Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind șase propuneri de rezoluție referitoare la Guantanamo: o condamnare iminentă la pedeapsa cu moartea⁽¹⁾.

  Charles Tannock, autor. – Dle președinte, Grupul ECR consideră că pedeapsa capitală este o chestiune de conștiință personală pentru fiecare deputat din PE și, deși recunoaștem poziția comună a UE care se opune execuției în toate împrejurările, adevărul este că multe milioane de cetățeni europeni, electoratul nostru, sunt încă în favoarea pedepsei capitale.

În plus, această rezoluție se referă la posibila pedeapsă cu moartea impusă unora dintre cei mai periculoși teroriști din lume, care nu au avut remușcări în a conspira la uciderea a mii de persoane nevinovate. Într-adevăr, la citirea acestei rezoluții, m-am gândit la propriii alegători care au fost aruncați în aer fără milă de către teroriștii inspirați de al-Qaeda în Londra, cu șase ani în urmă. Lupta împotriva terorismului islamic la nivel mondial este un război asimetric cu rezultate neprevăzute și consecințe fără precedent, iar la nivel internațional, este nevoie acum de o nouă jurisprudență.

Centrul de detenție de la Guantánamo Bay este o reflectare a acestei situații tragice. Este, de asemenea, o reflectare a faptului că Statele Unite suportă o cotă disproporționată a sarcinii pentru războiul global împotriva terorii. Desigur, toate aceste procese desfășurate de către autoritățile americane – care, la urma urmei, este o țară democratică și împărtășește valorile noastre comune – trebuie, totuși, să fie efectuate în mod echitabil, cu toate garanțiile juridice ale unui proces echitabil și, în mod ideal, de către instanțele civile.

  Ana Gomes, autoare. – Dle președinte, Europa se opune pedepsei capitale. Aceasta ar trebui să fie eliminată, iar UE, în special Înaltul Reprezentant și viitoarea președinție poloneză, precum și toate statele membre, trebuie să ceară cu fermitate ca SUA să excludă pedeapsa cu moartea ca opțiune în primul proces al comisiei militare pentru un deținut din Guantánamo. Cazul cetățeanului saudit, Abd al-Rahim al-Nashiri, trebuie să stabilească un standard.

Nu numai ca ar fi o rușine pentru arhivele SUA privind drepturile omului să îl pună pe lista condamnaților la moarte, dar ar putea fi complet contraproductiv în lupta împotriva terorismului. Dl președinte Obama s-a angajat să pună capăt epocii scandaloase a președintelui Bush de a încălca dreptul internațional în numele securității naționale. Președintele Obama nu și-a îndeplinit încă promisiunea și nu a închis încă Guantánamo – un domeniu în care statele membre ale UE ar fi putut și ar fi trebui să îl asiste mai mult. Însă Congresul ar trebui, de asemenea, să îl ajute și să exercite presiuni asupra sa pentru a reveni asupra deciziei de restabilire a sistemului de comisii militare, întrucât nu oferă nicio garanție a unui proces echitabil și trebuie să revoce, de asemenea, decizia de a-i menține în detenție pe perioadă nedeterminată pe deținuții împotriva cărora nu sunt aduse acuzații.

UE trebuie să fie foarte clară cu privire la acest lucru: fie îi acuză, fie îi eliberează. Dl Abd al-Rahim al-Nashiri s-a aflat în custodia SUA timp nouă ani și pretinde că a fost închis de către CIA într-un centru secret de detenție din Polonia. Prin urmare, viitoarea președinție poloneză a UE are o responsabilitate deosebită de a face dreptate unei persoane care a fost supusă la tortură, detenție ilegală și care se confruntă acum cu un proces nedrept în fața unei instanțe militare. Este timpul să revenim pe calea cea bună; atât în ​​Statele Unite, cât și în Europa.

[Vorbitoarea a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Filip Kaczmarek (PPE). – (PL) Dle președinte, aș dori să adresez o întrebare: de unde a obținut dna Gomes această informație despre centrele secrete de detenție din Polonia? În Polonia se desfășoară o anchetă cu privire la această problemă și până în prezent nu există dovezi că aceste centre au existat. Poate că au existat, însă nu există nicio dovadă. Așadar, sunt interesat de sursa acestor informații.

  Ana Gomes, autoare. – Dle președinte, acest Parlament a efectuat o anchetă în cadrul așa-numitului program de predări și a mers în Polonia și în alte două țări, inclusiv România, unde s-a afirmat că ar exista închisori secrete. Știm acum că s-a găsit ceva în Lituania și că o anchetă parlamentară a fost organizată în această țară.

Nu așteptăm nimic mai puțin din partea viitoarei președinții poloneze decât o anchetă adecvată pentru a stabili adevărul despre aceste acuzații grave.

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle președinte, Grupul GUE/NGL a luat decizia de a nu se asocia cu această rezoluție referitoare la Guantánamo. Nu deplângem conținutul său; mai degrabă, considerăm că este destul de slab. În ceea ce mă privește, regret modul în care am lucrat la elaborarea acestei rezoluții.

