Presidente. – L’ordine del giorno reca la discussione sulle dichiarazioni del Consiglio e della Commissione sulla presentazione del programma di attività della Presidenza rumena (2018/2918(RSP)).

Colgo l’occasione per salutare il Primo ministro della Repubblica di Romania, nostra collega per tanti anni, Viorica Dăncilă, ha la parola.

  Viorica Dăncilă, președintă în exercițiu a Consiliului. – Domnule președinte al Parlamentului European, domnule președinte al Comisiei Europene, stimați membri ai Parlamentului European, doamnelor și domnilor, sunt onorată să fiu prezentă astăzi, aici, în fața dumneavoastră, în calitate de prim-ministru al României. Am preluat mandatul european de la Austria și aș dori să reiterez cu această ocazie mulțumirile mele pentru Președinția austriacă. În același timp, țin să adresez mulțumiri și partenerilor noștri din trio, Finlanda și Croația, cu care am avut o coordonare foarte bună în pregătirea unui program comun echilibrat de lucru pentru următoarele optsprezece luni.

În cele ce urmează, vă voi prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene și viziunea asupra viitorului Uniunii.

Doamnelor și domnilor, Europa a știut întotdeauna să depășească obstacolele, să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Însuși proiectul european, în forma sa de astăzi, a fost modelat de multiplele crize prin care a trecut. Astăzi ne aflăm din nou într-un moment complex al procesului de construcție europeană dar, după cum bine știți, orice situație de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început. Din acest motiv vă spun că, în viziunea mea, exercitarea președinției rotative de către România în următoarele șase luni nu este doar o datorie formală.

Sunt peste cinci sute de milioane de cetățeni europeni care așteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc și care se numește Europa. Cred, de aceea, că este important să arătăm cetățenilor Uniunii că instituțiile europene lucrează pentru ei și, mai ales, că produc rezultate care le îmbunătățesc viața și perspectivele de viitor.

Sunt conștientă că prima etapă a președinției rotative va fi intensivă și redusă ca timp în ceea ce privește procesul decizional. De aceea contez foarte mult pe sprijinul dumneavoastră, pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative aflate pe agenda europeană și a răspunde provocărilor la nivel european.

Viziunea Președinției României asupra proiectului european este structurată în jurul ideii de coeziune, ca valoare comună europeană declinată în toate dimensiunile sale: coeziune politică, ilustrată de nevoia de unitate între statele membre; coeziune economică și teritorială, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre și între regiuni; coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăți ale pieței interne a Uniunii Europene. Această accepțiune a conceptului de coeziune este transpusă de o manieră transversală în cadrul priorităților noastre tematice, care se desprind pe patru piloni principali de acțiune: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa - actor global, Europa valorilor comune.

Europa convergenței reprezintă primul pilon de acțiune al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și are în vedere asigurarea creșterii economice, dezvoltarea socială, reducerea decalajelor, competitivitatea, conectivitatea și sustenabilitatea.

Piața unică este, desigur, cea mai mare realizare a Uniunii, nucleul construcției europene. Drept urmare, unul din obiectivele Președinției României este de a avansa agenda legislativă în domeniul pieței interne, în scopul definitivării cadrului necesar unei bune funcționări a acesteia. Trebuie să consolidăm baza științifică și tehnologică a industriei europene, prin care putem stimula competitivitatea noastră la nivel internațional și, totodată, putem genera creștere economică și locuri de muncă.

Vom continua să promovăm digitalizarea, inclusiv în domeniul industriei europene. Ofensiva digitală a fost promovată deja de anterioarele Președinții, estonă și austriacă, ale Consiliului Uniunii Europene și noi vom urmări, la rândul nostru, să continuăm să lucrăm în același ritm susținut. Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre est și vest, dintre nord și sud, care să faciliteze conexiunile de toate tipurile, pentru operaționalizarea celor patru libertăți de circulație și pentru creșterea competitivității economiei europene și a nivelului de trai în regiunile mai puțin dezvoltate.

Vă spuneam despre necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial, iar la fel de importantă este reglementarea uniunii energetice. Aceste două teme vor ocupa un loc important pe agenda președinției noastre.

Al doilea pilon al Președinției României va fi Europa siguranței. Suntem în fața unor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățeanului. Uniunea Europeană se confruntă cu o paletă largă de riscuri și amenințări care pot să submineze valorile și prosperitatea societăților noastre deschise. Într-o lume a digitalizării accelerate, trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual. Este necesar să consolidăm reziliența Uniunii la atacuri cibernetice. Așadar, securitatea cibernetică va reprezenta o condiție necesară pentru orice proiect referitor la societatea informațională.

Tot în legătură cu securitatea Uniunii, vom trata cu toată seriozitatea negocierea și finalizarea inițiativelor privind gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, întărirea granițelor externe ale Uniunii, intervențiile de urgență, lupta împotriva terorismului, protejarea siguranței cetățenilor în spațiul virtual, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism, precum și consolidarea cooperării judiciare în materie civilă și penală. Ne dorim să contribuim la formularea de soluții viabile în aceste domenii legate de migrație și să promovăm cooperarea dintre statele de origine și de tranzit, inclusiv în ceea ce privește combaterea traficului de ființe umane.

Cel de al treilea pilon pe care ni l-am propus pentru Președinția României este Europa - actor global. În viziunea noastră, direcția principală de acțiune în acest domeniu trebuie să pornească de la angajamentele comune asumate prin strategia globală de politică externă și de securitate a Uniunii Europene.

În materie de politică de securitate, vom promova întărirea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene, în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO.

În același timp, trebuie să ne orientăm atenția în vecinătatea noastră imediată, ceea ce presupune avansarea politicii de extindere a Uniunii. Aniversarea, anul acesta, a zece ani de la lansarea Parteneriatului estic va reprezenta un moment important în acest sens. O atenție deosebită, însă, trebuie acordată Balcanilor de Vest.

De asemenea, vom susține implementarea angajamentelor Uniunii în plan internațional. Reperele esențiale sunt promovarea intereselor comerciale, modernizarea sistemului comercial multilateral și extinderea acordurilor de parteneriat economic și de comerț liber.

Al patrulea pilon pe care se va desfășura Președinția României va fi Europa valorilor comune. Altfel spus, pentru a stimula coeziunea politică europeană, ne propunem să promovăm intens principiile și valorile ce ne unesc.

Totodată, trebuie să combatem cu fermitate o serie de probleme cu care se confruntă încă societățile din cadrul Uniunii, cum ar fi rasismul, intoleranța, xenofobia, populismul, antisemitismul sau discursul bazat pe ură. Ne dorim o Uniune mai democratică, deci vom promova egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor față de proiectul european.

