President. – The next item is the joint debate on

– the report by Lambert van Nistelrooij, on behalf of the Committee on Regional Development, on investing in jobs and growth – maximising the contribution of European Structural and Investment Funds: an evaluation of the report under Article 16(3) of the CPR (2016/2148(INI)(A8-0385/2016),

– the oral question to the Commission on delayed implementation of European Structural and Investment (ESI) Funds operational programmes – Impact on cohesion policy and the way forward by Iskra Mihaylova, on behalf of the Committee on Regional Development (O-000005/2017 – B8-0202/2017) (2016/3008(RSP)).

  Lambert van Nistelrooij, rapporteur. – Mr President, thank you for having us here at this timely moment: I see that the Commissioner has just arrived and I especially want to address her.

Mr President, Commissioner Crețu, let us carry out a sort of mid-term balance on how we are performing. How are we performing in this cohesion policy, in the regional policy? I thank the Commission and all the colleagues for all the facts and figures and materials that we got on this Article 16(3) report. There are a lot of positive numbers in terms of growth and jobs. We support 150 000 startups. We have the creation of more than 500 000 jobs. This is substantial, and we also see a real shift from the infrastructure – roads and roads, bridges and bridges – of the last period to a knowledge-driven economy, to applied science, ICT, the green economy and social cohesion.

This renewed policy definitively leads to more local and European added value. We see commitments in the social field, especially for younger people to bring them to a job. The ex-ante conditionalities we have formulated lead to a more integrated policy and a better structured and targeted result. We initiated a package of simplification synergies with other funds and performance-based budgeting. It was something new in this House. The practical reflection and the relation with the European Semester is established. Cohesion concerns three-fourths of the country-specific recommendations, and we made a performance framework as an example, as I said, of this performance-based budgeting.

And on this basis we had studied and debated, I asked the Commission to come with three points of action. First, a cohesion master plan rescheduling the 2014-2020 period on the basis of the approvals of the operational programmes and the consequences for payments in the next years. N+3 has not helped to speed things up, and the austerity on the national level brought serious constraints in the co-financing. We need a new payment plan until 2023. I ask you to include three aspects in this cohesion master plan: taking away the hindrances to the expenditure in the Member States; clarifying the effects of the late start-up in the 2017-2023 period, not having this great backlog of bills in the next years to come; and clarifying the effects of the late start for the next years: N+3 will lead to performance payments in the years until 2023. Does this materially extend the period 2014-2020? Will the experience of 2014-2016 be repeated? Member States were still working to finalise the programmes and came with very late agreed programmes for the new period. Let us learn from these consequences.

I can just mention two other points. In Bratislava, the informal meeting on cohesion had a very positive assessment on how we have changed our methods, but there was also a proposal, an initiative from you, Commissioner, to present another way of communication, to come forward with a new communication plan. On the communication plan, let the European star shine, I mean the projects and those people in it.

My last point is territorial cohesion. I want to underline this smart specialisation approach and the wish of Parliament in my report to come forward with a bigger envelope in the total cohesion amount for this cross-regional and cross-country cooperation.

  Iskra Mihaylova, author. – Mr President, this is not the first time in this House that the Committee on Regional Development has asked the Commission to respond to the issue of slow implementation. Just last year we adopted a similar resolution on accelerating the implementation of cohesion policy. Three years have now passed since the start of the new programming period and we are still seeing delays. They have resulted in significant setbacks to project implementation at local, regional and national level, as well as a considerable decrease in payment appropriations compared to last year.

We are concerned that this situation will lead to high levels of decommitments in the years to come. It also calls into question the goals and targets of cohesion policy and the smooth implementation of all the projects and operational programmes. While new requirements, such as those on thematic concentration and financial management, ensure increased performance they have also slowed down the implementation process.

With this in mind, we underline the importance of simplification. We also encourage the Commission to increase flexibility in relation to the priorities in its operational programmes and to improve coordination between European structural and investment funds and other financial instruments, particularly the European Fund for Strategic Investments. We welcome the support provided through the Taskforce for Better Implementation but we believe more can be done to assist the managing authorities and speed up implementation.

The Regional Development Committee therefore calls on the Commission to present an implementation action plan in the first quarter of 2017. This should assess the cause of the current delays, and it should be drawn up in close cooperation with the Member States, with the aim of accelerating the implementation of operational programmes. The Regional Development Committee wants to know how the Commission will increase flexibility and avoid decommitments. This is the first part of our question.

Secondly, how will the Commission ensure the full implementation of the payment plan by 2023? Thirdly, we are asking how the Commission will increase technical assistance for the managing authorities.

We ask the Commission to come forward with the solution to these issues in the Cohesion Forum and the 7th Cohesion Report. We urge the Commission to address these questions and deliver an implementation action plan in order to speed up the implementation of cohesion policy for this period. We hope that the lessons learned from these delays can inform the debate on the future European structural and investment funds post-2020. Bearing in mind the importance of this debate, we need to follow the situation with regard to implementation in the current planning period, and it is extremely important to encourage Member States to take special measures to improve implementation, otherwise we will have a not-very-successful period, which will lead to more debates concerning the future of the core of cohesion policy and the core results of the policy.

When we talk about the delay in payments and the delay in implementation, we are actually talking about delay in pursuing the main goals of cohesion policy: making the European economy more competitive and creating jobs and growth around Europe.

  Georgi Pirinski, rapporteur for the opinion of the Committee on Employment and Social Affairs. – Mr President, firstly I would like to express my sincere appreciation to the rapporteur Mr van Nistelrooij for his truly constructive collaboration and partnership in including in the report important Committee on Employment and Social Affairs (EMPL) considerations.

Regarding the objective of maximising the contribution of European Structural and Investment Funds, I would like to highlight two issues of particular concern. One is the serious concern and disappointment of EMPL about the late adoption of the European Social Fund operational programmes due to the considerable novelties introduced for the 2014-2020 period, which has led to administrative difficulties despite efforts for simplification, thus bringing about the urgent need for both the Member States and the Commission to accelerate the implementation of operational programmes. And second, the request of EMPL to the Commission to ensure that the specific objectives of ESF programmes relating to Europe 2020 headline targets, and to the earmarked budget of 20% of the ESF for spending on social inclusion, are fully achieved by closely monitoring the correct implementation of the actions on the ground.

  Corina Crețu, membră a Comisiei. – Domnule președinte, onorabili membri ai Parlamentului European, dragi colegi, bună seara. Aș vrea să mulțumesc Comisiei pentru dezvoltarea regională a Parlamentului European pentru această întrebare orală. Îi mulțumesc doamnei Mihaylova. Îi mulțumesc, de asemenea, domnului van Nistelrooij pentru raportul din proprie inițiativă privind impactul politicii de coeziune și calea de urmat.

Comentariile dumneavoastră, ale tuturor, sunt foarte importante pentru noi. După cum știți, Grupul de lucru pentru o mai bună implementare face eforturi și va continua să funcționeze și pentru perioada 2014-2020. De asemenea, cooperarea transfrontalieră, la care s-a referit domnul van Nistelrooij, este foarte apropiată de sufletul meu și vom veni în lunile următoare pentru a arăta un studiu privind impactul acestor politici transfrontaliere. Cred că aceste studii sunt foarte importante, într-o perioadă în care încercăm să arătăm că vrem să construim legături între țări, și nu ziduri care să separe cetățenii Uniunii Europene.

În ceea ce privește întrebarea orală, aceasta vine, cred, la timpul potrivit. O serie de membri din Parlament și-au exprimat îngrijorarea în ceea ce privește întârzierile investițiilor prin fondurile de coeziune. Bineînțeles că înțeleg aceste îngrijorări exprimate de dumneavoastră. Le-am exprimat și eu, la rândul meu, statelor membre, în repetate rânduri, pentru că politica de coeziune reprezintă, după cum știți, principala forță de investiție a Uniunii Europene. După cum subliniază domnul van Nistelrooij în raportul său, investițiile prin politica de coeziune sunt necesare acum, mai mult decât oricând, pentru a favoriza creșterea economică și crearea de locuri de muncă, pentru a reduce disparitățile dintre regiuni, precum și pentru a aborda într o manieră personalizată nevoile specifice ale tuturor regiunilor noastre, în care trăiesc 500 de milioane de cetățeni.