Cât am fost de prudenți în modul în care am vorbit despre condamnarea încălcărilor drepturilor omului comise de către o țară care pretinde a fi cea mai mare democrație din lume, în care încă mai există pedeapsa cu moartea, și pentru care Guantánamo este o ilustrare către lume a încălcărilor drepturilor omului și a dreptului internațional comise în numele combaterii terorismului.

Multe persoane au fost ținute în detenție timp de aproape zece ani în această parte a teritoriului cubanez pentru unicul scop de a ocoli jurisdicția SUA și în pofida lipsei dovezilor împotriva unora dintre acestea. Pentru aceste persoane, acesta este un caz de detenție arbitrară. Mai rău chiar, unele dintre ele au fost torturate, inclusiv pe teritoriul european: în România, în Lituania și în Polonia. Totuși, nu trebuie să vorbim despre acest lucru. Putem ține o prelegere în fața întregii lumi cu privire la drepturile omului, însă suntem incapabili să le aplicăm pe propriul nostru teritoriu.

Nici nu trebuie să vorbim despre aceasta astăzi, în rezoluția de față! Regret acest lucru foarte sincer și nu cred că acesta este modul în care vom promova respectul pentru drepturile omului în lume.

Da, este esențial să se prevină pronunțarea pedepsei cu moartea în cazul dlui Abd al-Rahim al-Nashiri și al multor altora, dar am fi putut condamna mai puternic poziția Statelor Unite în această privință, regretând totodată, cel puțin, schimbarea de atitudine din partea președintelui Obama, în special în ceea ce privește instanțele militare.

[Vorbitoarea a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Cristian Dan Preda, autor. − Am o întrebare pentru doamna Vergiat și îmi pare rău că nu am putut să o pun și doamnei Gomes. Crede doamna Vergiat că, reluând aceste alegații la adresa României, cum doamna Gomes le-a reluat la adresa Poloniei, ajută cazul al-Nashiri? În ce fel reluarea acestor alegații ne ajută să descoperim mijloacele prin care putem să împiedicăm execuția capitală? Sau rezoluția noastră nu este despre pedeapsa cu moartea, ci, cumva, despre aceste alegații?

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle Preda, am fost împreună la aceeași sesiune, însă nu împărtășim aceeași concepție cu privire la aceste sesiuni de joi după-amiază. Sunt împotriva aplicării unor standarde duble în ceea ce privește drepturile omului. Pentru unele țări, exagerăm, facem declarații radicale și, pentru altele, mai degrabă arbitrar, luăm în considerare numai situații specifice. Această sesiune, care a avut loc pentru a pregăti rezoluția de față, a fost, din acest punct de vedere, o farsă, și acesta este motivul pentru care am plecat.

[Vorbitoarea a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Charles Tannock (ECR). - Dle președinte, aș dori să o întreb pe dna Vergiat dacă este adevărat că ura dumneaei este mai degrabă îndreptată împotriva Statelor Unite ale Americii în războiul său împotriva terorismului, decât împotriva problemei pedepsei cu moartea? Nu am auzit ca grupul din care face parte să condamne executarea unor persoane în locuri precum Cuba, sau chiar China, unde acesta este un eveniment comun, din nefericire.

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle Tannock, vă menționez declarațiile mele privind Cuba. Am spus că condamn încălcările drepturilor omului oriunde în lume, în Cuba, la fel ca în altă parte.

Nu am nevoie de lecții din partea dvs. în această privință. Nu îi apăr pe creștini împotriva musulmanilor. Apăr toate ființele umane care trăiesc pe această planetă, astfel încât să poată trăi liber și egal – toate!

  Cristian Dan Preda, autor. − Sugestia pe care aș vrea să o fac este aceea de a ne concentra asupra cazului concret al-Nashiri. Există posibilitatea impunerii pedepsei cu moartea în cadrul procedurii angajate în fața unei comisii militare în cazul Abd al-Rahim al-Nashiri. Vreau să reamintesc, de altfel și domnul Tanok a amintit acest lucru, că al-Nashiri a fost acuzat de crime foarte serioase, participarea la atentatul împotriva unui portavion american, împotriva petrolierului MV Limburg. Opoziția noastră de principiu față de pedeapsa cu moartea trebuie să ne conducă să cerem autorităților americane să nu impună pedeapsa cu moartea.

Pe de altă parte, aș vrea să spun că, pentru grupul PPE, o relație transatlantică solidă a fost și este o prioritate, în măsura în care aceasta este bazată pe convingerea existenței unui set de valori comune și pe respectarea drepturilor omului. Suntem cu toții aici uniți în respingerea categorică a actelor teroriste și solidari cu victimele acestor atacuri. Eu regret însă faptul că se pun la un loc o democrație precum Statele Unite și dictaturi pe care doamna Vergiat le apără în mod explicit sau implicit.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Ana Gomes, autoare. – Dle președinte, aș dori să îl întreb pe dl Preda ce are de spus în legătură cu faptul că, în acest Parlament în această dimineață, mai mulți colegi, printre care și eu, l-am auzit pe dl Thomas Hammarberg, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei, declarând în mod clar, ca răspuns la o întrebare pe această temă, că a avut într-adevăr confirmarea suspiciunilor grave legate de existența unor centre secrete de detenție în Polonia, în Lituania și în România și că așteaptă ca investigațiile să continue.