Vă spun acest lucru din perspectiva cetățenilor români, pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru și care, în pofida atașamentului lor foarte puternic față de Uniune, resimt un tratament inegal față de România, în special atunci când țara noastră este criticată pentru aspecte care sunt firești în alte state membre sau când României i se impun anumite condiționalități care nu există în alte state ale Uniunii. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara spațiului Schengen și vreau să mulțumesc cu această ocazie domnului președinte Jean-Claude Juncker și domnului președinte Antonio Tajani pentru susținerea totală pe care ne-o oferă pentru aderarea la spațiul Schengen.

V-am dat aceste exemple din țara mea pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european în privința unor state membre se răsfrâng în final la nivelul cetățenilor din acele state și determină, într-un sens sau altul, încrederea pe care aceștia o au față de Uniune. Deci, tot timpul, când luăm decizii, trebuie să ne gândim la cetățenii din statele membre vizate de hotărârile noastre și trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat, astfel încât să consolidăm valorile comune ale Uniunii.

Educația și cultura reprezintă cheia viitorului Europei, atât din perspectiva individuală a cetățeanului european, cât și din prisma consolidării proiectului european. De asemenea, este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice, bazate pe valori comune europene.

Doamnelor și domnilor, urmărim cu toții deciziile din Parlamentul britanic și este evident că Brexitul va fi în centrul atenției pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei Uniunii, dar trebuie, totodată, să tragem învățămintele din această situație.

În luna mai, democrația noastră, cea mai mare democrație transnațională, va alege un nou Parlament European. Propun să valorificăm viitorul context electoral, întrucât este o ocazie pentru noi, cei ce credem în Europa, să promovăm o Uniune mai puternic orientată către principiile sale fondatoare, în rezonanță cu spiritul nostru european.

Eu cred într-o Europă puternică, prin unitate, într-o Europă mai bună, prin îndeplinirea angajamentelor către cetățenii săi și în plan global și, de ce nu, cred într-o Europă mai europeană, prin promovarea valorilor autentice europene și stimularea la nivelul cetățenilor a sentimentului apartenenței la spațiul european.

O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile ei – politică, economică, socială – reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

  Andrus Ansip, Vice-President of the Commission. – Mr President, speaking on behalf of President Juncker, I am delighted to be here for the start of this historic first—ever Romanian Presidency.

Romania, just like my own country, Estonia, and many others in Europe, celebrated its 100th anniversary last year. It was a time for us all to remember the past, but also to look at how far we have come in that time, and Romania has come a long way. It is now in its rightful place at the heart of Europe, and there is no better symbol of that progress than this Presidency because, over the next six months, Romania will lead the Council of Ministers through a momentous time for our Union.

I was in Bucharest last week, along with all my colleagues from the Commission, to see first-hand the good level of preparations, as well as the enthusiasm for the task ahead. But with a Presidency always comes responsibility, even more so during periods of change and campaigns. As President Juncker has said many times, the Commission is at your disposal and is ready to support you every step of the way. We will work hand in hand with all of the institutions and parties involved to make sure that the next six months are productive, successful and a further factor of unity and solidarity.

But, just as you can count on us, we also count on you. We count on your leadership and stability, and we count on your ability to build bridges and build consensus both in Europe and at home. I say that because any successful Presidency depends, first and foremost, on national unity and political consensus. A united front at home will help a united Europe move forward.

Romania knows the power of unity better than most. When preparing to enter the Union, the whole country worked in unison to make sure that it fulfilled all of its accession criteria. This was not a box-ticking exercise. It was the result of a country pulling together, uniting behind the goal of consolidating its young democracy in a union of solidarity and common values. These values – freedom, democracy and the rule of law – are what the country fought for, and these are the values that can never be compromised or weakened anywhere in Europe. We must all show that in the next six months and beyond.

I started by saying that with the Presidency comes the responsibility to deliver for all Europeans. That will be Romania’s task in the next six months. It will be harder than usual: there are 242 proposals presented by the Commission that still need to be agreed by the co-legislators, and there will only be a short period of time to get as many as possible of them over the line before this House rises on 18 April for the start of the election campaign. Many of these 242 proposals go right to the heart of what matters, from Brexit preparedness to migration and asylum rules.

In my area, the digital single market, seven of the 30 proposals we have made still need to be agreed. These cover issues that make a real difference in the lives of Europeans. It is about making it easier to buy and sell online across borders, about ensuring that we have rights to ePrivacy and can protect ourselves from cyber-attacks, and about having corporate rules fit for the 21st century.

The stakes are high in the digital world and across the world. This is particularly true when it comes to making real progress on the next long—term budget for the European Union. This is not about numbers or decimal points. It is about deciding what kind of Union we want tomorrow. It is our future in figures. The debate on the budget is about showing Europeans that our Union is ready to take its destiny into its own hands.

When leaders meet in Sibiu on 9 May, we should show Europeans a perspective for the future of a stronger, more united and more sovereign Union. There would be no better message to Europeans going to the polls just a few weeks later. I think, in particular, of those who will be voting for the first time. Whether they be in the East or the West, the North or the South, these young people have a lot in common. They are looking for hope, for a brighter more certain future for themselves, and they are looking for a union that breathes with both of its lungs – East and West – and unites people from different parts of Europe. We must reach out to them and show them that their Union will deliver for them.

That is the task ahead of this Romanian Presidency and we are all behind you to make it happen.

(Applause)

  Theodor Dumitru Stolojan, în numele grupului PPE. – Domnule președinte, bine ați venit, doamnă prim-ministru, în Parlamentul European. Președinții instituțiilor europene v-au transmis sprijinul lor deplin pentru succesul Președinției României. Este ceea ce dorim, aici, în Parlamentul European, și noi.

Avem dosare grele pe masa negocierilor cu Consiliul: migrația, mobilitatea în transporturi, peste patruzeci de rapoarte care privesc cadrul financiar multianual 2021-2027 și altele. Soluțiile din aceste negocieri vor prefigura viitorul Uniunii Europene în următorii ani.

După cum bine știți, însă, doamnă prim-ministru, aveți foarte mulți miniștri noi, care nu au experiența negocierilor cu instituțiile europene. De aceea vă rog să le cereți acestor miniștri să se bazeze pe recomandările experților de la Reprezentanța României, care cunosc foarte bine dosarele de pe agenda europeană.

Pe bună dreptate, v-ați exprimat îngrijorarea ca statele membre din est să nu fie lăsate la periferia Uniunii Europene dar, atât timp cât, de exemplu, România nu este nici membră a spațiului Schengen și nici membră a zonei euro, țara noastră nu este pe deplin integrată în Uniunea Europeană.