Permiteți-mi să vă asigur însă că este exact ceea ce se întâmplă pe teren, acolo unde este nevoie și unde contează cu adevărat. Valoarea proiectelor selectate, cele care sunt în curs de implementare în prezent, ne oferă o imagine clară a ceea ce face cu adevărat politica de coeziune. Până în momentul de față, peste 176 de miliarde de euro au fost deja investite în economia reală în perioada 2014-2020, ceea ce se va reflecta în curând în plăți efectuate de către Uniunea Europeană către statele membre.

Este exact ceea ce s-a întâmplat în perioada 2007-2013. Peste 315 000 de proiecte sunt în curs de desfășurare în toate regiunile Uniunii Europene, asigurând sprijin pentru 140 000 de întreprinderi, zeci de mii de gospodării ce vor beneficia de acces la conexiune în bandă largă, peste 8,5 milioane de cetățeni care se vor bucura de facilități ale apelor reziduale corespunzătoare, infrastructură îmbunătățită pentru mii de cercetători și – lucrăm îndeaproape cu comisarul Moedas în acest sens –, școli noi pentru mii de elevi din Uniunea Europeană.

Avem numeroase exemple de proiecte care sunt simbol pentru Uniunea Europeană. Nu aș vrea să vă rețin atenția cu ele, pentru că știu că în fiecare regiune, în fiecare stat membru aveți exemple de acest fel.

Eu cred că succesul investițiilor prin politica de coeziune nu ar trebui să fie cuantificat în funcție de cât de multe facturi sunt trimise la Bruxelles și achitate, ci, mai degrabă, în funcție de modul în care programele sunt implementate în mod concret pe teren. Sunt de acord cu domnul van Nistelrooij, pentru că, am spus-o de nenumărate ori, calitatea trebuie să prevaleze asupra rapidității și rezultatele trebuie să fie bune în ceea ce privește absorbția, dar nu facem absorbție doar de dragul absorției. Dorim proiecte concrete, de calitate, care să răspundă ex ante condiționalităților, să răspundă reformelor structurale, să facem această trecere de care vorbeați, de la infrastructură la cercetare, dezvoltare, competitivitate, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii.

În ceea ce privește raportul dumneavoastră, Comisia salută și apreciază, așa cum spuneam, opinia domnului van Nistelrooij și vrem să vă asigurăm că facem tot ce putem să reformăm în continuare această politică de coeziune, pentru ca aceasta să devină mai eficace, prin întărirea sprijinului către economia bazată pe cunoaștere, prin crearea unor instrumente precum cadrul de performanță, condiții prealabile pentru investiții eficiente, e-Cohesion, pentru desemnarea autorităților care asigură regularitatea cheltuielilor și care garantează siguranța juridică.

Totuși, trebuie să amintim responsabilitatea statelor membre. Până la urmă, este vorba de responsabilitate împărțită. Statele membre și regiunile sunt cele care trebuie să utilizeze aceste posibilități pe care Comisia Europeană le pune la dispoziție. Sunt primele responsabile pentru selectarea și implementarea proiectelor. Bineînțeles că trebuie să lucrăm împreună pentru întărirea capacității administrative. Așa cum spuneam, în foarte multe cazuri, capacitatea administrativă este mai importantă decât banii, pentru că, uitați, suntem în situația în care avem bani la Bruxelles, dar nu avem proiecte contractate, proiecte de calitate și o capacitate administrativă corespunzătoare.

Vă mulțumesc foarte mult. Mi-aș fi dorit să am mai mult timp, dar vreau să vă asigur că monitorizăm îndeaproape implementarea programelor din perioada de programare 2014-2020, pentru a ne asigura că plățile sunt în conformitate cu angajamentele. Sunt de acord cu dumneavoastră că am făcut o mare greșeală în ultimii ani, pentru că nu am comunicat suficient despre ceea ce a făcut politica de coeziune, cum a schimbat în bine viața cetățenilor și, astfel, am ignorat toate atacurile la adresa Uniunii Europene și am ajuns în această situație, în care tot ceea ce este rău vine de la Bruxelles și tot ceea ce este bun vine din statele membre. Cred că trebuie să subliniem mai mult ceea ce facem și fiecare să ne asumăm partea de responsabilitate în ceea ce privește implementarea proiectelor.

Banii există. Așteptăm contractări din partea statelor membre, proiecte de calitate care să răspundă nevoilor cetățenilor din fiecare regiune.

  President. – Thank you, Commissioner. I am sure we will have an opportunity to listen to your closing remarks and we will have more time then.

  Νικόλαος Χουντής, Συντάκτης της γνωμοδότησης της Επιτροπής Πολιτισμού και Παιδείας. – Κύριε Πρόεδρε, μιλώντας για τα Επενδυτικά και Διαρθρωτικά Ταμεία, κυρία Επίτροπε, μάλλον πρέπει να εξηγήσουμε ότι πολιτική συνοχής δεν υφίσταται ουσιαστικά από το 2014. Από αναπτυξιακός πυλώνας, με στόχο την έκφραση της ευρωπαϊκής αλληλεγγύης, μετατράπηκε σε ένα ακόμα εργαλείο στην υπηρεσία ακραίων δημοσιονομικών προσαρμογών και των πολιτικών λιτότητας της Ευρωπαϊκής Ένωσης. Τα Διαρθρωτικά ταμεία και τα Επενδυτικά Ταμεία έχουν μπει σε ένα πλαίσιο αυστηρών οικονομικών κανόνων. Θεσμοθετήθηκε η παράλυσή τους, αφενός, με την απειλή της αναστολής και του παγώματος της βοήθειας όταν μια χώρα δεν συμμορφώνεται με τους μακροοικονομικούς όρους, και αφετέρου, με το ανεπαρκές χρηματοδοτικό πλαίσιο που τους αναλογεί για την περίοδο 2014-2020, μειωμένο κατά 8,4%, σε ένα ήδη χαμηλό Πολυετές Δημοσιονομικό Πλαίσιο. Δεν είναι δυνατόν, κυρία Επίτροπε, να αντιμετωπιστεί το πρόβλημα της απασχόλησης και της ανεργίας και να υπάρξει πραγματική σύγκλιση όταν αυτό έχει σαν προϋπόθεση – για να πάρεις δηλαδή τα χρήματα αυτά – να εφαρμόζεις πολιτικές λιτότητας και πολιτικές απορρύθμισης της ανεργίας ...

(Ο Πρόεδρος διακόπτει τον ομιλητή)

  Viorica Dăncilă, Raportoare pentru aviz Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. – Domnule președinte, doamnă comisar, fondurile structurale și de investiții europene trebuie să fie folosite pentru promovarea unor sisteme de învățare pe tot parcursul vieții și de calificare de calitate, care să faciliteze adaptarea lucrărilor la realitățile în schimbare ale mediului profesional, precum și crearea si promovarea unor locuri de muncă de calitate, cu accent pe zonele rurale unde femeile și tinerii sunt categoriile cele mai afectate de șomaj.

Consider că Uniunea trebuie să colaboreze strâns cu statele membre, pentru ca la implementarea programelor de dezvoltare rurală să fie integrată pe deplin dimensiunea de gen, iar o atenție particulară să fie acordată proiectelor care vizează tineretul.

Pe de altă parte, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală joacă un rol important, mai ales dacă avem în vedere gradul de flexibilitate promovat la nivel european cu scopul de a răspunde cât mai eficient nevoilor teritoriale specifice și atingerea celor 3 obiective transversale privind inovarea, mediul și atenuarea schimbărilor climatice.

  Daniele Viotti, relatore per parere della commissione per i bilanci. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, avendo lavorato su questo dossier a nome della commissione per i bilanci, mi preme in particolare sottolineare la dimensione e l’implicazione finanziaria della valutazione dei Fondi strutturali e di investimento. Le criticità sono ben note. Ci sono spesso difficoltà nella designazione dell’autorità di gestione e, per alcune regioni europee, i tassi di assorbimento rimangono molto bassi, spesso vergognosamente bassi.

Inoltre, l’elevato rischio di accumulo delle domande di pagamento per la rubrica 1b del nostro bilancio rischia di rendere molto difficile l’esecuzione finanziaria, come previsto dal nostro Quadro finanziario pluriennale ed è dunque necessario che le tre Istituzioni lavorino insieme per definire al meglio la chiusura del periodo 2016-2020. Questa programmazione ha visto anche un deciso aumento degli strumenti finanziari. Anche in questo caso, è necessario che la Commissione e il Parlamento vigilino al massimo punto, ricordando sempre il principio di unità di bilancio e del controllo democratico delle spese effettuate con il denaro pubblico.