Permiteți-mi să spun că nu am nicio animozitate față de SUA. Am doar admirație față de SUA care apără statul de drept și drepturile omului și față de SUA care se distinge de teroriștii al căror scop este într-adevăr de a se sustrage de la statul de drept și de a încălca democrația și drepturile omului.

  Cristian Dan Preda, autor. − Îmi dați ocazia să vă spun că regret foarte mult faptul că în toată această discuție nu dați niciodată crezare poziției autorităților române. Vă reamintesc că România este membră a Uniunii Europene și cred că putem să avem o minimă încredere în partenerii noștri. De altfel, vreau să vă reamintesc faptul că autoritățile române au pus întotdeauna la dispoziție toate informațiile de care a fost nevoie în aceste anchete internaționale. Au fost deschise tuturor investigatorilor aeroporturile de la Otopeni, de la București, de la Constanța, baza de la Centrul Satelitar de la Torrejon. A fost întotdeauna o atmosferă de colaborare și nu există niciun fel de confirmare credibilă a acestor fapte. Nu înțeleg realmente de ce, în acest joc al replicilor mereu menționate, nu dați niciodată crezare autorităților dintr-un stat partener. România, doamna Gomes, este în Uniune, nu este de confundat cu țările despre care vorbim aici în fiecare joi.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Constat că dl Preda rătăcește departe de situația pe care o discutăm pentru a veni în ajutorul României, însă nu acesta a fost obiectivul meu.

Regret că pronunță ceea ce eu consider a fi insulte la adresa mea. Îmi pare rău, dle Preda, însă niciodată nu am apărat, aici, în această Cameră, sau în orice alt moment din viața mea, nicio dictatură oriunde în lume. Am denunțat întotdeauna toate încălcările drepturilor omului, indiferent unde sunt comise.

Aș dori să îl rog, prin urmare, să retragă cu amabilitate comentariile despre mine și îi mulțumesc anticipat.

  Cristian Dan Preda, autor. − Înțelesesem că este vorba despre o întrebare, ea nu a venit. Ceea ce aș vrea să spun este că, în continuare, mi se pare ilegitim să punem în același plan, pe picior de egalitate, democrații, precum cea americană, sau țările membre ale Uniunii și, respectiv, țări, societăți în care exercițiul puterii este unul autoritar, totalitar, plin de abuzuri la adresa cetățenilor. Asta este ceea ce am vrut să spun. Dacă doamna Vergiat s-a simțit vexată din această cauză îmi pare foarte rău, regret acest incident.

  Renate Weber, autoare. – Dle președinte, nu știu dacă suntem pe cale să votăm rezoluția, dar o vom face în cele din urmă, după încheierea acestei dezbateri. Cred că această problemă este un bun exemplu a ceea ce înseamnă consecvența cu propriile noastre principii și valori, întrucât acest Parlament s-a exprimat în mai multe rânduri împotriva pedepsei cu moartea, indiferent unde ar avea loc. De asemenea, a vorbit despre ceea ce înseamnă un proces de drept adecvat; aceste două elemente fundamentale ale drepturilor omului sunt în joc în cazul al-Nashiri.

Un proces de drept adecvat exclude comisiile militare. Am criticat deja acest sistem deoarece nu reușește, în nicio privință, să respecte standardele internaționale cu privire la procesele echitabile. Mai mult decât atât, în acest caz, resortisantul Arabiei Saudite se confruntă cu pedeapsa cu moartea impusă de către o comisie militară, deși în anul 2009, raportorul special al ONU privind execuțiile extrajudiciare a cerut în mod special Statelor Unite ca urmăririle penale capitale să fie efectuate de comisii militare.

Grupul liberal din acest Parlament rămâne pe deplin angajat în lupta împotriva terorismului, însă fără nicio concesie cu privire la respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

  Barbara Lochbihler, autoare. – (DE) Dle președinte, dle Oettinger, actualul guvern al SUA s-a pronunțat inițial în mod clar în favoarea închiderii centrului de detenție de la Guantánamo.

Din nefericire, guvernul SUA nu a putut să își urmeze anunțul. Aceasta a inclus închiderea comisiilor militare stabilite acolo, deoarece nu îndeplinesc niciunul dintre standardele pentru proceduri judiciare echitabile. Acest lucru face să fie cu atât mai dramatic faptul că există o condamnare iminentă la pedeapsa cu moartea și amenințarea unei execuții. Prin urmare, rezoluția noastră solicită de urgență ca toate instituțiile UE și statele membre să facă tot posibilul pentru a preveni executarea dlui al-Nashiri.

Solicităm din nou SUA să impună un moratoriu asupra pedepsei cu moartea și să se alăture unei mișcări la nivel mondial în care 96 de state au luat decizia ireversibilă de a aboli pedeapsa cu moartea. Numărul statelor care au păstrat pedeapsa cu moartea și încă fac uz de aceasta a scăzut la 58. Aceasta este o evoluție pozitivă.

