei din Japonia sau într-o etapă ulterioară.

Dezbaterea publică va trebui să aibă loc în această Cameră, de exemplu. Voi solicita deci o rezoluție și sperăm să țineți cont de punctul nostru de vedere înainte ca semnarea ACTA să aibă loc, chiar dacă asta presupune întoarcerea la masa negocierilor.

  Niccolò Rinaldi, în numele Grupului ALDE. – (IT) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, acta est fabula, plaudite! – „piesa a luat sfârșit, aplauze!” – după cum obișnuiau să spună actorii romani la sfârșitul unui spectacol. Piesa a luat sfârșit și poate că suntem aproape de terminarea ei, deși s-ar putea să nu fie încă timpul pentru aplauze.

Pe durata acestei dezbateri, domnul De Gucht ne-a dat asigurări importante, însă știm că 64 % dintre produsele contrafăcute vin din China, care nu face parte din Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Va trebui, prin urmare, să evaluăm dacă merită, per ansamblu – cu alte cuvinte, dacă ar trebui să semnăm acordul în condițiile în care acesta nu aduce beneficii reale, după cum a concluzionat domnul comisar. Nu mai există multe motive de preocupare, însă ele sunt semnificative. S-au spus multe despre internet și apreciem eforturile Comisiei, dar rămânem vigilenți.

În ceea ce privește accesul la medicamente, repet ceea ce au întrebat deja alți membri: nu se poate face o analiză împreună a medicamentelor contrafăcute pe de o parte și a medicamentelor generice pe de alta. Este vitală permiterea accesului la medicamente la prețuri competitive care sunt cruciale pentru pacienții din țările în dezvoltare. Întrebarea pe care aș dori să o pun este dacă declarația de la Doha privind acordul TRIPS (Aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală) și sănătatea publică vor fi incluse măcar în preambulul textului ACTA.

În cele din urmă, referitor la indicațiile geografice, ne aflăm într-o situație posibil paradoxală deoarece mărcile înregistrate care ar putea încălca indicațiile geografice ar beneficia de mai multă protecție decât indicațiile geografice însele. Și aici TRIPS oferă o bază mai solidă în multe privințe și, prin urmare, îndemnăm la vigilență și la o poziție fermă.

  Jan Philipp Albrecht, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Domnule președinte, în primul rând, sunt încântat că declarația 12 privind Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) a primit ieri majoritatea necesară în Parlament. Acest fapt demonstrează că Parlamentul European continuă să sprijine poziția clară pe care a adoptat-o la rezoluția sa din martie.

Mai mult, declarația scrisă accentuează un punct foarte important. Nu dorim ca exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală să fie încredințată companiilor private. Statul de drept și principiile democrației cer ca orice amestec în drepturile fundamentale, inclusiv pe internet, să vină din partea unor reprezentanți legitimi ai statului, iar standardele înalte ale constituirii noastre, Convenția pentru drepturile omului și Tratatul de la Lisabona, să continue să se aplice.

Nu trebuie să se permită intrarea în vigoare a unui acord care încurajează cartelurile private de titulari de drepturi să aranjeze totul pentru a se potrivi intereselor afacerilor lor, cum face actualul proiect ACTA. Comportamentul Comisiei UE pe durata negocierilor ACTA este la limita încălcării tratatelor noastre. În loc să înlăture măsurile criticate de către Parlament, formularea proiectului de acord a fost pur si simplu făcută și mai vagă. Pare tot mai improbabil că se va respecta acquis-ul comunitar.

Din fericire, protestele continue ale Parlamentului European par acum să aibă efect. Cu toate acestea, dacă se dorește ca ACTA să primească o majoritate a voturilor în această Cameră, mai sunt încă multe de făcut. Ar fi trebuit să înțelegeți acest lucru până ieri, cel târziu.

  Syed Kamall, în numele Grupului ECR. – Domnule președinte, aș dori să încep prin a saluta trei lucruri care s-au spus la început: mai întâi, că nu vor exista noi drepturi de proprietate intelectuală, în al doilea rând, că nu se va face nicio modificare a legislației pe la spate și, în al treilea rând, transparența sporită pe care am observat-o din partea Comisiei, mai ales față de unii dintre ceilalți parteneri la negociere.