Președinții instituțiilor europene au arătat că România este pregătită și vor susține aderarea ei la spațiul Schengen, dar acest lucru nu este suficient. Ca prim-ministru, aveți obligația față de toți românii și față de mediul de afaceri din România de a vă întâlni cât mai rapid cu prim-miniștrii din Olanda și Franța, cu cancelarii Germaniei și Austriei și să-i convingeți că România merită, este pregătită să adere la spațiul Schengen. În Olanda ar trebui să mergeți și în Parlamentul olandez, dar fără președinții celor două camere ale Parlamentului României, care sunt lipsiți de orice credibilitate, datorită motivelor binecunoscute.

În ceea ce privește zona euro, ca președintă a Comisiei Naționale pentru pregătirea aderării la zona euro, v-ați pronunțat că veți face public planul de acțiune în acest scop. Anul 2018 a trecut și nu avem încă un asemenea plan de acțiune. Vă rog să vă îndepliniți promisiunea în cel mai scurt timp posibil.

Vă doresc succes în exercitarea Președinției României a Consiliului.

  Udo Bullmann, on behalf of the S&D Group. – Mr President, I would like to welcome Viorica to the European Parliament. Congratulations on the start of this first Romanian Presidency. We honour a lot your personal commitment to the European Union. As a former colleague, we experienced you as a very committed European and we see a basis for a very, very good collaboration with this Presidency, given the tasks you mentioned ahead of us and given the serious situation in many, many policy areas.

I listened to your speech with interest and yes, you are right, social cohesion, regional cohesion, is a decisive, crosscutting issue, and your idea of organising a new mode of European convergence is very much at the core of what we have to talk about. The last hours of this day demonstrate how serious the situation is in London and how much work has to be done, whatever the decision is going to be tonight. The international financial markets, the tax questions – all of that we have to tackle, we have to re-fix, and the migration question is one of the most important ones. Here, let me praise you, let me honour you, because you decided in the Christmas period to join the camp of those who would like to help in the Mediterranean, to help to save lives and not to turn a blind eye on what is going to happen or join the club of those who only celebrate their ignorance.

Lassen Sie mich aber auch darauf hinweisen, dass wir Probleme haben, über die wir sprechen müssen. Ja, es gibt Dinge, die uns Sorgen machen. Vieles im Justizsystem in Rumänien muss reformiert werden, die Korruption muss entschieden bekämpft werden. Wenn es im modernen Europa eine Situation gibt, dass in einem Land die Geheimdienste auf die Gerichtsbarkeit und die Staatsanwaltschaft Einfluss haben, können wir das nicht akzeptieren. Ich spreche das hier an, ich müsste es aber auch sehr viel mehr bei Ihrem Präsidenten ansprechen, unter dessen Verantwortungsbereich die Geheimdienste hier in dieser Frage stehen. Insofern kann ich der Kommission beipflichten und kann sagen: Einigkeit ist schön, aber dann lasst uns auch die Dinge beim Namen nennen und sie klar dort verorten, wo sie verortet werden müssen. Wenn es in Ihrem Land – ich rede über die Dinge, wie sie hinter dem Rücken kolportiert werden, und sie hier nicht auszusprechen, das ist nicht meine Art – Ungerechtigkeiten gab gegenüber Menschen, die unter dem Justizsystem unschuldig gelitten haben, muss das geklärt werden. Aber die Antwort darauf kann keine generelle Amnestie sein, weil die nämlich Recht und Unrecht in einen Topf wirft. Davon raten wir Ihnen heftig ab, das ist keine Grundlage. Aber schaffen Sie Rechtsstaatlichkeit dort, wo Sie es für nötig halten. Ich weiß, dass Sie das wollen, und ich will Ihnen Mut zusprechen: Machen Sie das, denn Sie werden Ehre einlegen für Ihre Präsidentschaft, für Sie als Person und für Ihr Land! Und Europa wird mit Ihnen sein, wenn Sie das tun.

Der Rechtsstaat ist eine Errungenschaft der europäischen Gesellschaften, die die Menschen schützt, Freiheiten gegenüber dem Staat garantiert und Willkürherrschaft beendet. Das gilt gegenüber jedermann. Wir Sozialdemokraten wissen das, weil wir uns vor über 150 Jahren dafür gegründet haben, und wir verteidigen das gegen jeden und überall, wo immer das in Gefahr ist. Aber der Rechtsstaat ist keine Keule für politische Wettbewerber, um sich wechselseitig um die Chancen der politischen Willensbildung zu bringen. Das müssen wir überall respektieren und auf allen politischen Seiten.

Frau Premierministerin, Sie sind eine mutige Frau – das weiß ich –, und Ihr Reformwille kann eine exzellente Voraussetzung sein für die nächsten sechs Monate, für eine gedeihliche Zusammenarbeit. Ich will Ihnen mal was sagen – denjenigen, die immer alles genau wissen, insbesondere den Wettbewerbern aus der Europäischen Volkspartei: Wenn es dieser Tage ein Land gibt, in dem wieder Universitäten geschlossen werden – zum ersten Mal seit dem Faschismus –, wenn es ein Land gibt, in dem Journalistenrechte untergraben werden und keine freie Meinungsäußerung mehr möglich ist, dann kehren Sie einmal vor dieser Tür. Und nur weil Sie nicht die Traute haben, Herrn Orbán das ins Gesicht zu sagen, was Sie ihm sagen sollten: Putzen Sie nicht Ihre Schuhe an der beginnenden Präsidentschaft ab! Das ist der falsche Umgang mit der politischen Diskussion in Europa. Ich habe das auch Herrn Juncker gesagt, er weiß es von mir persönlich. Er hat sich schon besser in Szene gesetzt, nur der Lauterkeit halber hier auch erwähnt.

  Helga Stevens, namens de ECR-Fractie. – Voorzitter, allereerst hartelijk welkom aan het Roemeense voorzitterschap. Zes maanden is een korte periode om te debatteren en te onderhandelen. Het zal er dus op aankomen om de neuzen in dezelfde richting te krijgen, tezamen met de twee toekomstige voorzitters.

Voor het Roemeense voorzitterschap is Europese uitbreiding alvast prioriteit. Voor het eerst sinds vele jaren spreekt de Unie sinds 2018 opnieuw de ambitie uit om uit te breiden. Als ze de nodige hervormingen doorvoeren, mogen zes landen uit de Westelijke Balkan erbij tegen 2025. Maar het beste stelt de EU eerst intern orde op zaken. Ik verwijs niet in de laatste plaats naar brexit en de groeiende onvrede bij Europese burgers over het gevoerde migratiebeleid van open grenzen.