Dl al-Nashiri a fost închis în Polonia într-o închisoare secretă înființată de CIA, unde a fost supus la tortură intensă. Noi, europenii, trebuie, în cele din urmă, să acceptăm responsabilitatea noastră comună pentru aceste încălcări grave ale drepturilor omului. Practica de a tăcea cu privire la aceasta, de a ascunde și de a permite ca cei responsabili să rămână în mare măsură imuni la urmărirea penală nu trebuie să continue. Dezbaterea de astăzi arată, de asemenea, că este inutil să vorbim în termeni superficiali despre antiamericanism sau sentimente antieuropene. În schimb, trebuie să ne ocupăm cu fapte, inclusiv cu sursele menționate de dna Gomez. În plus, raportorul special al ONU privind tortura a prezentat un document util în cursul ultimei reuniuni a comisiei, care dovedește că CIA a înființat în Polonia închisori de acest gen.

  Bernd Posselt, în numele Grupului PPE. – (DE) Dle președinte, SUA nu este cea mai mare democrație din lume, după cum a spus un alt vorbitor. Este cea de a treia. Cu toate acestea, cred că SUA nu va fi impresionată în cazul în care a doua mare democrație din lume, după India, – Uniunea Europeană – se va prăbuși în polemici interne pe acest subiect important.

Subiectul este mult prea serios și s-a spus pe bună dreptate că parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe drepturile omului. Luptăm în sprijinul dreptului internațional. Guantánamo este o zonă în care legislația națională și internațională nu se aplică și, prin urmare, este împotriva principiilor de drept internațional. Luptăm împotriva jurisdicției militare și pentru statul de drept, care nu este compatibil cu jurisdicția militară. Luptăm pentru dreptul la viață, iar acesta nu este compatibil cu pedeapsa cu moartea. Luptăm pentru drepturile omului, iar aceste drepturi ale omului sunt încălcate în Guantánamo. Prin urmare, trebuie să îi comunicăm destul de clar unui aliat important, cum ar fi SUA, că nu suntem pregătiți să acceptăm această situație. Aceasta a fost poziția Parlamentului încă de la început, acceptată de toate grupurile. Aceasta a fost, de asemenea, poziția Grupului PPE. Guantánamo trebuie să fie închis. Chiar și teroriștii au drepturi ale omului, însă trebuie, desigur, să primească o pedeapsă legitimă care le este impusă în interesul victimelor lor. Totuși, aceasta trebuie să facă obiectul unor proceduri legale adecvate.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Charles Tannock (ECR). - Dle președinte, am un respect enorm pentru dl Bernd Posselt. Cea mai mare democrație din lume este, desigur, India. Nu am mai auzit niciodată ca Uniunea Europeană să fie descrisă ca o țară. Ar putea confirma dumnealui că acesta este punctul de vedere al grupului din care face parte: că Uniunea Europeană este o țară alături de India, Brazilia, America, marile democrații ale lumii, să o spunem așa?

  Bernd Posselt, (PPE). – (DE) Dle președinte, continui în tradiția lui Winston Churchill, care a spus: „Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”.

  Justas Vincas Paleckis, în numele Grupului S&D. – Dle președinte, menținerea pedepsei cu moartea în SUA și situația de la Guantánamo Bay subminează legitimitatea Statelor Unite ca partener al nostru în promovarea drepturilor omului. Apreciez foarte mult apelurile anterioare ale președintelui Obama de a închide Guantánamo, dar nu am văzut încă o acțiune decisivă a guvernului SUA pentru a răspunde la aceste apeluri sau pentru a lua măsuri în vederea reformării sistemului de tratare a deținuților, în special în cazul al-Nashiri.

Este imposibil să li se explice cetățenilor în Europa sau în lume de ce pedeapsa cu moartea, abolită în Ucraina, Rusia, Azerbaidjan și oriunde altundeva în Europa, cu excepția Belarusului, încă mai există în SUA. Cred că nu va mai trece mult timp până vom primi vești bune din America în această privință.

  Marietje Schaake, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, nimeni nu va contesta faptul că terorismul trebuie să fie prevenit și că suspecții trebuie să fie judecați și trași la răspundere, aduși în fața justiției într-un proces echitabil, însă în așa-numitul război împotriva terorii riscăm să compromitem tocmai acele libertăți și valori pe care pretindem că le apărăm împotriva distrugerii prin intermediul terorismului. Dacă permitem erodarea drepturilor și a principiilor fundamentale, le vom permite teroriștilor să câștige. Dacă acționăm pe nedrept suntem mai puțin credibili și chiar slabi.

Declarația privind sfârșitul războiului împotriva terorii a fost unul dintre primele puncte de reper ale președintelui Obama. Cu toate acestea, neînchiderea centrului Guantánamo Bay este dezamăgitoare și trebuie, de asemenea, să ne uităm la noi înșine în Europa. Nu suntem dispuși să preluăm deținuții rămași și trebuie să clarificăm participarea la predări și acte extrajudiciare, inclusiv tortura, pe teritoriul european. Da, trebuie să ne menținem la cele mai înalte standarde și să deschidem aceste pagini întunecate din istoria recentă a UE. Aceasta înseamnă că trebuie să putem vorbi deschis despre țările implicate. Chiar și în acest Parlament, acest lucru pare a fi încă dificil.