Trebuie, de asemenea, să înțelegem diferența dintre lumea digitală și lumea atomilor. Așa cum a spus mai demult Chris Anderson, redactorul revistei Wired, într-o lume cu bandă largă sporită, cu putere de depozitare mai ieftină și cu putere de procesare mai ieftină, în timp, produsele digitale tind spre gratuitate sau spre zero. Asta înseamnă că multe dintre industriile care se plâng de lumea digitală trebuie să înțeleagă că trebuie să urmeze noi modele de afaceri. În special industria fonografică și alte industrii similare nu se pot baza pe modele de afaceri vechi.

Consider că în lumea atomilor – în lumea fabricării produselor – povestea este diferită. Trebuie să ne asigurăm că, deși poate că UE nu este competitivă în materie de costuri ale forței de muncă, țările și companiile UE sunt competitive când vine vorba despre cercetare și proiectare. Probabil că este agasant pentru companiile care investesc milioane – uneori miliarde – în produse și proiecte noi ca acestea să fie subminate de produsele contrafăcute în altă parte. Suntem lideri mondiali în domeniul automobilelor de valoare și în produse precum telefoanele inteligente și trebuie să fim foarte atenți ca, după ce s-au investit milioane sau miliarde în aceste produse, acestea să nu fie pur și simplu subminate.

Salut declarația Comisiei, dar trebuie să înțelegem diferența dintre lumea atomilor și lumea digitală.

  Helmut Scholz , în numele grupului(GUE/NGL). – (DE) Domnule președinte, domnule De Gucht, doamnelor și domnilor, protecția inventatorilor și a companiilor împotriva furtului ideilor lor este o problemă importantă mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, aș dori să mai întreb o dată dacă pirateria produselor poate într-adevăr să fie restricționată de un grup mic de țări care semnează un acord, mai ales dacă aceste țări sunt cunoscute mai mult pentru invenții decât pentru falsuri. În opinia mea, aceste negocieri ar trebui să aibă loc într-un context internațional precum cel al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI).

În termeni generali, este vorba despre un nou cadru și un nou angajament. Domnule De Gucht, remarcile dumneavoastră finale indică în această direcție. Știu că negociatorii din partea Comisiei și ai Consiliului sunt la curent cu această dilemă. Soluția lor este de a acorda companiilor drepturi cuprinzătoare de a acționa în instanță în cazul piețelor de vânzare ale potențialilor falsificatori. Acestea vor să poată aresta importatorii și, potrivit proiectului de text, chiar și consumatorii finali la graniță, cu excepția cazurilor în care semnatarii acordului prevăd altfel. Textul spune că:

Helmut Scholz (GUE/NGL). „statele membre pot exclude din măsurile la frontieră mici cantități de bunuri de natură necomercială aflate în bagajele călătorilor”.

Helmut Scholz (GUE/NGL). – (DE) Acestea vor să impună o legislație europeană care să permită unei companii să solicite ca bunurile sau produsele de software importate dintr-un stat semnatar al Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) să fie confiscate sau chiar distruse prin ordin judecătoresc. Acest lucru poate avea loc, dacă este nevoie, fără ca cealaltă parte să fie audiată. În cazul unui container cu fierăstraie false, aceasta poate părea o procedură simplă. Totuși, acordul vizează extinderea acestui proces pentru a acoperi domenii precum componentele software.

Vor putea giganții software precum Microsoft să urmărească și să își distrugă competitorii mai mici prin intermediul procedurilor juridice? Giganții industriei de divertisment au reușit, de asemenea, să introducă preocupările lor în negocierile ACTA. Vor fi luate măsuri juridice nu doar împotriva descărcării și copierii, ci și împotriva producerii și distribuției de tehnologii care, printre altele, permit ocolirea măsurilor de protecție împotriva copierii.