Voor ons heeft de aanpak van de illegale migratie inderdaad prioriteit. Ik bepleit een omschakeling naar het Australische model, om illegale binnenkomsten te ontmoedigen. Ik hoop dat u het daarmee eens bent en dat het zijn weerslag zal vinden in onderhandelingen over het EU-asielacquis.

  Guy Verhofstadt, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, I would like to say to Prime Minister Dăncilă that her country is taking over the presidency at a very critical time. We are just before the European elections and I have made a little list: the mobility and transport package; the completion of the banking union; the reform of the broken Dublin system; the Multiannual Financial Framework, where we need an agreement, and, last but not least, two Article 7 procedures – one against the Polish Government and one announced by this Parliament against Orbán. There is a lot on your plate. One thing I hope for you and your government is that during your presidency, there will not be a third case of Article 7 – a case against the Romanian Government – because my impression is that by continuing to ignore the opinions of the Venice Commission, you are not far from that at the moment, and there are a few legislative files that are under discussion in the Romanian Parliament.

I was in Bucharest together with a number of colleagues here. I met Mr Dragnea, who is the leader of your party and the Speaker of the House, and he defended these legislative files and the attitude of your majority by saying, ‘well, the rule of law is a question of subsidiarity’. I have to tell you, there are many things in the European Union that are a question of subsidiarity, but that is certainly not true for the rule of law. That is not subsidiarity in the European Union. I said exactly the same, that same day, to Mr Tăriceanu and he promised me that your government and both parties forming your majority will change the proposals and will be fully compliant with the Venice Commission. Moreover, he agreed with me that the Venice Commission would have a second opinion once the change is made to these proposals. These proposals – on the restoring of the independence of the judiciary, on the repairing of the Criminal Code, on the repairing of the Criminal Procedural Code and on the changing of NGO law – will be sent back to the Venice Commission.

I have to tell you, very honestly, that since we met each other, with Mr Bullmann and others in Bucharest, not one of these promises has been kept. On the contrary, your government continues to follow the path of bad practices of other governments like Orbán and Kaczyński. I ask you, is the following true? I read in the press that you have a plan to approve a law to grant amnesty on corruption, so that means putting the big fish out of reach of the courts.

So let me tell you one simple thing in this debate: if this were to be confirmed, my Group in any case, and the whole liberal family, will not go into elections with such partners. We want to side with all new clean and democratic forces who want to stop corruption, clean up the country and are also anti abuse of power by the old secret service. That is not criticism of your country or of Romanian citizens. It is criticism of a number of practices of your political majority for the moment, and I think I can be critical of these practices as I am an honorary citizen of the Romanian Republic. I was bestowed that honour in 2001 after I defended in the European Council – and nobody asked me to do so – the interests of Romania in the Treaty of Nice. The other Member States had the beautiful idea of lowering the voting rights of Romania because it is only an Eastern European country, which which was pure discrimination towards them. Finally, we succeeded in obtaining the right thing for the Romanian Republic, the same voting rights as the other Member States. I’m also in favour, Mr President, of Romania’s entry into the euro and into Schengen. Don’t see that as criticism. Pick up this fight. Be the real Prime Minister of your country. Clean up the mess of the past and do that without compromising with the corrupt forces of the present.

  Ska Keller, on behalf of the Verts/ALE Group. – Mr President, welcome to the Prime Minister and the whole Presidency. A Presidency is always a time for a country to shine, to show off its skills in diplomacy, its skill in finding compromises, achieving progress, impressing everyone with the opportunities and skills that you have as a government and as a country. The Presidency is a vital job in our institutional relations and for moving Europe forward.

However, a Presidency is also always a time when a country is put into the limelight, and what we discover there when looking at the Romanian Government gives us reasons for concern. Romania has a long tradition of fighting for freedom and for civil liberties, and the people of Romania overthrew a dictatorship after enduring it for 42 years. Romania has joined the European Union and has made important progress, especially against the evil of corruption. Those are achievements that the people of Romania can be proud of; we all should be very proud of those achievements. These days, thousands of people in Romania are out in the streets, asking for civil liberties and good governance, but the problem is that they’re not being heard because instead the government has been organising a backlash against those civil liberties and against good governance, and the proposed law changes will result in legalising corruption de facto. The government is even planning to reduce the rights to protest against that law change or others.

A Presidency must lead by good example and with credibility. You still have time to become that good example that we need in Europe, but the clock is certainly ticking. The half year of your Presidency will be quite eventful. We have Brexit coming up – or not – and the EU elections, of course. At the same time, the European Union also needs a long—term vision, so it’s very good that you have planned the summit in May.

However, for the summit to be really helpful, it also needs to include some of the most burning issues that we have in Europe, that we need to solve. For example, how are we going to stop climate change? How are we going to manage the transition to a carbon—free economy? How do we make social rights for people a reality rather than just nice words? How will the EU respond to the backlash against the rule of law in several Member States?

We wish you a lot of success with all those things on your plate and we hope to be positively surprised.