UE și SUA trebuie să lucreze împreună, nu în încălcarea drepturilor omului, ci mai degrabă pentru a aborda amenințările cele mai presante din lumea noastră. În general, împărtășim valorile de bază, însă diferența în ceea ce privește poziția noastră cu privire la pedeapsa cu moartea, despre care sunt mândră să spun că este în întregime interzisă în Europa, face ca vocea noastră comună să fie mai puțin eficientă și mai puțin credibilă în lume. Haideți să oferim un exemplu în lumea liberă și să fim cunoscuți pentru respectul nostru pentru drepturile omului, fără discriminare, indiferent dacă avem de-a face cu prieteni sau cu dușmani.

  Heidi Hautala, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle președinte, aș dori să le mulțumesc tuturor colegilor care mi-au reamintit că gândirea cu privire la drepturile omului se poate baza doar pe un tratament nediscriminatoriu față de toate încălcările drepturilor omului, oriunde ar avea loc acestea. Acest principiu se aplică indiferent dacă acestea se petrec în interiorul Uniunii Europene sau în afara acesteia. Cred că a sosit timpul ca Parlamentul să se mai gândească o dată la posibila implicare a statelor membre ale UE în aceste predări și centre secrete de detenție.

Cred că nimeni nu trebuie să se teamă de o confruntare cu adevărul și, cu siguranță Parlamentul ar putea, cu un nou raport pe această temă, să aducă anumite clarificări cu privire la această chestiune și, de asemenea, să înlăture afirmațiile nejustificate și suspiciunile.

După cum s-a menționat în această dimineață, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, pe care îl admir foarte mult, dl Thomas Hammarberg, ne-a explicat că aceasta nu este o poveste închisă, că se află încă în desfășurare și că și-ar dori foarte mult ca Parlamentul să coopereze cu Consiliul Europei în această chestiune importantă.

  Paul Murphy, în numele Grupului GUE/NGL. – Dle președinte, ipocrizia puterilor imperialiste și declarațiile lor echivoce despre drepturile omului sunt demonstrate cel mai sugestiv în spatele gardurilor de sârmă de la Guantánamo Bay. Fișierele WikiLeaks au oferit acum o imagine mai clară a celor mai flagrante abuzuri ale drepturilor omului care au avut loc acolo – utilizarea pe scară largă a simulării înecului, alte forme brutale de tortură pentru a obține mărturii și informații – și au dezvăluit, de asemenea, că sute de persoane sunt reținute la Guantánamo fără nicio dovadă reală împotriva lor.

Cu toate acestea, Barack Obama nu numai că a abandonat promisiunea de a închide acea închisoare îngrozitoare, însă acum a aprobat reluarea proceselor militare pentru deținuți. Acest loc diabolic trebuie să fie închis imediat și toți actualii deținuți trebuie să aibă acces la un proces echitabil în fața unei instanțe civile, toate închisorile secrete de tortură ale CIA în Europa trebuie să fie închise, utilizarea aeroportului Shannon din Irlanda pentru zborurile militare și de predare de către CIA trebuie să fie încheiată, iar pedeapsa barbară cu moartea trebuie să fie abolită.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Cristian Dan Preda (PPE). - Aș vrea să îl întreb pe domnul Murphy dacă poate să evoce foarte rapid și felul în care sunt torturați prizonierii politici în Cuba.

  Paul Murphy, (GUE/NGL). - Dle președinte, asemenea dnei Vergiat, nu susțin tortura. Nu susțin abuzuri ale drepturilor omului nicăieri în lume. Aici cred că vorbim despre Guantánamo Bay. Cred că vorbim despre închisori secrete. Cred că vorbim despre abuzuri flagrante ale drepturilor omului și cred că acestea au loc în cea mai mare putere imperialistă din lume – Statele Unite – și ar trebui să fie condamnate aici.

  William (The Earl of) Dartmouth, în numele Grupului EFD. – Dle președinte, centrul de detenție de la Guantánamo este important, dar haideți să privim în perspectivă. Numărul total al deținuților de la Guantánamo de la deschiderea acestuia este de 775. Dacă privim în jur în acest hemiciclu acum, aici ar fi loc pentru toate cele 775 de persoane care au fost reținute vreodată la Guantánamo.

Desigur, acest Parlament este foarte preocupat de libertatea individuală și respectarea procesului de drept, și pe bună dreptate, însă trebuie să recunoaștem că unii deținuți prezintă o problemă. De exemplu, a existat un cetățean britanic care, atunci când a fost arestat pe câmpul de luptă în Afganistan transportând arme și purtând turbanul negru al talibanilor, a explicat că se afla în Afganistan cu scopul de a participa la un curs de calculatoare.

Preocuparea Parlamentului European pentru probitatea absolută a procesului juridic de la Guantánamo este impresionantă. Cu toate acestea, îi spun Parlamentului că, în conformitate cu legislația din lume, cauza libertății individuale ar fi mai bine servită dacă Parlamentul ar acorda mai mult interes operațiunilor mandatului european de arestare. Acest mandat european de arestare, prin natura sa, evită și apără protecția juridică de arestarea arbitrară, și 500 de milioane de persoane din Europa fac obiectul acestuia, în timp ce acum există doar 171 de deținuți la Guantánamo.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, cu cinci zile în urmă am primit vestea că cinci presupuși autori ai atacurilor din 11 septembrie asupra Turnurilor Gemene au fost acuzați oficial pentru a doua oară și că, astfel, administrația Obama a deschis oficial calea ca aceste persoane să fie judecate în fața comisiilor militare în închisoarea de la baza Guantánamo.