Signor Presidente, chiudo ricordando che la revisione dei regolamenti sui fondi strutturali doveva essere un’occasione per migliorare l'efficienza delle norme e non un tentativo di cambiare in peggio la filosofia che sta alla base della nostra grande politica regionale.

  Kosma Złotowski, autor projektu opinii Komisji Transportu i Turystyki. – Panie Przewodniczący! Pani Komisarz! Europejskie fundusze strukturalne i inwestycyjne to narzędzie niezwykle potrzebne i ważne. Pozytywne efekty wykorzystania tych środków widać na każdym kroku, szczególnie w nowych państwach członkowskich, takich jak np. Polska, gdzie były one impulsem do przyspieszenia rozwoju mojego kraju w wielu obszarach.

Czy EFSI działają perfekcyjnie? Oczywiście, że nie. Musimy lepiej dbać o synergię między różnymi funduszami, o lepsze identyfikowanie celów wydawania tych środków i o usuwanie kolejnych barier administracyjnych w dostępie do tych środków dla samorządów i małych i średnich przedsiębiorstw.

Jako odpowiedzialny za przygotowanie opinii Komisji Transportu, szczególnie chcę podkreślić rolę w EFSI w procesie budowy infrastruktury. Bez cienia wątpliwości można powiedzieć, że bez tych środków ukończenie sieci TEN-T w docelowym kształcie byłoby niemożliwe. Zmiana modelu funkcjonowania funduszy strukturalnych jest potrzebna, bo wyzwania rozwojowe stale się zmieniają, jednak pokładanie zbyt dużego zaufania w różnego rodzaju instrumentach finansowych może zaszkodzić realizacji ich głównego celu – wyrównywaniu różnic między państwami i regionami Unii.

  Andrey Novakov, on behalf of the PPE Group. – Mr President, in my opinion, cohesion policy is no longer just a policy. It is part of the common values we share and it delivers more results than many of our other policies combined. 15 million people were supported by the Social Fund; 10 million people gained internet access because of structural funds, 5 000 new roads were built, 30 000 were rebuilt, 1 000 miles of railroad network were created, 100 000 start-ups were supported, and I can go on and on with these statistics. However, the late implementation of that policy will harm not just certain projects, but our entire image in the Union. Therefore, a grand master plan is needed. Firstly, Member States are lagging behind in the schedule. We should explore the possibility of extending the programme period for some operational programmes. We should explore the benefits of having a monofund, keeping the same share of different funds, but operating under a single rule book. This would cut red tape and increase the absorption rate. Last, but not least, managing authorities should go to the beneficiaries, not the other way around. Such mobility would increase the absorption rate and keep the error rate low, especially in mountain regions, remote regions and rural regions. We have to speed up, we have to promise and we have to deliver. Our citizens deserve it.

  Constanze Krehl, im Namen der S&D-Fraktion. – Herr Präsident, Frau Kommissarin, liebe Kolleginnen und Kollegen! Wir haben in diesem Saal schon oft diskutiert, dass sich die Europäische Union in einer schwierigen Situation befindet.

Das ist leider nichts Neues. Aber ich glaube, wir haben mit der Kohäsionspolitik einen Schatz in der Hand. Nämlich über 350 Milliarden Euro, die wir in die Zukunft der Regionen, in die Zukunft der Bürgerinnen und Bürger, investieren können. Der Bericht von Lambert van Nistelrooij bietet uns die Chance, einmal zu gucken, wie im Moment der Istzustand der Kohäsionspolitik ist und welche Notwendigkeiten sich für uns ergeben, wie wir in Zukunft auf Herausforderungen reagieren können und reagieren müssen.

Eines ist uns allen klar: Wir müssen mit der Kohäsionspolitik, mit den Steuergeldern, die uns zur Verfügung stehen, sehr sorgsam umgehen. Ich glaube, das hat das Parlament gemacht, indem es den Rechtsrahmen verhandelt hat und damit auch die Kohäsionspolitik deutlich reformiert hat. Wir haben darauf gedrängt, gemeinsam mit der Kommission, Ergebnisorientierung umzusetzen. Wir haben gesagt, wir wollen das Geld, das wir zur Verfügung haben, auf einige wenige Prioritäten konzentrieren. Wir haben durchgesetzt, dass die Partner vor Ort in die gesamte Arbeit einbezogen worden sind.

Mittlerweile sind die operationellen Programme installiert und die Projektarbeit beginnt. Wir müssen aber auch darauf achten, dass wir eine sorgsame Kommunikation durchführen. Denn wie oft wissen die Bürgerinnen und Bürger vor Ort überhaupt nicht, dass die Europäische Union sie an vielen Projekten in ihrer unmittelbaren Nachbarschaft finanziell unterstützt? Wir müssen darüber reden, wenn wir wollen, dass die Bürger den Mehrwert, den die Europäische Union ihnen zur Verfügung stellt, unterstützen. Wie viele von den vielen Jugendlichen, denen wir mit unserer Jugendinitiative Arbeit gegeben haben, Qualifikationen gegeben haben, wissen denn, dass es die Europäer sind, die das unterstützt haben?

Natürlich brauchen wir Flexibilität für unerwartete Herausforderungen. Aber ich glaube, wir müssen eine Balance zwischen den Herausforderungen und den Zielen der eigentlichen Kohäsionspolitik finden, nämlich der sozialen, wirtschaftlichen und territorialen Kohäsion. Finanzinstrumente können an der richtigen Stelle und zum richtigen Zeitpunkt gut geeignet sein, diese Ziele zu verfolgen. Aber sie sind kein Wundermittel und nicht überall und nicht für alles einsetzbar.

Das Europäische Parlament muss das immer wieder abwägen und entscheiden, zum Wohle aller europäischen Bürgerinnen und Bürger, für die Entwicklung aller europäischen Regionen. Das sollten wir in diesem Bericht von Herrn Lambert von Nistelrooij unterstützen. Ich denke, wir sind auf dem richtigen Weg für die zukünftige Kohäsionspolitik.

  Branislav Škripek, za skupinu ECR. – Vážený pán predsedajúci, kohézne fondy už roky predstavujú pre štáty východného bloku vítanú pomoc. Popri kritike EÚ nesmieme zabudnúť oceniť snahu vyrovnať rozdiely medzi regiónmi Európy. Ako tieňový spravodajca ECR oceňujem prácu pani poslankyne, pani spravodajkyne na tomto uznesení, ktoré sa snaží hľadať spôsoby zlepšenia prístupu našich občanov k týmto prostriedkom. Súčasťou takého prístupu musí byť aj schopnosť reflexie na problémy, ktoré vznikli pri napĺňaní platobných programov.

Správa žiada Komisiu o plán, ktorým sa urýchli aj uľahčí vykonávanie operačných programov. Sťažený prístup k eurofondom spôsobený neskorým uzatváraním zmlúv medzi Komisiou a členskými štátmi komplikuje situáciu najmä žiadateľom. Následne sú prostriedky z fondov nedostatočne čerpané. Jedným z možných riešení je znížiť administratívnu náročnosť, s ktorou sú žiadatelia zaťažovaní. Eurofondy by mali byť jednoduchšie, programový systém transparentnejší. Dobrým nástrojom je elektronická kohézia, ktorá však stále nie je plne funkčná.

Prihováram sa najmä za mladé ambiciózne projekty na Slovensku. Ich rozvoj dusí byrokracia, všade prítomná korupcia. Vytvorme im také kontrolované podmienky, v ktorých sa im bude dobre pracovať a nebudú sa musieť báť korupcie, potom nebudú musieť odísť zo svojej vlasti za lepšími podmienkami do zahraničia.

Cieľom všetkých, ktorí sa podieľame na tvorbe legislatívy pre využívanie kohéznych fondov, musí byť predovšetkým maximalizovanie benefitov z konkrétnych projektov financovaných zo spoločných európskych peňazí. Dosiahneme to zjednodušovaním vo všetkých ohľadoch, a nie komplikovaním života prijímateľov týchto prostriedkov. Ďakujem za pozornosť.

  Matthijs van Miltenburg, namens de ALDE-Fractie. – Ik wil allereerst een opmerking maken over het prima verslag van de heer van Nistelrooij over investeren in banen en groei. Ik ben erg blij dat er in dit verslag een heel sterke koppeling wordt gemaakt tussen het cohesiebeleid en het Europees semester.