  Νεοκλής Συλικιώτης, εξ ονόματος της ομάδας GUE/NGL. – Κύριε Πρόεδρε, κυρία Πρωθυπουργέ, καλωσορίσατε στο Ευρωκοινοβούλιο. Η Προεδρία της Ρουμανίας θα κληθεί να διαχειριστεί τη βαθιά οικονομική κρίση και τις τραγικές συνέπειές της, τη διεύρυνση των ανισοτήτων, τη συνεχή αύξηση της ανεργίας, ιδιαίτερα των νέων, και τη φτωχοποίηση μεγάλης μερίδας του κόσμου χωρίς να υπάρχει ελπίδα. Πρόσφατα δημοσιοποιήθηκε η στατιστική για το 2017. Ένας στους επτά συνταξιούχους είναι στο όριο της φτώχειας, με αυξητική τάση. Όλα αυτά είναι που οδηγούν και τους λαούς στη μεγάλη αμφισβήτηση της Ένωσης. Δεν μπορεί, λοιπόν, η Ευρωπαϊκή Ένωση και η Προεδρία σας να ζητούν την εμπιστοσύνη των λαών ενόψει των ευρωεκλογών, εάν δεν σταματήσει πρώτα η εμμονή στην προώθηση των καταστροφικών νεοφιλελεύθερων πολιτικών, η στήριξη του Συμφώνου Σταθερότητας, η εμβάθυνση της οικονομικής και δημοσιονομικής ένωσης, καθώς και η λογική των προϋπολογισμών λιτότητας. Κυρία Πρωθυπουργέ, η GUE/NGL σας καλεί να αφουγκραστείτε τις ανησυχίες των λαών, να προωθήσετε τις θέσεις των προοδευτικών δυνάμεων του Κοινοβουλίου για την ανάγκη ενίσχυσης της κοινωνικής πολιτικής. Η κοινωνική ένδεια και η διάλυση των εργασιακών σχέσεων που έγινε κανόνας επιβάλλουν να επενδύσουμε άμεσα σε έναν κοινωνικό πυλώνα, ο οποίος να έχει πραγματικό περιεχόμενο στη βάση των αναγκών της κοινωνίας. Γιατί, δυστυχώς, σήμερα αποτελεί απλά συνθηματικά ευχολόγια, χωρίς καμιά δεσμευτική ισχύ. Πρέπει, επιτέλους, να προωθηθούν μέτρα και να γίνουν επενδύσεις που να δώσουν ώθηση στην πραγματική οικονομία, να φέρουν ανάπτυξη προς όφελος των λαών και να ενισχύσουν την κοινωνική συνοχή. Αυτοί είναι οι στόχοι που πρέπει να τεθούν στο πολυετές δημοσιονομικό πλαίσιο. Ακόμα και η ψηφιοποίηση, που τίθεται ως προτεραιότητα της Προεδρίας σας, πρέπει να αξιοποιηθεί για τη δημιουργία νέων ποιοτικών και αξιοπρεπών θέσεων εργασίας με πλήρη εργασιακά δικαιώματα. Εξίσου σημαντικό είναι να επιδειχθεί έμπρακτη αλληλεγγύη προς τα κράτη μέλη για μια ανθρωπιστική αντιμετώπιση της προσφυγής κρίσης και όχι η ενίσχυση της λογικής μιας Ευρώπης φρούριο. Τέλος, αντί να δίνονται πακτωλοί χρημάτων στην Τουρκία και να τίθεται στην ημερήσια διάταξη η αναβάθμιση της τελωνειακής ένωσης, πρέπει να ασκηθούν πιέσεις στην Τουρκία, να σταματήσει τις πειρατικές ενέργειες σε βάρος της κυριαρχίας των κρατών μελών, όπως είναι η Ελλάδα και η Κύπρος στο Αιγαίο και στην Ανατολική Μεσόγειο.

  Rolandas Paksas, EFDD frakcijos vardu. – Gerb. Pirmininke, Premjere, Europos Sąjungos ekonomikos augimo skatinimas, saugumo stiprinimas, bendros Europos Sąjungos vertybes metų metais yra vis tie patys klausimai ir dažniausiai beatsakymo, be įgyvendinimo. Gerb. Premjere, ar sutiktumėte, kad šiandien, kartoju, šiandien svarbiausia gauti atsakymą į du, mano galva, esminius klausimus. Pirma ,kodėl Europos Sąjungos susivienijimą skatinančius interesus pakeitė skaidymosi interesai ir kaip tai pakeisti? Antra,kodėl septyniolika milijonų britų balsavo už Brexit‘ą, kas nulėmė jų apsisprendimą ir ką reikėtų daryti, kad taip nepasielgtų vokiečiai, prancūzai ir kitos tautos, Jums baigus pirmininkavimą? Gerb. Premjere, Europos unifikavimo ar perauklėjimo programomis šių klausimų neišspręsime. Europa turi keistis.

  Georg Mayer, im Namen der ENF-Fraktion. – Herr Präsident, geschätzte Ministerpräsidentin! Zwei Dinge sind in dieser Debatte bisher für mich bemerkenswert.

Zum einen: Eine sozialistische Regierung, die den Grenzschutz und die illegale Migration auf die Agenda gesetzt hat – Gratulation dazu –, und das Zweite ist ein Herr Bullmann, der hier, anstatt sich mit den Problemen zu beschäftigen, in ein altes politisches Muster verfällt und einen Gegenangriff startet. Also, das ist etwas, das wir kennen, das aber ganz bestimmt in die Geschichte gehört.

Sie übernehmen den Ratsvorsitz von Österreich. Der österreichische Ratsvorsitz hat ein beachtliches Programm abgearbeitet. Ich wünsche Ihnen gleich einmal alles Gute für Ihren, denn es sind schwierige Themen auf der Agenda, und da haben Sie sich etwas ausgesucht, das bestimmt nicht leicht ist. Wir haben das alles schon gehört, worum es geht.

Ich schätze Rumänien. Ich schätze Land und Leute und habe aber doch Zweifel, ob Ihre Regierung auch dazu fähig ist, eine geordnete Ratspräsidentschaft zu gestalten. Dazu gehören Moderationsprozesse, und ich weiß nicht, ob Sie stabil genug dazu sind. Sie sind immerhin schon die dritte Regierungschefin in dieser Legislaturperiode und man sollte sich gerade dann nicht in Machtkämpfen verlieren. Wir werden sehen. Es gibt Anlassgesetzgebung im Bereich der Korruptionsbekämpfung. Das alles ist aufklärungswürdig, und wir werden am Ende des Tages urteilen.

  Cătălin Sorin Ivan (NI). – Domnule președinte, eu – spre deosebire de mulți care au criticat astăzi, și argumentat, și mai puțin argumentat – cred că această președinție va fi o președinție de succes. Am convingerea că Președinția României va fi o președinție de succes, pentru că avem nevoie ca aceasta să fie de succes. Uniunea Europeană trece printr-un moment extrem de dificil. Este nevoie ca tot ceea ce am spus și discutăm aici să se întâmple, de aceea vă garantez că aveți toată susținerea, și a mea – atât cât contează.

Pentru că timpul nu îmi permite, o să aduc în discuție doar două subiecte, pe care eu le consider importante.

În primul rând, trei sferturi dintre țările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu un proces tot mai accelerat de sclavie modernă: oameni care sunt privați de libertate, muncesc, nu au drepturi, nu le sunt cunoscute drepturile. Nu doar România este afectată, ci trei sferturi dintre statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu acest fenomen. Numai în Germania erau, la un moment dat, peste 170 000 de cetățeni victime ale sclaviei moderne.

Al doilea subiect foarte important: vorbesc de coeziune. Sigur că avem nevoie de resurse financiare. Costurile directe și indirecte ale corupției la nivelul Uniunii Europene sunt evaluate la aproape o mie de miliarde de euro. Sigur că România este afectată și, după unele prognoze, cam 40 de miliarde de euro sunt pierduți anual, costuri directe și indirecte. Dar în Italia sunt pierdute cam 200 de miliarde de euro anual, în Spania sunt 120 de miliarde și așa mai departe. Deci, o mie de miliarde sunt bani pe care îi putem recupera și folosi la nivel european pentru acea coeziune despre care dumneavoastră vorbiți. Eu cred că acesta ar trebui să fie un punct important pe agenda președinției.