Deși mă revolt și condamn fără echivoc toate atacurile teroriste și terorismul fundamentalist, cred că este necesar să solicităm renunțarea la pedeapsa cu moartea în toate cazurile și în toate circumstanțele. Spun acest lucru pentru că ne opunem tuturor încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de locul și momentul în care acestea apar.

De fapt, am condamnat deja încălcarea dreptului lui Guillermo Fariñas de a veni aici la Strasbourg pentru a primi Premiul Saharov. Vorbim aici despre dl Fariñas căruia membrii Grupului GUE/NGL nu au dorit să îi acorde Premiul Saharov, spunând că desemnarea a fost exploatată în scopuri politice.

  Jacky Hénin (GUE/NGL). - (FR) Dle președinte, avem de-a face cu o ilustrare exemplară a modului în care problema drepturilor omului este utilizată de Uniunea Europeană în scopuri proprii! Refuzăm să condamnăm clar Statele Unite pentru atitudinea criminală pe care o afișează la Guantánamo. Refuzăm să recunoaștem responsabilitatea statelor membre ale Uniunii Europene pentru faptul că permit încarcerarea și tortura în închisorile secrete ale CIA.

Refuzăm să vorbim despre minorii încarcerați și torturați de Statele Unite la Guantánamo, în pofida faptului că sunt recunoscuți de UNICEF ca fiind copii-soldați care au fost arestați, deși nu am ezita să denunțăm dictaturile îngrozitoare și să votăm pentru sancțiuni în alte țări. Când este vorba despre noi și Statele Unite, drepturile omului nu par să mai fie așa o problemă.

În ceea ce ne privește, noi solicităm universalitatea drepturilor omului. Solicităm, de asemenea, ca atitudinea noastră să fie ghidată exclusiv de dorința de a servi oamenii și, în acest context, doresc ca Statele Unite și statele membre ale Uniunii Europene care au fost găsite vinovate de complicitate să fie judecate pentru încălcarea drepturilor omului. Dreptul internațional trebuie să fie respectat întotdeauna, iar tortura și crimele în numele războiului împotriva terorismului trebuie să fie oprite.

Nu in ultimul rând – merită repetat – baza de la Guantánamo trebuie să fie închisă, iar Cuba trebuie să recâștige controlul asupra întregului său teritoriu.

  Eduard Kukan (PPE). - Dle președinte, la fel cum dreptul la viață ocupă un loc foarte special printre drepturile omului, pedeapsa cu moartea nu are niciun loc în societățile democratice. Astăzi, Europa este singura regiune din lume unde pedeapsa cu moartea a fost abolită, cu trista excepție a Belarusului. Aș dori să subliniez că Uniunea Europeană își menține angajamentul ferm față de eliminarea pedepsei cu moartea peste tot în lume.

Nu există nicio îndoială că relația transatlantică este de neprețuit pentru Uniunea Europeană, astfel cum este cooperarea noastră reciprocă în lupta împotriva terorismului. Totuși, aș dori să profit de această ocazie pentru a sprijini apelul adresat autorităților Statelor Unite de a nu solicita pedeapsa cu moartea în cazul lui Abd al-Rahim al-Nashiri.

În concluzie, aș dori să mă alătur tuturor colegilor care îndeamnă țările care mențin pedeapsa capitală să urmeze modelul european, să proscrie pedeapsa cu moartea și să transforme abolirea într-o valoare unanim acceptată. Toate execuțiile, ori de câte ori au loc, ar trebui să fie condamnate.

  Corina Crețu (S&D). - Dle președinte, sunt de acord cu colegii mei care spun că, atunci când facem o astfel de acuzație gravă împotriva unei țări, trebuie să fim siguri că avem toate informațiile necesare. Nu cred că este vorba de standarde duble: este vorba de onestitate și de a fi informat profesional.

În ceea ce privește subiectul nostru, SUA este responsabilă pentru drepturile deținuților și are obligația morală de a aboli pedeapsa capitală. Întrucât relațiile transatlantice se bazează în primul rând pe un set de valori comune, sper că autoritățile americane vor fi mai receptive față de angajamentul UE de a renunța la pedeapsa cu moartea în întreaga lume.

În altă ordine de idei, aș vrea să-i răspund colegului meu, domnul Preda. Faptul că avem această poziție legată cu abolirea pedepsei cu moartea nu înseamnă că subevaluăm parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii pe care ni-l dorim atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru țările noastre. Nu numai dumneavoastră, Grupul Popular, ci și pentru Grupul Socialist relațiile cu Statele Unite reprezintă o prioritate și vor reprezenta și de acum înainte..

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE). - Dle președinte, aș dori să subliniez cazul lui Abd alNashiri. Acesta nu este emblematic numai în contextul centrului de la Guantánamo și al pedepsei cu moartea, ci, și pentru că este una dintre cele doar două victime identificate ale detenției secrete din Europa. Acestuia i s-a acordat, de fapt, statutul de victimă în cadrul anchetei judiciare poloneze, împreună cu Abu Zubaydah, și i s-au oferit speranțe concrete că procesul de stabilire a răspunderii se va derula mai departe în Europa.