Landspecifieke aanbevelingen, structurele hervormingen en investeringen moeten hand in hand gaan. In sommige Europese landen heeft de jarenlange inzet van Europese fondsen helaas niet geleid tot het gewenste succes en veelal is dat omdat er te weinig hervormd is. Investeren in Europese banen en groei rendeert slechts als de basis op orde is, als lidstaten hun verantwoordelijkheid nemen om hun economie en hun arbeidsmarkt te hervormen. Indien nodig, dan moeten de operationele programma's in de toekomst worden aangepast precies om ze in overeenstemming te brengen met de landspecifieke aanbevelingen. Ik wil graag van mevrouw de commissaris horen wat haar mening hierover is.

Dan een punt over de vertragingen bij de uitvoering van de operationele programma's. Eigenlijk gaat het daarbij om de problematiek van de betalingen die nu opnieuw ontstaat, en om het voorkomen van problemen na 2020, met het nieuwe cohesiebeleid. De Europese Commissie moet heel snel met een actieplan komen voor de aanpak van de betalingsplafonds, dit om een oplopende betalingsachterstand aan het einde van de huidige programmaperiode te voorkomen.

Maar we moeten vooral ook leren van het verleden met het oog op de toekomst. Laten we daarom met z’n allen, Commissie, Parlement en Raad, ervoor zorgen dat het wetgevingsproces ter goedkeuring van het volgende meerjarig financieel kader nu eens tijdig wordt afgerond. Dan kan ook het regelgevende kader voor toekomstig cohesiebeleid spoedig daarna worden vastgesteld en dan kunnen we eindelijk een keer zonder vertraging van start gaan, ditmaal op 1 januari 2021.

  Younous Omarjee, au nom du groupe GUE/NGL. – Monsieur le Président, Madame la Commissaire, simplifier les règles et les procédures est une nécessité. Nous en convenons tous. Mais si la programmation des fonds accuse des retards, cela est dû aussi au fait qu’il n’y a pas de cohérence de l’ensemble des politiques européennes car vous savez que les politiques d’austérité ont grevé la capacité des États à cofinancer. C’est pourquoi je veux insister sur cette nécessité de cohérence des politiques communautaires.

Par ailleurs, nous devons faire attention à ce que l’ensemble des procès d’intention faits à la cohésion, qui sont parfois injustes, ne viennent fragiliser la politique qui tempère très concrètement les effets désastreux de la crise et des politiques mises en œuvre.

Au fond, plus la crise s’installe, plus la crise s’aggrave et plus nous avons besoin d’une grande politique de cohésion performante. C’est ce à quoi nous travaillons, notamment en perspective de l’après-2020.

  Bronis Ropė, Verts/ALE frakcijos vardu. – Nežinau, ar reikėtų padėkoti darbotvarkės sudarytojams už tai, kad į vieną sujungė du panašius, labai svarbius klausimus dėl Europos struktūrinių investicinių fondų vėlavimo ir dėl jų poveikio augimui ir užimtumui. Kiekvienas jų nusipelno atskiros diskusijos, nors juose būtų naudojami panašūs argumentai. Būdamas Žaliųjų šešėliniu pranešėju dėkoju abiem pranešėjams už konstruktyvų bendradarbiavimą. Mūsų nuomone, abu pranešimai parengti neblogai, tačiau abiejuose matoma ta pati negera tendencija – labai didelės ir neaiškios, neapibrėžtos viltys, siejamos su „naujomis lankstumo formomis“ tarp prioritetų ir tarp veiklos programų. Turime pagrindo įtarti, kad tai gali vesti į lėšų perpumpavimą į investicijoms imlesnius, bet su sanglauda mažiau susijusius projektus. Tas pats taikytina ir dideliam susižavėjimui finansinių instrumentų galimybėmis. Šie instrumentai kelia grėsmę, jog jiems skirtos lėšos apskritai gali netapti realiomis investicijomis, o likti sukurti finansiniame sektoriuje. Ir faktas, kad vėluojama pradėti įgyvendinti bent trečdalį struktūrinių fondų programų, čia neturėtų būti pagrindu tokių „inovacijų“ pateisinimui. Mums reikia plačios sanglaudos politikos, orientuotos į regionų poreikius, o ne galimybės europines investicijas nukreipti į lengviausiai įgyvendinamas sritis ar investicijas į finansų sektorių.

  Rosa D'Amato, a nome del gruppo EFDD. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, la relazione del collega Van Nistelrooij contiene un’analisi completa dello stato attuale della politica di coesione e delle sfide che ci aspettano da qui alla negoziazione del post 2020. Ci sono diversi aspetti condivisibili ,come la critica netta all’EFSI, il rilievo dell’assenza di dati sugli effetti e sui risultati prodotti dagli strumenti finanziari o il debole legame esistente tra questi e gli obiettivi generali dell'Unione europea.

Sono positive anche le parti sulla necessità di rafforzare le capacità amministrative e sulla qualità della spesa. Apprezzo l'accoglimento di un nostro emendamento, che sottolinea come in futuro serva un assorbimento più rapido dei finanziamenti disponibili ma con una progressione più equilibrata delle spese durante il ciclo di programmazione. Questo anche per evitare il frequente ricorso ai progetti retrospettivi o coerenti, spesso miranti a evitare il disimpegno automatico alla fine del periodo di programmazione.

Ci sono però due questioni molto critiche, ossia lo stretto legame della politica di coesione con il Semestre europeo e la menzione delle riforme strutturali, previa possibile modifica dei programmi operativi degli Stati membri nel post 2020. Fatto rilevante anche perché il programma di sostegno alle riforme strutturali sottrarrà 142 milioni di EUR alla politica di coesione per destinarli appunto alle riforme strutturali.

Rispetto ai ritardi della politica di coesione sono purtroppo note la conclusione tardiva dei negoziati sul Quadro finanziario pluriennale 2014-2020 e l'adozione in ritardo dei regolamenti sui Fondi strutturali e di investimento europei, che a loro volta hanno rallentato il processo di attuazione degli accordi di partenariato e dei programmi operativi.

Va rilevato che alcune regioni hanno visto approvato il loro programma operativo solo a ottobre e alcune anche a dicembre 2015. Bisogna ammettere, però, che parecchi ritardi derivano dagli Stati membri e dalle regioni. Queste necessitano di rafforzare la loro capacità amministrativa e dimostrare la reale utilità dei progetti che vengono attuati. Anche qui poi troviamo l'aspetto negativo dato dalle riforme strutturali e dal loro peso specifico sulle spalle dei cittadini.

Senza contare poi che ci sono domande aperte che richiedono risposte urgenti. Da chi dipendono i ritardi nella designazione delle autorità di gestione, di certificazione e di audit, con conseguenti ritardi nella presentazione delle domande di pagamento? Da chi dipende la vertiginosa accelerazione dei pagamenti nel 2016 a quasi nove anni dall'inizio della programmazione? È utile solo per evitare il disimpegno?

Noi siamo per una critica forte e severa di assurde regole quali il Patto di stabilità e le riforme strutturali, ma lo siamo perché vogliamo un'Europa dei cittadini e della solidarietà. Anche domani, quando discuteremo del dossier sui disastri naturali, vedremo chi si schiera veramente, non a parole, dalla parte della gente e dei valori europei.

  Steeve Briois, au nom du groupe ENF. – Monsieur le Président, Madame la Commissaire, des dizaines de rapports, de débats, de trilogues et d’échanges de vues pour en revenir toujours à cette même question: pourquoi les 454 milliards d’euros issus des fonds européens ne permettent-ils toujours pas de réduire les disparités régionales?

Vous aurez beau mener des campagnes de communication – avec, d’ailleurs, l’argent public – pour tenter de convaincre les peuples d’Europe de l’utilité de l’Union européenne, les faits restent néanmoins têtus. La concentration thématique, élaborée pour éviter le saupoudrage des fonds, délaisse les zones rurales et périurbaines au profit des grandes métropoles. La complexité administrative inhérente à la bureaucratie décourage de nombreux bénéficiaires et porteurs de projets de recourir aux fonds européens. Enfin, l’introduction de critères ex ante conditionne l’attribution de ces fonds structurels à la mise en œuvre de politiques d’austérité ultralibérales dans les États membres.