Ați spus că s-au înregistrat progrese și că este adevărat că SUA a renunțat la solicitarea ca furnizorii de servicii internet să fie trași la răspundere. Totuși, în secțiunea acordului referitoare la dreptul penal, încă mai există un paragraf privind ajutarea sau instigarea. În plus, furnizorii de internet vor fi obligați să predea datele personale ale clienților suspectați de încălcarea legislației privind dreptul de proprietate intelectuală, la solicitarea legitimă a unei companii. Am descoperit în această Cameră, în cursul negocierilor SWIFT, că Statele Unite, de pildă, nu au o legislație de protecție a datelor personale în sensul în care o înțelegem noi în Europa. Care este situația în celelalte țări semnatare ale acordului? Acordul nu trebuie să intervină asupra acquis-ului comunitar. Trebuie să fim capabili să protejăm companiile mici și mijlocii împotriva campaniilor de brevetare ale marilor producători de software și să garantăm că datele personale ale utilizatorilor de internet sunt în siguranță.

  Francesco Enrico Speroni, în numele Grupului EFD. – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, îi mulțumesc domnului comisar și Consiliului pentru această dezbatere, deși regret să spun că este dificil să vorbim despre ceva dacă nu avem documentele necesare.

Nu există nimic pe internet, iar serviciile Parlamentului pe care le-am contactat nu au răspuns, deoarece Comisia nu pune toate textele la dispoziția publicului. Atunci nu mai rămâne nimic altceva de făcut decât să vorbim în termeni generali. Cu toate acestea, este utilă abordarea acestei probleme care constituie o parte din planul Europei de protecție a produselor noastre și, prin urmare, a companiilor și lucrătorilor noștri. Chiar și așa, există unele rețineri, de pildă, cu privire la reglementarea mărcilor și a produselor.

Este de datoria noastră să ne protejăm lucrătorii verificând dacă există vreo formă de concurență neloială sau de concurență bazată pe exploatarea muncitorilor și, în acest caz, de concurență bazată pe falsificare și contrafacere. Trebuie, prin urmare, să combatem astfel de forme de concurență inacceptabilă tocmai pentru a proteja producătorii și lucrătorii europeni care își câștigă existența din eforturile lor, din puterea creierului și din implicarea lor, contribuind astfel la dezvoltarea continentului nostru.

  Angelika Werthmann (NI). – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, Acordul comercial plurilateral de combatere a contrafacerii (ACTA) vizează să eficientizeze lupta împotriva pirateriei produselor și a încălcărilor drepturilor de autor prin cooperare internațională, coordonarea aplicării legislației și elaborarea de noi legi de protecție a proprietății intelectuale. Se înțelege de la sine că avem nevoie de o transparență constantă. Măsurile care vor duce la diluarea Directivei privind protecția datelor personale sau care ar putea chiar să aibă un impact negativ asupra libertății de exprimare reprezintă un răspuns excesiv la problema combaterii pirateriei produselor și a încălcărilor drepturilor de autor și trebuie respinse.

Parlamentul European a solicitat Comisiei să evalueze posibilele efecte ale acordului. Din nefericire, această evaluare încă nu a fost realizată. În opinia mea, protejarea proprietății intelectuale este vitală, însă protecția datelor personale și a confidențialității este la fel de importantă. Peter Hustinx de la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a declarat, referitor la acest subiect, citez:

‘ Deși proprietatea intelectuală este importantă pentru societate și trebuie protejată, ea nu trebuie plasată deasupra drepturilor fundamentale ale indivizilor la confidențialitate, la protecția datelor și a altor drepturi. Am încheiat citatul. Să lucrăm împreună asupra acestui acord luând în considerare toată legislația existentă.

  Elisabeth Köstinger (PPE). – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, punerea în aplicare eficientă a regulamentelor și a legilor existente pentru combaterea pirateriei și consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală este cu siguranță foarte binevenită. Cu toate acestea, din nefericire, există în rândul publicului un grad mare de ignoranță și de nesiguranță privind acest domeniu. Primesc cu regularitate mesaje electronice de la cetățeni preocupați care se plâng de lipsa de transparență din timpul negocierilor asupra Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) și care consideră că ACTA este o încălcare gravă a drepturilor și libertăților lor. Este important să oferim mai multe informații în acest domeniu și să evidențiem faptul că problema nu este cauzată de ACTA, ci în parte de acquis-ul comunitar al UE.

Hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 februarie 2009 stipulează clar că furnizorii de servicii de internet pot fi trași la răspundere pentru încălcarea drepturilor de autor de către clienții lor. Prin urmare, tratatele existente permit blocarea accesului la internet pentru cetățenii UE. Problema nu este ACTA, ci reglementările Uniunii Europene, care ar putea limita libertățile și drepturile cetățenilor UE.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Volumul tot mai mare de produse contrafăcute și piratate din comerțul internațional crește posibilitatea unei amenințări la dezvoltarea sustenabilă a economiei globale, cauzând nu doar pierderi financiare pentru producătorii legitimi, ci și încălcarea drepturilor deținătorilor de proprietate intelectuală și ale entităților care participă la fabricare și producție, și amenințând consumatorii și locurile de muncă din Europa.

Ideea unui acord multilateral privind lupta împotriva pirateriei și a contrafacerii poate constitui un mecanism eficient de combatere a acestor activități, dar îi sprijin și pe acei membri care au accentuat nevoia de mai multă transparență și de mai mare încredere în aceste negocieri și acorduri. Consider, de asemenea, că este esențial să se realizeze un echilibru între drepturile pe care este în interesul nostru să le protejăm și drepturile care sunt esențiale pentru societate. Exercitarea sau protejarea drepturilor unui grup nu trebuie să se facă în detrimentul drepturilor și intereselor legitime ale unui alt grup.

  Carl Schlyter (Verts/ALE). – (SV) Domnule președinte, nu sunt deloc sigur de exceptarea privind medicamentele generice. Dacă o vom permite, va trebui, în astfel de cazuri, să permitem și exceptarea întregului tranzit, altfel ne vom confrunta cu problemele care au existat în ultimii anii. Spuneți că se va aplica doar la situațiile comerciale la scală largă. În acest caz, ați putea spune că indivizii mai degrabă vor fi scutiți decât ar putea fi scutiți de la norme, nu-i așa?

De asemenea, sunt preocupat de mediul digital atunci când se vorbește de bariere tehnologice. În această privință, se spune că metodele care pot fi folosite pentru a ocoli măsurile de protecție tehnică ar trebui să fie considerate ilegale dacă au o utilitate comercială limitată.

Dar este, de asemenea, posibil ca acestea să fie diseminate complet fără interes financiar, ca nimeni să nu aibă niciun interes financiar, ci să se dorească, în schimb, sprijinirea utilizării de către oameni a tehnologiilor care ar putea fi folosite și ca „tehnologii de evitare”. Cum vedeți acest lucru?

De asemenea, nu sunt deloc mulțumit de faptul că includeți aici aspecte controversate de la Ipred și referitoare la stocarea datelor. Dacă vom dori să schimbăm aceasta după evaluări, este stupid faptul că am stabilit asta aici în scris.

  Françoise Castex (S&D). – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, aș dori să aduc o nouă contribuție la dezbaterea asupra ACTA și, împreună cu cosemnatarii declarației 12, am onoarea de a vă informa că această declarație a obținut o foarte mare majoritate în Parlament și că s-a depășit numărul minim de semnături.

Mă bucur că această declarație vă este prezentată înainte de runda finală a negocierilor referitoare la ACTA și cred că ați putea să o considerați un mandat de negociere care vă este acordat de către Parlamentul European.

Aș dori să vă reamintesc componentele sale: Parlamentul nu cere, desigur, doar transparență și posibilitatea de a consulta textele pe durata negocierilor înainte de a le ratifica; el cere, de asemenea, ca drepturile de proprietate intelectuală să nu fie armonizate în temeiul acestui tratat și ca libertățile cetățenilor, protecția vieții private și neutralitatea internetului să fie păstrate și garantate.

  Andrew Henry William Brons (NI). – Domnule președinte, trebuie să întrebăm în ce măsură acordurile comerciale de combatere a contrafacerii sunt simple protecții pentru marile întreprinderi și în ce măsură acestea protejează într-adevăr oamenii obișnuiți. În cazul produselor medicale, medicamentele contrafăcute pot, în cel mai bun caz, să fie ineficiente și să le fure oamenilor un leac; în cel mai rău caz, acestea pot cauza prejudicii și le pot fura oamenilor sănătatea și chiar viața.