PRESIDENZA DELL’ON. DAVID-MARIA SASSOLI
Vicepresidente

  Dubravka Šuica (PPE). – Poštovani predsjedavajući, poštovana predsjednice rumunjske vlade, drago mi je da ste danas ovdje i da je prvo rumunjsko predsjedanje na djelu; a time je počelo i predsjedanje prvog trija, ovog trija u kojemu sudjeluje i moja zemlja, Hrvatska, i nadam se da ćemo dobro surađivati.

Pogledala sam malo vaše prioritete, i čula sam što ste govorili, i sigurno da su kohezije konvergencija vrlo važne i donošenje višegodišnjeg financijskog okvira bit će vaš težak zadatak.

Također mi se sviđa što ste spomenuli nejednakosti u istočnoj i zapadnoj Europi, sjeveru i jugu, i da želite na tome raditi. Nadam se da ćete u tome i uspjeti jer to bi nam svima bio

interes. Također, spominjanje sigurne Europe je vrlo važno jer želimo i Rumunjska i Hrvatska i Bugarska ući u Schengen i nadam se da ćete na tome intenzivno raditi i da ćete pomoći svima nama zajedno da uđemo u schengenski prostor da se konačno Europa s dvije brzine dokine.

Također, spomenuli ste u svojim prioritetima jaku Europu, Europu kao globalnog partnera. Spominjete NATO, naravno da je to vrlo važno, međutim, ono što me najviše brine, to je ova zadnja vaša točka, a to je točka Europa zajedničkih vrijednosti, o kojoj ste također govorili. Moram vam postaviti nekoliko pitanja, s obzirom na to da ste o tome već čuli od dosadašnjih kolega: puno je protesta na ulicama Rumunjske, govori se o vladavini prava i kaže se da je vladavina prava predmet supsidijarnosti. S time se nikako ne možemo složiti. Jeste li čuli što govore građani Rumunjske na ulicama? Jeste li čuli što Vam oni žele poručiti? I jeste li vi stali u obranu vladavine prava? To je ono što je vrlo važno kako bi i vaše predsjedavanje bilo uspješno, ako biste na ta pitanja mogli odgovoriti.

  Maria João Rodrigues (S&D). – Mr President, I would like to welcome Prime Minister Dăncilă.

The Romanian Presidency will be that country’s first presidency and the last presidency before the European elections. So this will be a very important presidency, and let me focus particularly on the Sibiu summit, because the Sibiu summit is our last opportunity to project another kind of Europe for all citizens across Europe before the European elections. So let me tell you what our expectations are, our wishes for the kind of Europe we’d like to project using the Sibiu summit.

We think that you are coming up with the right priorities. In order to have strong unity among Europeans cohesion is certainly the key word – as you said: economic, social, political cohesion. We are with you in this central priority and you can turn this into something very concrete.

The first thing is a social pillar translated into European law and powerful European financial instruments. The second thing is a pre-agreement on the multiannual budget, on which cohesion is a central concern, both for all EU Member States and the eurozone. Then there is a third very important issue: yes Europe is counting on the European border, hopefully with Romania already included in the Schengen area. The fourth one is better partnerships with all our neighbouring regions, including our course Eastern partners, which are very dear to us.

And then if we manage all these issues it will be easier to manage migration properly. Finally, if we have this kind of Europe we will have unity whatever happens with Brexit. So this is a very important historical task, but also an opportunity.

  Nirj Deva (ECR). – Mr President, the Romanian Presidency is a safe pair of hands for the Brexit process. I want the Romanian Prime Minister to help the British Prime Minister in that process. Two years ago, we thought Brexit would be a piece of cake. Today it is a hot potato, and not a bed of roses for Prime Minister Theresa May, who, with amazing bottle has taken the bit between her teeth and is going the whole hog.

In the House of Commons, it is going down like a lead balloon tonight, but the Prime Minister is not throwing the baby out with the bathwater, nor changing her horses midstream. She knows it is a can of worms, but is determined to get the best for Britain, warts and all. Tonight she is between a rock and a very hard place. We wait with bated breath on a wing and a prayer for some success.

  Kazimierz Michał Ujazdowski (NI). – Panie Przewodniczący! Koleżanki i Koledzy! Chcę życzyć pani premier jak najbardziej efektywnej prezydencji i zachęcić do tego, żebyśmy rozmawiali przede wszystkim o jej programie, bo jest bardzo wiele rzeczy do zrobienia. Są negocjacje budżetowe, jest kwestia nadania nowych form polityce imigracyjnej, całemu szeregowi działań programowych prezydencji.

Bardzo się cieszę z tego motywu polityki spójności, który jest szczególnie bliski Rumunii z oczywistych względów, i wierzę też, że Rumunia wniesie wrażliwość geopolityczną, tę wrażliwość na bezpieczeństwo naszego kontynentu na wschodzie w związku z ekspansją Rosji. Nie bagatelizuję kwestii praworządności w swoim kraju. Upominam się o te podstawowe wartości, ale namawiam kolegów, żeby trzymać się logiki naszych działań. Przede wszystkim rozmawiajmy o prezydencji, życzmy Rumunii przezwyciężania kłopotów wewnętrznych – także tych dotyczących praworządności – i udanej prezydencji.

(Mówca zgodził się odpowiedzieć na pytanie zadane przez podniesienie niebieskiej kartki (art. 162 ust. 8 Regulaminu))

  Norica Nicolai (ALDE), întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Domnule președinte, fără îndoială, președinția rotativă va fi o președinție provocatoare. Nu este ușor să vorbești despre viitorul Europei, în condițiile în care te confrunți cu Brexitul, dar este foarte ușor pentru unii să vorbească în afara realității și această dezinformare și lipsa de coerență în a face afirmații este una din marile provocări cu care ne confruntăm la nivelul Uniunii.

Fără îndoială, statul de drept este o prioritate pentru România și asta se vede din modul în care respectăm cu strictețe (Președintele a întrerupt vorbitorul)

  Presidente. – Lei deve fare una domanda all’onorevole Ujazdowski.

  Norica Nicolai (ALDE). – Monsieur le Président, nous sommes deux Nicolai. Lequel a la parole?

  Le Président. – Vous avez demandé la parole afin de poser une question «carton bleu». C’est une demande à l’orateur. Mais si vous n’avez pas de question à poser…

  Norica Nicolai (ALDE). – Non, je n’ai pas de question. Je veux m’exprimer.

  Le Président. – Alors, vous interviendrez plus tard.