Souvenez-vous, il y a à peine quelques semaines, vous discutiez de la suspension des fonds destinés à l’Espagne et au Portugal, qui ne respectaient pas leurs objectifs de déficit public, vous faisiez mine de vous indigner et de vous y opposer, mais le mal est fait. Cette épée de Damoclès a définitivement discrédité les Fonds ESI, utilisés pour contraindre les États membres à respecter les injonctions de Bruxelles. La seule issue pour ces fonds européens reste leur renationalisation au profit de nos compatriotes qui en ont plus que jamais besoin.

  Joachim Zeller (PPE). – Herr Präsident, Frau Kommissarin, liebe Kolleginnen und Kollegen! Es gibt wohl kein politisches Feld und keine Politik in der Europäischen Union, mit der europäischer Zusammenhalt und europäische Solidarität sichtbarer gemacht werden können als mit der Kohäsionspolitik und mit den Strukturfonds. Gleichwohl denke ich, dass die beiden Berichte, die hier vorliegen, aber auch unsere Anfrage, die wir stellen, zur rechten Zeit gestellt werden, denn wir sind mitten in der eigentlichen Umsetzungszeit der neuen Förderperiode.

Wir müssen aber feststellen, dass viele Mitgliedstaaten noch mit der Abarbeitung der alten Förderperiode, die 2013 ausgelaufen ist, beschäftigt sind, mit neuen Projekten noch nicht begonnen wurde und wir hier zu erheblichen Verzögerungen bei der Kohäsionspolitik kommen. Sie ist damit in eine Schräglage geraten, die es dringend erforderlich macht, uns darüber zu unterhalten, wie wir denn hier weiter vorgehen können. Einmal in der Beschleunigung dessen, wofür die Strukturfonds auch gedacht sind, nämlich in der Umsetzung europäischer Ziele und Inhalte. Dazu gehört eine Debatte, die wir jetzt darüber anzetteln sollten, ob die Europa-2020-Strategie noch die Strategie ist, die die Grundlage bildet für die Umsetzung der Strukturfonds, oder ob es in der Zwischenzeit neue Herausforderungen gibt, die eine stärkere Flexibilität notwendig machen. Und gleichzeitig müssen wir mit der Debatte beginnen, wie es nach 2020 weitergehen kann, einmal in der Sicherung der finanziellen Anteile für die Strukturfonds, aber auch in der Erarbeitung der rechtlichen Grundlagen.

  Liliana Rodrigues (S&D). – Senhor Presidente, Senhora Comissária, queria, antes de mais, agradecer aos senhores relatores os documentos que nos apresentaram e os indicadores que nos dão para o futuro da Política de Coesão. Estes relatórios mostram que a Política de Coesão não é despesista, é uma política de investimento.

Há que assumir e bem que o PIB não pode ser o único indicador para a distribuição dos fundos. Taxas de desemprego, pobreza, qualificação, constrangimentos geográficos e estruturais são também indicadores fundamentais.

Quando se fala de governação, fica claro o envolvimento do poder local na lógica dos ILLD. Este poder deve e tem de ser ouvido pois é o que está mais próximo dos cidadãos.

Mas também creio que deveríamos criar um mecanismo de supervisão de projetos de menor dimensão pois alguns desses projetos não trazem valor acrescentado ao Plano Europeu: é o caso da destruição de pontes e de muralhas históricas na cidade do Funchal com o dinheiro do Fundo de Coesão. Não se ouviram os especialistas nem se ouviu a população e eu não tenho forma de explicar aos cidadãos dessa região que há dinheiro europeu a ser usado para destruir aquilo que é património de todos.

  Ruža Tomašić (ECR). – Gospodine predsjedniče, tijekom razdoblja od 2014. do 2020. kohezijska politika temeljito je izmijenjena, što sada zahtijeva promjenu mentaliteta i metoda rada na svim razinama upravljanja, uključujući horizontalnu koordinaciju, uključenost dionika te, u što većoj mjeri, lokalnog razvoja pod vodstvom zajednice.

Nažalost, početkom svakog novog programskog razdoblja suočavamo se s istim, tj. starim problemima, kao što su sporo započinjanje nekih programa, nedostatak upravljačkih sposobnosti za složene projekte, administrativno opterećenje u državama članicama, prekomjerna regulacija i naravno, greške u postupcima javne nabave. Stoga pozdravljam uvođenje zajedničkih pokazatelja, koji bi omogućili mjerenje rezultata i njihovo uspoređivanje sa standardom.

Smatram da se rad na pokazateljima mora nastaviti, kako bi se poboljšao dokaz o financiranju sredstvima iz fondova ESI i optimizirao odabir projekata. Državama članicama, regijama i lokalnim zajednicama potrebno je pružiti tehničku, stručnu i praktičnu potporu tijekom prijavljivanja za financiranje.

  Μαρία Σπυράκη (PPE). – Κύριε Πρόεδρε, κυρία Επίτροπε, η διοχέτευση των πόρων από τα Ταμεία της Ένωσης στην πραγματική οικονομία αντιμετωπίζει, κατά τη γνώμη μου, τρία σημαντικά εμπόδια. Το πρώτο είναι ότι υπάρχει λογιστική και όχι αποδοτική διαχείριση των πόρων. Υπάρχει, δηλαδή, απλή επίτευξη των στόχων σε αριθμητικό επίπεδο που, συχνά, δεν αντιστοιχεί σε εισροή των πόρων στην πραγματική οικονομία. Για παράδειγμα, στην Ελλάδα παρουσιάζονται δαπάνες 1,6 δισεκατομμυρίων EUR για το 2016 και εσείς, ως Επιτροπή, είστε ευχαριστημένοι και η κυβέρνηση μιλάει για υπερκάλυψη του στόχου αλλά οι επιχειρήσεις, οι start-up, τα εκπαιδευτικά και ερευνητικά ιδρύματα ψάχνουν να βρουν πού είναι τα λεφτά. Τα κονδύλια δεσμεύονται αλλά δεν διοχετεύονται άμεσα στην πραγματική οικονομία. Το δεύτερο εμπόδιο είναι οι χαμηλές επιδόσεις του Ευρωπαϊκού Κοινωνικού Ταμείου και της Πρωτοβουλίας για την Απασχόληση των Νέων. Αν οι αριθμοί έδιναν δουλειές, τότε δεν θα ήταν η ανεργία των νέων στο 45%. Στην έκθεση που παρουσιάζει ο κ. van Nistelrooij επισημαίνονται οι ελλείψεις στην υλοποίηση των προγραμμάτων του Ευρωπαϊκού Κοινωνικού Ταμείου. Το βέβαιο είναι ότι χρειαζόμαστε βιώσιμες δουλειές για τους νέους μετά την εκπαίδευση ή τη μαθητεία και αυτό πρέπει να γίνει άμεσα. Το τρίτο πρόβλημα είναι οι καθυστερήσεις στην υλοποίηση των προγραμμάτων, οι καθυστερήσεις που οδηγούν σε αναποτελεσματικότητα της διαχείρισης των χρημάτων των ευρωπαίων φορολογουμένων, κάτι που είναι πανευρωπαϊκό ζήτημα. Οφείλουμε να απαντήσουμε με βιώσιμες δουλειές που προκύπτουν από τα κονδύλια του Ταμείου Συνοχής, σε συνεργασία και με συμμετοχή στη χρηματοδότηση από εργαλεία όπως είναι το Ευρωπαϊκό Ταμείο Στρατηγικών Επενδύσεων του σχεδίου Juncker. Οφείλουμε να δώσουμε απαντήσεις με αληθινές δουλειές. Αυτή είναι η αποστολή μας και είμαι σίγουρη ότι θα εργαστείτε για αυτό.

  Michela Giuffrida (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, la politica di coesione è a un giro di boa, impigliata in un dibattito tra valutazione delle novità introdotte dall’ultima riforma e necessità di revisione e cambiamento. Ma è una politica imprescindibile, perché in Europa permangono enormi differenze di sviluppo tra diverse regioni.

La riflessione sul futuro della politica regionale dovrebbe tenere maggiormente conto del fatto che la politica di coesione è allo stesso tempo vittima e migliore alleata dei territori, che con le loro specificità ne determinano l'implementazione. Dare giusto risalto ai progetti realizzati attraverso i fondi strutturali è importante perché avvicina i cittadini alle politiche europee ed è da sprone per le altre amministrazioni attraverso lo scambio di buone prassi.

C'è però bisogno di evolvere su due direttrici: flessibilità e semplificazione. Non si possono seguire solo le logiche del rispetto delle regole dello zero virgola. Ad esempio, invece di pensare a sospendere i pagamenti per Spagna e Portogallo in deficit di bilancio, la politica di coesione dovrebbe essere sospesa a quei paesi che non mostrano solidarietà e rifiutano il ricollocamento dei migranti.