Produsele contrafăcute sunt fabricate aproape mereu în țări cu venituri reduse și subminează bunurile originale produse în țările noastre cu prețul locurilor de muncă ale cetățenilor statelor noastre membre. Trebuie luate măsuri de sancționare împotriva țărilor care permit aceste practici.

M-am bucurat să aud asigurările Comisiei că se vor avea în vedere orice încălcări la scală largă, și nu consumatorii. Cu toate acestea, unii susținători ai actorilor politici doresc, într-adevăr, să retragă accesul la internet al persoanelor suspectate de descărcări neautorizate repetate și aceeași oameni ar dori inspecții riguroase, verificând comunicațiile clienților. Putem fi siguri că aceste dispoziții nu vor fi incluse într-o etapă ulterioară și că nu vor trece peste obiecțiile noastre?

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska (PPE). – (PL) Salut dezbaterea de astăzi referitoare la Acordul comercial de combatere a contrafacerii. În opinia mea, acesta este un pas înainte în consolidarea poziției Parlamentului European ca instituție care reprezintă cetățenii Uniunii Europene. Aș dori să subliniez faptul că Parlamentul European are dreptul de a fi informat și consultat de către Comisie cu privire la acordurile pe care le negociază asupra comerțului cu servicii și asupra aspectelor comerciale ale proprietății intelectuale. Dezbaterea de astăzi dă substanță acelui drept și sper că, pe viitor, va constitui o regulă și pentru Comisie. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că natura confidențială a negocierilor Comisiei referitoare la Acordul comercial de combatere a contrafacerii a dat naștere multor critici din partea utilizatorilor de internet. Acestea ar fi putut fi evitate dacă Comisia ar fi dorit să ne informeze mult mai bine, încă de la început, cu privire la eforturile sale în această problemă.

Într-o întrebare scrisă pe care am adresat-o Comisiei, ridic problema relațiilor dintre Acordul comercial de combatere a contrafacerii și politica europeană privind societatea informațională și a efectelor sale paralegale.

  Eva Lichtenberger (Verts/ALE). – (DE) Domnule președinte, domnule De Gucht, ne-ați asigurat că acest Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) nu va modifica nimic în prezent. Cu toate acestea, nu ni se dă ocazia de a ne forma propriile opinii, de a ne informa mai bine și de a ne pune în practică propria expertiză juridică pentru a stabili dacă daunele colaterale provocate de acest acord drepturilor cetățenilor din Europa nu vor fi considerabil mai mari decât pretindeți. Trebuie să vă credem pe cuvânt. Având în vedere că ne confruntăm cu un caz de acest gen, de ce nu există transparență? Știu că asta vine din partea negociatorilor SUA, însă Comisia Europeană poate, pe deplin conștientă de asta, să cedeze pur și simplu? Cred că răspunsul la această întrebare este nu.

Cel de-al doilea punct privește denumirile geografice de origine. Am fost foarte clară la masa negocierilor că aceste denumiri de origine sunt echivalentul mărcilor în Europa. În opinia mea, acest punct trebuie discutat din nou în negocieri.

  Martin Ehrenhauser (NI). – (DE) Domnule președinte, aș dori să discut trei puncte scurte. În primul rând, doresc să îi felicit pe inițiatorii declarației scrise privind Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA). Aceasta a fost acum adoptată.

Al doilea punct privește transparența și aș dori să îi adresez domnului De Gucht o întrebare. Cum puteți să ne spuneți nouă, deputaților în Parlamentul European, că trebuie să ne bazăm pe o organizație americană din domeniul libertăților civile pentru a primi un exemplar dintr-un text? Am textul aici în față. Vi-l voi înmâna după asta și vă voi ruga să va asigurați că este versiunea originală.

Al treilea punct privește responsabilitatea furnizorilor de servicii de internet (FSI). Puteți garanta că subiectul răspunderii FSI nu va fi reintrodus pe ușa din spate?