  Gunnar Hökmark (PPE). – Mr President, I say to the Prime Minister: I think it is fantastic that Romania now has the Presidency of the European Union. That’s a sign of how Europe has developed, but you need to make it fantastic. And I would like to say that you and your government need to fight corruption, as we require from any other government.

Pardoning corrupt politicians because you say that the prisons are overcrowded is not acceptable in the European Union. Fighting those who are fighting corruption is not acceptable. Decriminalising corruption or giving amnesty to corruption for safeguarding your own is not acceptable. I heard that Udo Bullmann, the leader of the Socialist Group, defended you. I must say that was a disgrace for the Socialist Group. It devalued him.

And you need to take on the responsibility of safeguarding Romania, because we believe it is a fantastic thing that you are having the Presidency. Don’t make a mess of it, you have a responsibility, take it.

(The speaker agreed to take a blue-card question under Rule 162(8))

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D), întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Stimate coleg, dar nu credeți că este o rușine că, astăzi, președintele Partidului Popular European, domnul Joseph Daul, l-a felicitat pe domnul președinte Iohannis, președintele României, spunând că va conduce excelent Președinția Consiliului Uniunii Europene, când știm foarte bine cu toții că președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este preluată de către Guvernul României, în frunte cu prim-ministrul român?

De asemenea, nu este o rușine că premierul austriac, Kurz, pe 21 decembrie, la București, i-a predat simbolic Președinția Consiliului Uniunii Europene domnului președinte Iohannis, făcând din nou o mare eroare politică și, în același timp, o mistificare față de cetățenii români și cetățenii europeni, care trebuie să știe adevărul?

  Gunnar Hökmark (PPE), blue-card answer. – Mr President, I think my colleague has missed the point, because I was talking about the problems of corruption in Romania – as demonstrated by the Venice Commission, Transparency International and many others – and the pardoning of corrupt politicians, which was just referred to by the Romanian Foreign Minister on the BBC. You’re talking about someone congratulating the president of your country. Well, I must say I’m not very upset about that. You and the Socialists here should be just as strict towards Romania as we shall be towards Hungary and Poland, because misuse of power is always misuse of power. You will fight it and we shall fight it.

(Applause)

  Tanja Fajon (S&D). – Gospod predsedujoči, spoštovana premierka, v začetku predsedovanja ste dvignili kar nekaj prahu, tudi tu v dvorani, ampak verjamem in zaupam, da boste dokazali nasprotno, kar ste že v pogovorih z nami.

Podpiram prioritete vašega predsedovanja, zlasti kar zadeva Zahodni Balkan. Nujne so pozitivne zgodbe v regiji in zato iskrene čestitke tudi našim prijateljem v Makedoniji za parlamentarno glasovanje o ustavnih spremembah in upam na podoben razplet tudi v Grčiji. Voditelji so pokazali modrost in pogum, da rešijo enega najstarejših sporov v regiji.

Vas, politike in državljane, pa v obdobju evropskih volitev, zaostrene populistične in nacionalistične retorike pozivam, da odločno in jasno obsodite širjenje sovraštva in vse poskuse rušenja institucij. Drugačna, razumna Evropa je mogoča. Ali bo socialna ali pa je ne bo. Ali bosta stabilnost ali mir ali pa bo nad demokracijo zmagala avtoritarnost. In želim si, da boste z odliko opravili to predsedovanje, in spomniti moramo naše državljane na vse dosežke Unije.

  Ruža Tomašić (ECR). – Poštovani predsjedavajući, Rumunjska prvi put predsjeda Vijećem u vrlo zahtjevnom vremenu kad se mora postići održivi dogovor oko višegodišnjeg financijskog okvira i u kojem Unija ostaje bez vrlo važne članice. To će zajedno s izborima za Europski parlament odrediti blisku budućnost ove zajednice.

Nadam se da unutarnji problemi s kojima se Rumunjska bori neće umanjiti ambicije koje su predstavljene u programu aktivnosti. Unija ne smije gubiti vrijeme, jer dok mi preslagujemo svoju političku kartu i financije, svijet ne miruje. Migrantski izazovi ne mogu čekati, kao ni naše pozicioniranje u svijetu koji se ubrzano mijenja. Smatram iznimno važnim to što se rumunjsko predsjedništvo planira pozabaviti upravo ovim pitanjima.

Pitanje sigurnosti također ne smije ostati u drugom planu. Europa nije nesigurna, ali nije više ni sigurna kao što je donedavno bila, što potvrđuju učestali napadi. Zaštita naših granica i naših građana mora nam biti jedan od glavnih prioriteta.

  Marian-Jean Marinescu (PPE). – Domnule președinte, este o mare bucurie pentru mine să pot negocia dosare legislative cu Președinția Consiliului asigurată de țara mea.

Poziția mea ca europarlamentar român, membru al Partidului Național Liberal, este următoarea: lucrez deja și voi lucra – ca și până acum, de altfel – cu Reprezentanța Permanentă a României și voi contribui la închiderea dosarelor legislative. Voi continua să apăr interesele românilor în toate dosarele care sunt în derulare.

Nu accept pozițiile împotriva Uniunii Europene ale guvernului PSD-ALDE. Mă voi opune propunerilor stranii ale unor miniștri, cum ar fi îngrădirea libertății de circulație a lucrătorilor români.

Nu susțin atacurile guvernului PSD-ALDE la Justiție și la statul de drept. Doamna Dăncilă, ați vorbit mult în ultima vreme despre consens politic intern. Eu nu sunt de acord cu un consens împotriva justiției, a statului de drept și a valorilor europene.

Ați cerut intrarea în spațiul Schengen. Nu este complicat. Corectați legile justiției. Trimiteți miniștrii să discute în capitalele europene, să convingă guvernele să voteze în favoarea României și aveți grijă pe cine trimiteți să prezideze Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

Nu fugiți de fondurile europene. Utilizați-le. Românii au nevoie de autostrăzi, de spitale, de căi ferate.

Dacă ați face toate acestea, ați demonstra că sunteți de partea românilor și a unei Românii europene și ați câștiga respectul partenerilor europeni. Este obligația dumneavoastră să reprezentați România în conformitate cu dorința majorității românilor și nu a majorității din Parlamentul de la București.

(Vorbitorul a acceptat să răspundă unei întrebări adresate în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” (articolul 162 alineatul (8) din Regulamentul de procedură))

  Liisa Jaakonsaari (S&D), sinisen kortin kysymys. – Olen vähän ihmetellyt, että oikeastaan ei ole käytetty vielä yhtään puheenvuoroa yhdestä Euroopan suurimmista ihmisoikeusloukkauksista, joka tapahtuu Romaniassa, eli romaniväestön kohtelu. Koska Te olette Romaniasta, haluaisin kysyä Teiltä, johtuuko tämä siitä, että asiat ovat menneet siellä parempaan suuntaan romaniväestön kohdalla, vai onko niin, että tällaisessa keskustelussa ollaan yleensä niin kohteliaita, ettei nosteta esille todella vaikeita asioita.