  Νότης Μαριάς (ECR). – Κυρία Crețu, η ημικρατική γερμανική εταιρία Fraport αγόρασε αντί πινακίου φακής 14 περιφερειακά αεροδρόμια στην Ελλάδα. Σύμφωνα με όσα υπέγραψε, όφειλε να καταβάλει 1,2 δισεκατομμύρια EUR αλλά ήδη είχε πάρει «προίκα» 520 εκατομμύρια EUR, αφού στα αεροδρόμια Θεσσαλονίκης και Χανίων είχαν εκτελεστεί έργα ΕΣΠΑ σημερινής αξίας 520 εκατομμυρίων EUR. Οι κανονισμοί των Διαρθρωτικών Ταμείων απαγορεύουν την ιδιωτικοποίηση έργων ΕΣΠΑ τουλάχιστον για 10 χρόνια. Άλλωστε, αυτό απαγορεύεται και από τις διατάξεις του άρθρου 107 της Συνθήκης περί κρατικών ενισχύσεων. Στη συνέχεια, η Fraport ενέταξε το σχέδιό της στο σχέδιο Juncker απ` όπου θα λάβει επένδυση ύψους 400 εκατομμυρίων EUR. Επίσης επιδιώκει να λάβει δάνεια 300 εκατομμυρίων EUR από την Ευρωπαϊκή Τράπεζα Επενδύσεων, από την EBRD και με εγγύηση του ελληνικού Δημοσίου. Θαυμάστε, λοιπόν, πώς αξιοποιεί μια εταιρεία τα Διαρθρωτικά και Επενδυτικά Ταμεία και αποκτά, με αέρα κοπανιστό, τα 14 περιφερειακά αεροδρόμια στην Ελλάδα. Θέλω μια απάντηση στο θέμα αυτό. Θα παραμείνω μέχρι το τέλος της συζήτησης, γιατί είναι παράνομο αυτό που γίνεται, γιατί δεν μπορεί έργα ΕΣΠΑ να ιδιωτικοποιούνται.

  Ivana Maletić (PPE). – Gospodine predsjedniče, pozdravljam povjerenicu i čestitam prvo kolegi Van Nistelrooiju na izvrsnom izvješću. Čestitam kolegi Novakovu što je ponovno pokrenuo rezoluciju o ubrzavanju kohezijske politike. Sličnu smo imali u svibnju prošle godine. Već tada smo upozoravali da će se dogoditi smanjenja plaćanja u europskom proračunu za kohezijsku politiku i sve se zaista ostvarilo. U 2016. godini, 7,2 milijarde manje, a u 2017. godini smanjenje proračuna za plaćanja za 25%.

To su velika, značajna sredstva koja su trenutno potrebna svim našim državama članicama, regijama, gradovima, općinama, ruralnim područjima za vrlo konkretne razvojne projekte, zapošljavanje, rast i razvoj. Želimo ubrzati gospodarski rast. To su sredstva za te svrhe. Nažalost, ona su se smanjila za čitavu četvrtinu. Povjerenice, prošle godine smo vas u onoj rezoluciji tražili da vi napravite akcijske planove, a onda da zajedno pratimo njihovu provedbu i implementaciju, da skupa s vama sudjelujemo i radimo s državama članicama na ubrzanju provedbe.

Tražili smo analize izvješća konkretnih problema po državama članicama i onda akcije vezane uz edukacije koje će se provoditi u državama članicama. Nažalost po toj rezoluciji nismo dobili nijedan dokument, nijedan akcijski plan, nijedno izvješće. Nadam se da ovo neće biti još jedna rasprava i da ćemo po ovoj rezoluciji dobiti sve tražene dokumente.

  Tonino Picula (S&D). – Gospodine predsjedniče, čestitam izvjestitelju, kolegi Van Nistelrooiju. Ulaganja iz europskih strukturnih investicijskih fondova imaju presudnu važnost u smanjenju gospodarskih, socijalnih i teritorijalnih nejednakosti europskih regija. U proteklom proračunskom razdoblju BDP per capita u takozvanim konvergentnim regijama povećao se za 2,2%, a generirano je 600 000 novih radnih mjesta. Radi se o najvažnijem, a često i jedinom instrumentu javnih ulaganja u Uniji pa maksimizacija učinaka ovih investicija mora biti prioritet. Svako daljnje kašnjenje u provedbi operativnih programa negativno bi utjecalo na planirano ostvarenje ciljeva održivog rasta i razvoja.

Jednako je važno osigurati da članice postignu jednaku razinu kapaciteta za rad s financijskim instrumentima te dodatnu fleksibilnost. Komisija pritom treba osigurati potrebnu tehničku pomoć i savjetodavne usluge. Pozdravljam predloženo vraćanje opozvanih sredstava u proračun Europske unije. Kohezijska politika odražava jednu od najmarkantnijih vrijednosti Unije, solidarnost, pa je treba nastaviti efikasnijim korištenjem raspoloživih sredstava, tematski fokusiranu s boljim odnosom urbanog i ruralnog, jednostavnijim procedurama i boljom komunikacijom s građanima.

  Pascal Arimont (PPE). – Herr Präsident, sehr geehrte Frau Kommissarin, sehr geehrte Kolleginnen und Kollegen! Was braucht die Europäische Union aktuell nötiger denn je? Eine einfache Frage, eine einfache Antwort: Richtig – die EU braucht Erfolgsstorys! Diese Erfolgsstorys müssen wir aber nicht erfinden oder künstlich mit Marketing versehen. Nein, diese Erfolgsstorys liegen direkt vor uns, vor unserer Nase. Ich denke da an den neuen Radfahrweg, an die Kulturhalle im Dorf, an grenzüberschreitende Krankenhausstrukturen oder das Viertelhaus, in dem Integration von Arbeitslosen stattfindet. Das angeblich so bürgerferne Europa steht auf jedem Marktplatz, an jeder Ecke, wird aber von den meisten Passanten ständig übersehen. Dank der EU-Regionalpolitik fließt europäisches Geld in Tausende gute und konkrete Ideen direkt vor der Haustür eines jeden Europäers.

Das alles und noch vieles mehr gäbe es ohne Europa nicht, nur leider wissen das die Bürger oft nicht. Europa ist unermüdlich überall am Werk, bleibt aber weitestgehend unsichtbar. Hier muss sich etwas tun! Die europäische Idee muss und kann besser erzählt werden. Ganz besonders im Bereich der Regionalpolitik hat Europa so viel Positives und Mutmachendes zu bieten, und dazu muss auch die Kommission verstärkt beitragen. Die angesprochene Verzögerung bei der Annahme und Umsetzung von Förderprogrammen ist in diesem Zusammenhang ein erhebliches Hemmnis. Die EU-Regionalpolitik muss sich in diesem Punkt bei der Umsetzung ändern: schneller, besser, weniger Bürokratie und besser erzählt. Dann werden wir noch viel mehr Menschen mit guten Ideen für gute Projekte begeistern können.

  Monika Smolková (S&D). – Vážený pán predsedajúci. Európske fondy sú hlavným investičným nástrojom v mnohých štátoch EÚ, kde tvoria 60 až 80 % celkových verejných investícií. Aj z tohto dôvodu súhlasím so spravodajcom, že o každom inovatívnom projekte, ktorý na svoju realizáciu dostal finančné prostriedky z EÚ, sa musia dozvedieť občania. Tiež súhlasím aj s tematickým zameraním, pretože je to cielená politika, ktorá vytvára nové pracovné miesta, prináša pridanú hodnotu, pomáha zaostalým a znevýhodneným regiónom.

Tu by som chcela uviesť aj konkrétny príklad o podpore zaostalých regiónoch, ktorú v mojej krajine, na Slovensku, už realizujeme. Na začiatku sa vypracovali akčné plány pre každý jeden zaostalý okres osobitne a do ich vypracovania sa zapojili starostovia, primátori, podnikatelia, vzdelávacie inštitúcie, ale aj občianska spoločnosť. Potom nasledovali výjazdové rokovania vlády SR v danom okrese, kde ich za prítomnosti spracovateľov akčných plánov vláda aj schválila. Za dôležité považujem, že kompetentní ľudia z daného regiónu rozhodovali o tom, na čo sa využijú finančné prostriedky z eurofondov a z podpory vlády, koľko pracovných miest sa vytvorí v konkrétnych obciach a mestách, a tiež, že o takejto cielenej podpore sú obyvatelia daného regiónu informovaní na začiatku, ale aj v priebehu. Ďakujem.