Prin urmare, cred că este foarte important ca rezoluția finală să includă o solicitarea clară pentru investigarea efectivă și deplină a complicității statelor membre ale Uniunii Europene, precum și a predărilor și programelor secrete de detenție ale acestora. Însă, după cum a sugerat Amnesty, este esențial ca acestea să fie corelate cu raportul TDIP și cu monitorizarea pe care Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a fost de acord să o efectueze într-un nou raport din proprie inițiativă. Munca desfășurată în Parlamentul European pe frontul responsabilității este absolut esențială pentru a menține aceste chestiuni pe agenda UE.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, avem aici încă un exemplu trist de standarde duble, care sunt atât de des evidente în această Cameră. Subiectul acestei dezbateri este încălcarea drepturilor omului de către autoritățile Statelor Unite, detențiile arbitrare și ilegale, negarea dreptului la un proces echitabil, practica torturii și a pedepsei capitale.

Unele dintre aceste încălcări au fost comise cu complicitatea dovedită a unor state membre ale Uniunii Europene, care și-au pus teritoriile la dispoziția CIA. Cu toate acestea, din nefericire, în propunerea comună de rezoluție nu găsim un singur cuvânt de condamnare a autorităților Statelor Unite sau a țărilor europene care le-au fost complice acestora în această activitate. Astfel de cuvinte nu lipsesc niciodată atunci când vine vorba de a condamna anumite alte țări! În acest caz, cererile au fost transformate în rugăminți, iar abordarea preferată este de a sublinia, în primul punct al rezoluției, relația transatlantică strânsă bazată pe valori comune și respectul pentru drepturile omului. Puteți vedea în ce constă acest respect. Este lamentabil, însă foarte revelator.

Dle președinte, permiteți-mi să închei prin a spune că, mai degrabă decât să se facă apel la închiderea bazei Guantánamo, ar fi mai important să se facă apel la restaurarea suveranității Cubei în această parte a teritoriului său, care este ocupat ilegal de Statele Unite ale Americii.

  Eija-Riitta Korhola (PPE). - (FI) Dle președinte, avem cu siguranță o opinie unanimă cu privire la un lucru: UE trebuie să continue să coopereze îndeaproape în vederea eradicării terorismului internațional. Trebuie, totuși, să clarificăm faptul că războiul împotriva terorismului nu poate fi purtat în detrimentul drepturilor omului și al altor valori de bază.

UE se opune de mult timp torturii și pedepsei cu moartea, lucru valabil și în cazul al-Nashiri. Trebuie să se țină seama de două principii importante: un „nu” necondiționat la pedeapsa cu moartea și faptul că războiul împotriva terorismului trebuie să fie, de asemenea, un război împotriva cauzelor terorismului. După cum știți, relațiile noastre transatlantice se bazează pe valori pe care le împărtășim de multă vreme, cum ar fi drepturile universale ale omului și dreptul la un proces echitabil. Acesta este motivul pentru care Statele Unite ale Americii trebuie să își examineze instanțele militare, să închidă Guantánamo și să se abțină de la tortură în toate cazurile.

  Filip Kaczmarek (PPE). – (PL) Dle președinte, mulți colegi deputați au vorbit despre dovezi privind existența centrelor de detenție din Polonia și România și despre dovezi de utilizare a torturii. Aș dori să fac un apel ferm ca aceste dovezi să fie înmânate serviciului de urmărire penală din Polonia, întrucât o anchetă referitoare la această chestiune este în curs în Polonia. Serviciul este independent și este, de asemenea, independent de guvern, iar ancheta este monitorizată de către Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului. Avocații care acționează pentru doi deținuți de la Guantánamo sunt implicați în anchetă, astfel că, dacă există dovezi, acestea ar trebui să fie înmânate serviciului de urmărire penală din Polonia, astfel încât să poată fi examinate. În timpul legislaturii precedente a existat o comisie parlamentară care a investigat această chestiune. Unul dintre membrii comisiei spune despre acest lucru în Polonia astăzi că există dovezi, sub forma unui document semnat de un fost prim-ministru socialist al Poloniei, care a reglementat chestiunea unui centru de detenție. Întrebat dacă a văzut acest document, acesta a spus că nu l-a văzut, dar a auzit de el. Așadar, sper că cei care dispun de dovezi și documente le vor înmâna și nu se vor limita la a vorbi despre ele.

  Sari Essayah (PPE). - (FI) Dle președinte, trebuie să spun că această dezbatere și disputele politice care au loc între noi nici nu servesc în întregime scopul acestei rezoluții în cel mai bun mod posibil, nici nu arată că în această Cameră și în general în UE suntem dornici să apărăm dreptul fiecărei persoane la un proces imparțial și să ne opunem pedepsei cu moartea.

Ne opunem categoric pedepsei cu moartea, indiferent de infracțiunile de care este acuzat inculpatul. După cum a fost formulat în mod clar în multe discursuri aici, acuzațiile împotriva lui al-Nashiri sunt foarte grave. Acesta este acuzat de acte de terorism în care zeci de persoane au fost ucise. În consecință, prin intermediul acestei rezoluții dorim să spunem că, într-adevăr, nu îi acceptăm faptele. Nu sprijinim terorismul, însă vrem să apărăm principiul conform căruia fiecare persoană are dreptul la un proces imparțial și pledăm în favoarea abolirii pedepsei cu moartea.

  Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, stimați deputați, Uniunea Europeană cooperează strâns cu Statele Unite ale Americii în războiul împotriva terorii. Cu toate acestea, acordăm o mare importanță protecției drepturilor omului, ca parte a procesului de combatere a terorismului. În luna iunie a anului trecut, noi – UE și SUA – am elaborat o declarație comună privind combaterea terorismului, care prevede că războiul împotriva terorii trebuie să fie în acord cu valorile fundamentale și cu principiul statului de drept. Acordul specifică faptul că toate procedurile judiciare împotriva persoanelor suspectate de terorism trebuie să aibă loc într-un cadru juridic adecvat, care să asigure respectarea dreptului de procedură și să garanteze un proces echitabil care, pe cât posibil, este accesibil publicului și funcționează eficient.

Uniunea Europeană solicită de mai mulți ani închiderea centrului de detenție de la Guantánamo Bay. Credem că o detenție de lungă durată fără proces nu este compatibilă cu dreptul internațional. Prin urmare, UE a salutat faptul că, cu mai mult de doi ani în urmă, președintele Obama a anunțat și organizat închiderea centrului în termen de un an. Am convenit asupra unui cadru comun cu SUA, care formează baza pentru eliberarea și admiterea în statele membre ale UE a unora dintre foștii deținuți. Suntem încă pregătiți să colaborăm strâns cu Statele Unite cu privire la măsuri suplimentare pentru a închide centrul de detenție.

În pofida decretului emis de dl președinte în luna martie a acestui an, în care a autorizat oficial prelungirea perioadei de detenție la Guantánamo pentru unii deținuți, Uniunea speră – nu, de fapt, așteaptă – ca guvernul Statelor Unite să discute în continuare acest subiect în cadrul Congresului și să depună eforturi pentru a închide centrul de detenție cât mai repede posibil.

Uniunea Europeană și statele membre se opun ferm pedepsei cu moartea în toate circumstanțele. Apărăm acest punct de vedere în contextul relațiilor noastre cu toate țările din lume. În conformitate cu orientările UE privind pedeapsa cu moartea, exercităm presiuni puternice asupra Statelor Unite să abolească pedeapsa cu moartea la nivel național, precum și la nivelul statelor americane federale, și solicităm grațierea în cazuri individuale. Prin urmare, suntem preocupați de acei prizonieri care ar putea fi condamnați la moarte.

Presupunem că autoritățile SUA nu s-au decis încă dacă Muhammed al-Nashiri și cele cinci persoane acuzate de complicitate la atacurile teroriste de acum 10 ani pot fi condamnate la moarte de către instanță. Pot să vă asigur că Uniunea Europeană monitorizează cu atenție procedura și își va exprima periodic și în mod corespunzător preocupările în fața autorităților SUA cu privire la pedeapsa cu moartea și la caracterul echitabil al procesului.

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc în scurt timp.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Monica Luisa Macovei (PPE), în scris. – Cetățeanul saudit Abd al Rahim al-Nashiri a fost reținut în 2002 de Statele Unite și transferat la baza Guantanamo în 2006, fiind acuzat de crime de război și terorism. Procurorul General al SUA a solicitat pedeapsa cu moartea, iar, până la 30 iunie 2011, autoritățile SUA vor decide să susțină sau nu această pedeapsă în fața unei comisii militare, care urmează să pronunțe o decizie. Terorismul trebuie condamnat, iar cei vinovați trebuie pedepsiți, fără excepție. Însă toți acuzații trebuie să beneficieze de dreptul la un proces corect, iar pedeapsa cu moartea nu își are locul într-o țară care apără demnitatea umană, esență a drepturilor omului. Mă alătur celor care solicită Comisiei și Consiliului să insiste pe lângă autoritățile americane pentru a renunța la pedeapsa capitală și a-i asigura cetățeanului saudit un proces corect.

  Kristiina Ojuland (ALDE), în scris. – Departamentul de Apărare al Statelor Unite și agențiile sale au ignorat fără menajamente dreptul internațional, în special Convențiile de la Geneva, cu privire la centrul de detenție de la Guantánamo Bay. Este inacceptabil faptul că Statele Unite ale Americii - considerată promotoare a drepturilor omului și a democrației - a recurs la maltratarea și torturarea deținuților din acest centru. Uniunea Europeană trebuie să insiste ca Statele Unite să închidă imediat centrul de detenție și să efectueze o investigație independentă și imparțială a pretinselor încălcări ale drepturilor omului care au avut loc acolo. Pedeapsa cu moartea nu ar trebui să fie folosită de nicio țară democratică; prin urmare, facem apel la autoritățile americane să nu o pună în aplicare în cazul lui Abd al-Rahim al-Nashiri sau în oricare din celelalte cazuri. Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să convingă Statele Unite să stabilească un moratoriu privind pedeapsa cu moartea. În interesul credibilității Uniunii Europene, trebuie să evităm, cu orice preț, adoptarea de standarde duble în chestiuni de principiu, cum ar fi acest aspect.