  Christian Engström (Verts/ALE). – Domnule președinte, suntem cu toții de acord că contrafacerea este un lucru rău și că este bine să combatem contrafacerea produselor. Este bine pentru consumatorii și cetățenii europeni și este important și pentru întreprinderile europene, după cum a fost subliniat. Este bine să protejăm mărcile și acquis-ul mărcilor, inclusiv denumirile geografice.

Până aici, toate bune. Însă, așa cum a evidențiat domnul Kamall, există o diferență între lumea atomilor și lumea biților. Cât despre capitolul internet, furnizorii de servicii de internet și alte întreprinderi implicate în acel domeniu au exprimat unele preocupări legitime. Există preocupări că acordul ar putea, de fapt, să dăuneze dezvoltării, să dăuneze întreprinderilor europene și modului în care profităm de această tehnologie nouă.

Prin urmare, îndemn Comisia să continue, prin toate mijloacele, cu partea referitoare la contrafacere, dar să elimine capitolul despre internet. Aceasta ar fi cea mai bună soluție pentru toată lumea.

  Karel De Gucht, membru al Comisiei. – Domnule președinte, în primul rând, aș dori să le mulțumesc tuturor deputaților în Parlament care au intervenit. Acestea sunt informații valoroase pentru noi cu două săptămâni înainte de ceea ce va fi, probabil, jocul final la Tokyo, și vom ține cont de ele, cu siguranță.

Înainte de a vorbi despre confidențialitate, voi răspunde la câteva întrebări tehnice. Una se referea la acordul TRIPS privind sănătatea publică și dacă acesta ar putea fi menționat în mod explicit în acord. Este menționat în mod explicit după cum urmează: „recunoașterea principiilor stabilite în Declarația de la Doha referitoare la acordul TRIPS privind sănătatea publică adoptat la 14 noiembrie 2001 de către OMC la A patra conferință ministerială a OMC de la Doha, Qatar”.

Au mai fost și câteva întrebări privind confidențialitatea. Din nou, textul aflat în discuție în prezent spune că „nimic din acest acord nu va solicita niciunei părți să ofere informații (...) care ar contravine legilor sau acordurilor sale internaționale, inclusiv legislației care protejează dreptul la confidențialitate”. În proiectul de text în discuție, se mai menționează că, în ceea ce privește aplicarea la mediile digitale, procedurile de punere în aplicare vor fi executate într-un mod care, „în conformitate conform cu legislația fiecărei părți, respectă principiile libertății de exprimare, al procesului corect și al confidențialității”. Așadar, acordurile menționează în mod explicit toate acestea.

Dați-mi voie să spun câteva cuvinte despre medicamente. Nu consider că există o problemă cu medicamentele – nu doar din cauza ACTA, ci și deoarece în prezent discutăm cu India pe această temă. Aceștia au depus o cerere la OMC cu privire la medicamente. Purtăm discuții cu ei și cred că vom ajunge în curând la o concluzie, una care cred că va fi apreciată de Parlamentul European.

Aș dori să adaug și faptul că acest tip de brevete nu sunt acoperite de capitolul din ACTA privind vama. Există o referire explicită la practica obligatorie de acordare a licențelor, care este foarte importantă în această privință.

În sfârșit, în ceea ce privește confidențialitatea, nu avem nicio problemă în a dezvălui textele pe care le discutăm, însă nu suntem singuri. Această negociere este plurinațională, ceea ce înseamnă că și celelalte părți de la masă trebuie să fie de acord cu ce se va face public și ce nu. Întrebarea explicită care a fost pusă a fost dacă veți avea posibilitatea de a discuta eventualul acord înainte de semnarea lui.

Încă nu este clar dacă vom ajunge la un acord, însă, dacă va fi cazul, ne-am asigurat că vom fi în postura de a-l discuta înainte de semnare, întrucât Comisia a obținut această posibilitate la negocieri. După cum puteți vedea, comunicatul de presă publicat la sfârșitul Rundei de la Washington declară în mod explicit că „părțile se obligă să publice textul înainte de a lua decizia semnării lui”. Cred că nu ar putea să fie mai explicit de atât.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Următorul punct pe ordinea de zi este votarea.

(Ședința a fost suspendată pentru câteva minute)

PREZIDEAZĂ: Edward McMILLAN-SCOTT
Vicepreședinte