  Daniel Buda (PPE). – Domnule președinte, doamnă comisar, în primul rând aș dori să-l felicit pe domnul Lambert pentru susținerea neobosită a politicii de coeziune.

Uniunea Europeană trece astăzi printr-o perioadă dificilă pe plan economic, social și politic, iar populismul și extremismul au nevoie de răspunsuri ferme și imediate.

Politica de coeziune, alături de alte politici, constituie fundamentul Uniunii Europene. Astăzi este nevoie mai mult decât oricând de o politică de investiții eficientă, capabilă să genereze creștere economică prin ocuparea forței de muncă și care să fie, mai ales, apropiată de cetățeni.

Dezvoltarea cercetării și inovării, care să permită stimularea și întărirea întreprinderilor mici și mijlocii, trebuie să rămână un obiectiv pentru noi toți.

În același timp, trebuie să avem în vedere mai departe combaterea disparităților sociale, a șomajului, dar mai ales trebuie să aducem valoare adăugată prin care să se sporească încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană.

Este nevoie, de asemenea, de creșterea vizibilității politicii de coeziune, care este un factor generator de creștere a PIB-ului, inclusiv în statele net donatoare, prin investițiile din regiunile de convergență.

Subliniez astfel importanța implicării și participării cetățenilor în elaborarea și aplicarea politicii de coeziune, iar beneficiarii trebuie să fie adevărații ambasadori ai acestor politici.

Există, totodată, realități, însă care nu pot fi ignorate, și aici mă refer la procedurile dificile de achiziții publice care sunt în prezent principalele piedici în calea implementării politicii de coeziune.

Recomand, în acest sens, să acordăm o prioritate deosebită simplificării și eliminării procedurilor inutile, dar și crearea unui cadru de reglementare în funcție de nevoile specifice și provocările cu care se confruntă regiunile.

  Elena Gentile (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, la commissione REGI ha presentato questa interrogazione perché è estremamente preoccupata per i ritardi nell’attuazione dei piani operativi a titolo dei fondi SIE, perché questo ritardo si traduce nella mancata riduzione delle disparità regionali che può contribuire a minare la coesione sociale, economica e territoriale dell'Unione europea alla base della stessa politica di coesione.

I ritardi nelle designazioni delle autorità di gestione si traducono in ritardi nei pagamenti intermedi che, al 30 novembre 2016, erano ben al di sotto di quanto inizialmente previsto. I fondi SIE sono finalizzati a ridurre appunto le disparità regionali, generare crescita intelligente, inclusiva e sostenibile, finalizzata anche alla creazione di posti di lavoro di qualità nei nostri territori e al miglioramento della qualità della vita dei cittadini.

Tuttavia, le nostre preoccupazioni vanno oltre e riguardano la ricerca anche delle cause. Appaiono diverse le capacità locali e nazionali di attuare politiche efficaci e tempestive. Tra i principali fattori che hanno determinato questa disparità innanzitutto quelli di natura prettamente regionale: la disponibilità di capitale umano, la capacità imprenditoriale innovativa, la qualità delle istituzioni locali. Ad essi si aggiungono quelli di natura macroeconomica a livello nazionale – lo stato della finanza pubblica, i sistemi fiscali, il costo del lavoro – che si sommano a quelle di natura sovranazionale come le regole del bilancio.

Signora Commissario, la nostra preoccupazione riguarda, più in generale, anche il futuro della politica di coesione. Ogni dibattito sul futuro della politica di coesione non potrà prescindere da alcuni punti cardine. È di fondamentale importanza che la nuova politica di coesione sia mantenuta, difesa e innovata, rendendola più immediata, più efficace e più semplice nelle sue procedure nell'architettura generale.

Ecco perché, signora Commissario, chiediamo a lei, e quindi alla Commissione, la presentazione di un piano di accelerazione delle politiche di coesione, regole più semplici e chiare per consentire un'attuazione più rapida ed efficace dei piani operativi, un approccio orientato ai risultati per rispondere per davvero alle esigenze dei territori e delle persone.

  José Manuel Fernandes (PPE). – Senhor Presidente, Senhora Comissária, em primeiro lugar, os meus parabéns ao meu colega, o relator deste importante documento. Tenho algumas perguntas para fazer à Sra. Comissária. Pergunto-lhe se sabia que, em 2016, há mais de 13 mil milhões de euros que não foram pagos e que, portanto, não foram executados, só na política de coesão. Os Fundos Europeus de Investimentos Estratégicos são fundamentais para a competitividade, para o crescimento económico e para o emprego. Mas quem são os responsáveis por esta não execução? É a Comissão? São os Estados-Membros? É a burocracia? Não tenho dúvidas de que temos de diminuir a burocracia.

Também não tenho dúvidas de que temos de acelerar: já estamos em 2017 e o quadro financeiro acaba em 2020 (os fundos da política de coesão). Também temos de fazer outra coisa, que é promover sinergias.

Sou o relator do Plano Juncker do Fundo Europeu de Investimentos Estratégicos. É essencial que haja uma articulação entre este Fundo, o Plano Juncker e os Fundos Estruturais de Investimento, nomeadamente os fundos da política de coesão.

Dou-lhe um outro dado: em 31 de janeiro de 2017, estavam ainda por nomear 127 autoridades de gestão de um total de 564 autoridades de gestão. Isto é inaceitável! 127 autoridades de gestão por nomear? De quem é a culpa desta não nomeação?

Sem a nomeação destas autoridades, não haverá lugar a pagamentos e é essencial que os montantes do orçamento da União Europeia e destes fundos cheguem à economia.

  Louis-Joseph Manscour (S&D). – Monsieur le Président, Madame la Commissaire, avec un budget de 351 milliards d’euros pour la période 2014-2020, la politique de cohésion constitue le premier poste de dépenses de l’Union européenne et permet de réaliser de nombreux projets cruciaux pour le développement de nos régions.

Néanmoins, la conclusion tardive des négociations du cadre financier pluriannuel (CFP) et la complexité des règles de gestion des Fonds structurels ont entraîné de nombreux retards dans l’adoption des programmes opérationnels. Comme vous le savez, la mise en œuvre tardive de ces programmes fait courir un risque de dégagement d’office, éventualité regrettable lorsque beaucoup de régions, encore durement touchées par la crise, ont un réel besoin de ces financements.

La révision à mi-parcours du CFP offre une opportunité pour simplifier tant la gestion que l’accessibilité des fonds et améliorer leur efficacité. Néanmoins, j’appelle à la grande vigilance quant à l’accroissement des synergies entre les fonds structurels et les instruments financiers, sous peine d’assister à une financiarisation de la politique de cohésion.

  Julie Ward (S&D). – Mr President, for years European cohesion policy has, through the Structural and Investment Funds, played a significant role in fostering the social, cultural and economic vibrancy of both rural and urban areas across the EU, including the UK. Loss of these funds would therefore be a real blow for local economic growth in communities.

In my region, Greater Manchester’s programmes for supporting people into work are underpinned by European money. Since early 2014, its Working Well pilot programme has so far engaged 4 000 residents who are on employment and support alliance to help overcome their barriers to work. The initiative will run until 2020 and is reliant on GBP 12 million yet to be received from the EU to help a further 15 000 who are on out—of—work benefits or in low—paid work.

Brexit provokes many questions, including whether the UK Government will replace EU funds lost to the regions beyond 2020. It is imperative that Theresa May presents us with a long-term commitment to secure investments at a local level.

  Corina Crețu, Member of the Commission. – Mr President, honourable Members, thank you very much for your contribution to our debate today. I am very glad that, despite the many criticisms I heard, it is clear we in this House all care about cohesion policy. As Mr Zeller and many of you put it, this is the most visible policy we have that has changed people’s lives over the past 40 years since the creation of the European Regional Development Fund (ERDF). I think this debate could not be more timely.

I heard a lot of comments about delays. They were referring to the limited amount of Commission payments but, in fact, spending and project selection rates in 2016 are similar to 2009 levels in the previous programming period. Once all the designated authorities are in place, I am sure we will have invoices and we will have a flow of reimbursement of contributions by Member States which are now paying from their national budgets.

As I said, the reality on the ground is completely different. We have 315 000 projects already up and running, raising investments to over EUR 107 billion. We have action plans for all operational programmes and, as I said, it is not just about quantity, it is also about quality. The recent reformed cohesion policy, to which the European Parliament contributed so much, introduced a range of tools that made this policy more effective.

Of course we know it is sometimes hard to accept the preconditions, but they are very important for efficient investment. That is why, in the last parliamentary term, you approved this new reformed cohesion policy. I am convinced that we can do even better. When we spoke here before the Committee on Regional Policy the key word was simplification, but when I go to the Committee on Budgetary Control the key word is control, and we have to find the right balance because both are right. We need simplification and, at the same time, we need better control over how taxpayers’ money is used.

You are right, honourable Members, about simplification but I would like to tell you, Mr Fernandes and Mr Buda, that shared management also means the sharing of responsibilities between the Commission and Member States. You know very well, for instance, Mr Buda, that in many Member States, including the country we both know best, there are many requirements that are not EU requirements. It is also about red tape, gold-plating, adding requirements at national level, and we also have to convince Member States about simplification for the beneficiaries. As you said, and you are right, the beneficiaries should be our ambassadors – the presidents of regions and the mayors – because this is the only policy which is working hand in hand with local citizens’ representatives.

So please spread the word among your colleagues in this House. Maybe you come from a town where people do not know how many things were done by the European Union. I do not know how many people in Naples know that the metro was funded by the European Union. I do not know how many people in Athens know that the metro there was funded by the European Union. And, by the way, provide us please with all your requirements because we are ready to address them.

We pushed hard on the Greek authorities to accelerate the implementation of the metro in Thessaloniki. I think it is unacceptable for a country in which we have invested EUR 80 billion since 1981, where everything – the provision of thousands of schools, hospitals, highways and bridges – has been accomplished with European money, then to say that cohesion policy does not exist. In Greece, 75% of all public investment is provided by the European Union, so we have to be honest with ourselves. Look at the picture: how was Greece before 1981 and how is Greece now?

(Inaudible interjection by Mr Marias)

Please send me a written letter.

I would just like to say that the cohesion policy works, it delivers and it really changes people’s lives. I am very glad to hear that we need technical assistance but we cannot give technical assistance without knowing the requirements of the Member States. We have so many European instruments which are not used by the Member States and they do not ask for these instruments to be activated, which are subsidised 100% by the Commission We have very few requirements from the Member States and from the regions.

We are here to help. We are here to improve this policy, and I am here to fight for this policy post-2020. All the political groups know that we are already working together with the Committee of the Regions, and with you, for a better and more effective European policy.

  President. – Thank you very much indeed for making an effort to answer the questions. I would like to emphasise that we, as parliamentarians, have opportunities to do that too. And, vis-à-vis the national parliaments, you made the point about gold-plating and the need for simplification. I think that we share these objectives and that every single institution could still do more.

  Lambert van Nistelrooij, rapporteur. – Mr President, it is an honour to hear this broad debate today, with all the contributions. Let me highlight three points.

The first point is about the effect of this kind of debate. As Ms Maletić said, we had already had a resolution before, and there was not really a follow-up. Tomorrow this House will agree on a resolution. In the resolution is a clear request, without any doubt, and you could also hear it today, that you want to have a master plan on acceleration. And this is not a theoretical thing. The last subject we debated was about the cloud, wasn’t it, the science cloud? But this is not a cloud, this is an agreement between the Commissioner and Parliament to come with an acceleration plan. And this means that you look and tell us honestly: what does it mean if you start three years later? What is the effect on bills? Because we don’t want to have again the backlog of bills that we had last time. It was a shame for Parliament and the other European institutions.

My second point: you heard several contributions about, as they say in Germany, Bürgernähe, it means closeness to the citizens. If the Member States don’t like to show that they could perform better with European money, go directly to those who act in the programmes, the youngsters who get these qualifications, etc. It was Juncker, exactly in the place where you sit now, who said we need the story of normal people, the volunteers, but also those in real programmes. So let the star shine, I mean with those who really feel that Europe is important for them, and bypass the Member States. So do not just say it but modernise and change your communication policy.

My third point – it’s late but not too late – I don’t want to have these type of debates repeated and repeated. Maybe in the omnibus we can find a little loophole to get some legal restrictions so that we can throw them out, for instance, in the interest of this better communication. Thank you very much for being here so late, all of you.

  President. – I have received one motion for a resolution tabled in accordance with Rule 128(1).

The debate is closed.

The vote will take place on Thursday, 16 February 2017.

Written statements (Rule 162)

  Danuta Jazłowiecka (PPE), na piśmie. – Europejskie fundusze strukturalne i inwestycyjne stały się w ostatnich latach jednym z głównych źródeł inwestycji publicznych. W niektórych krajach członkowskich ponad 60% inwestycji finansowanych było z tego źródła. Wydaje się, że wypełniły one swoją rolę, szczególnie w okresie kryzysu budżetowego. Dzisiaj powinniśmy się zastanowić, jak podnieść ich efektywność i zwiększyć wartość dodaną.

Fundamentalnym problemem w wielu państwach członkowskich jest wysokie bezrobocie, szczególnie wśród osób młodych z niedopasowanymi do potrzeb pracodawców kwalifikacjami. Obecnie jednak, niejednokrotnie barierą uniemożliwiającą znalezienie zatrudnienia są problemy infrastrukturalne. Dlatego też dobrze byłoby pomyśleć, jak efektywnie pogodzić ze sobą potrzeby związane z rozwojem niezbędnej dla nowoczesnej gospodarki infrastruktury, np. zwiększenia dostępności szerokopasmowego internetu na obszarach wiejskich, z koniecznością dostosowywania systemów kształcenia i szkolenia do wymogów nowoczesnej gospodarki. Sytuacja na rynku pracy zmienia się bardzo dynamicznie i musimy znaleźć właściwe mechanizmy reagowania również na poziomie unijnym. Konieczne jest uproszczenie i uelastycznienie dostępności do środków z funduszy. Zmiany, które wprowadzono w ostatnich latach, przyniosły wręcz przeciwne rezultaty, np. opóźnienia w faktycznym wdrażaniu polityki spójności.

Dobrze, aby Komisja, Rada oraz rządy wyciągnęły wnioski z bieżącego okresu programowania i nie popełniły ponownie podobnych błędów. Nie możemy pozwolić sobie na osłabianie skuteczności jednego z niewielu instrumentów pobudzania wzrostu gospodarczego i kreowania nowych miejsc pracy.

  Paloma López Bermejo (GUE/NGL), por escrito. – Estamos en un momento crítico para la política regional europea. No sólo porque los fondos disponibles difícilmente son suficientes para las necesidades de regiones devastadas por el desempleo y la precariedad como son las de las periferias Sur y Este de la UE. Sino porque la orientación de estos fondos cada vez corresponde menos a las necesidades objetivas de estas regiones y sí a su integración dependiente en el Mercado Único. Más aún, su creciente combinación con instrumentos financieros como el EFSI y los efectos de la Gobernanza económica, que contemplan la suspensión de los fondos si no se aplican recortes en el gasto público, los están convirtiendo en una palanca más de la financiarización y desregulación de la economía. Debemos repensar la política regional como una política redistributiva, de solidaridad entre regiones y desarrollo del modelo productivo en las periferias. De lo contrario, muchas regiones de Europa se verán condenadas a la pobreza y a la emigración.

  Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D), în scris. – Prezentul Europei, dificil sub multiple aspecte, aduce în prim plan necesitatea unei abordări emoționale a politicilor sale, respectiv a fundamentării acestora, mai mult decât oricând, pe satisfacerea nevoilor cetățenilor europeni: locuri de muncă sigure, nivel ridicat de trai, coeziune socială, scăderea șomajului, prin intermediul valorificării instrumentelor sale financiare. Atingerea obiectivelor Europa 2020 este posibilă prin maximizarea sinergiilor dintre fondurile structurale, fondurile de investiții europene și alte instrumente ale UE, care să contribuie la sporirea eficacității programelor și proiectelor aferente. Însă fundamentul maximizării acestor sinergii este dat de ansamblul mecanismelor și platformelor instituționalizate extinse de cooperare, care trebuie să prezinte inclusiv realizările programelor și proiectelor de cooperare, poveștile de succes, contribuind astfel la creșterea vizibilității acestora și a gradului de conștientizare al opiniei publice privind importanța contribuției respectivelor instrumente financiare la dezvoltarea comunității și la creșterea investițiilor în crearea și securitatea/siguranța locurilor de muncă.