  Marian-Jean Marinescu (PPE), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Da, este o întrebare, după opinia mea, venită din lipsă de informații.

Doamna deputat, doamna colegă, vă invit să veniți cu mine în România, chiar la mine în regiune, unde au mai fost și alți colegi de-ai noștri și au vizitat orașul și regiunea. Vă invit să veniți și să vedeți ce se întâmplă, în subiectul pe care l-ați ridicat aici, în România.

  Josef Weidenholzer (S&D). –Herr Präsident, sehr geehrte Frau Ministerpräsidentin! Jedes halbe Jahr wechselt der Vorsitz im Rat. Es ist also ein Routinevorgang, zumindest für die europäische Ebene. Die Übernahme der Präsidentschaft durch Rumänien weicht von diesem Schema ab – einmal, weil die Präsidentschaft wegen der Wahl zum Europäischen Parlament unter besonderem zeitlichem Druck steht, und zum anderen, weil die Übernahme der Präsidentschaft das Vorsitzland ins gesamteuropäische Scheinwerferlicht setzt.

Rumänien ist noch immer Teil des Kooperations- und Kontrollmechanismus zur Korruptionsbekämpfung. Die Kommission hat vor wenigen Wochen einen Stillstand festgestellt, und unser Haus hat letzten November in einer mit großer Mehrheit verabschiedeten Entschließung seine Sorge um die Entwicklung der Rechtsstaatlichkeit geäußert. Die Vorgänge in Rumänien werden daher im nächsten Halbjahr sehr genau beobachtet werden. Darin liegt freilich auch eine Chance. Das Land kann zeigen, dass es fähig ist, seine internen Probleme im Einklang mit den Verpflichtungen, die es mit dem Beitritt eingegangen ist, zu lösen. Wir sind überzeugt, dass Rumänien auf europäischer Ebene vieles weiterbringen kann, und wir werden Sie dabei gerne unterstützen.

  Marek Jurek (ECR). – Panie Przewodniczący! Zanim zacznę korzystać z przysługującej mi minuty, chcę zwrócić uwagę, że dwadzieścia minut temu, po wypowiedzi pana posła Bullmanna, prosiłem o zabranie głosu w kwestii porządku obrad, po to żeby zwrócić uwagę panu przewodniczącemu Tajaniemu, który wtedy prowadził obrady, że artykuł 11 Regulaminu zobowiązuje nas do wzajemnego szacunku i do wystrzegania się wypowiedzi o charakterze zniesławiającym.

Wypowiedź pana posła Bullmanna, który jedno z państw, jeden z rządów Unii Europejskiej zakwalifikował jako faszystowskie, obraża jednocześnie ten Parlament, jedno z państw Unii i największą grupę parlamentarną w tym Parlamencie, do której zresztą ja nie należę, a do której należy pan Tajani i zaatakowany rząd.

Są to rzeczy niedopuszczalne, na które przewodniczący powinien reagować od razu – to po pierwsze. Po drugie, nie ma żadnych podstaw, żeby posłowi, który prosi o zabranie głosu w kwestii formalnej, nie udzielać takiego głosu. Pan poseł Bullmann nie jest jedynym politykiem, który ma prawo – a wiemy o tym, że z tego korzystał – reagować na wypowiedzi innych kolegów.

Panie Przewodniczący, proszę o zwrócenie uwagi panu przewodniczącemu Tajaniemu, że doszło do rzeczy podwójnie, a nawet potrójnie, niedopuszczalnej, jeżeli chodzi o wypowiedź pana posła Bullmanna, o brak reakcji przewodniczącego i o niedopuszczenie do głosu zainteresowanego posła. A teraz przejdę do swojej wypowiedzi. Nie, nie – ja teraz przejdę do swojej wypowiedzi, Panie Przewodniczący.

Panie Przewodniczący, to był głos formalny.

  Presidente. – Mi scusi, Lei è intervenuto su una questione riferendosi al Presidente Tajani che era in Aula e quindi sa perfettamente, conosce perfettamente la questione. Io gliela riferirò, ma questo era il senso del Suo intervento.

  Eric Andrieu (S&D). – Monsieur le Président, Madame la Première ministre, bienvenue dans votre ancienne demeure. Je veux m’exprimer ici sur le cadre financier pluriannuel. Comme vous le savez, la position de notre Parlement sur ce sujet est claire: le projet européen a besoin d’un niveau de dépenses ambitieux, tourné vers la mise en œuvre des objectifs de développement durable, à commencer par la lutte contre le réchauffement climatique et la lutte contre les inégalités sociales et territoriales.

Face à la montée des extrêmes, l’avenir du projet européen passe par une juste transition vers un nouveau modèle de développement économique. Le Conseil doit bien prendre conscience que, sans progrès significatifs sur le volet des ressources, le Parlement européen ne donnera pas un avis conforme sur le volet des dépenses. Or, je constate que les progrès sur ce volet des ressources sont quasi nuls. J’ai compris que vous voudriez définir en mai les grandes lignes d’un possible accord sur le cadre financier pluriannuel. Pouvez-vous nous préciser, d’une part, ce que vous entendez par «grandes lignes» et, d’autre part, comment vous entendez prendre en compte l’avis du Parlement à cet effet?

  Mercedes Bresso (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, Signora primo ministro, anzitutto molti auguri per la Sua Presidenza, e grazie per le quattro priorità tematiche che ci ha indicato.

Io vorrei intervenire su quella della convergenza territoriale. Credo che nessun territorio, come anche Lei ha ricordato, debba essere lasciato indietro. E proprio perché lo credo, credo che serva, come abbiamo detto qui al Parlamento europeo poco tempo fa, anche un'agenda per i territori lasciati indietro, cioè quelli rurali, montani, periferici. Come sa, c'è un'agenda per le aree urbane, ma anche un'agenda per questi territori. Volete essere voi a cogliere questa indicazione del Parlamento, anche attraverso un'iniziativa che lanci una prima riflessione che può portare poi alla stesura dell'agenda. Io credo che sarebbe molto importante per la vostra Presidenza. La Romania è un territorio che ha aree periferiche dell'Europa, aree rurali, aree montane, credo sarebbe importante.

Da ultimo – un secondo – più di 20 milioni di giovani voteranno per la prima volta alle elezioni europee. Cosa pensate di fare per coinvolgerli di più e quindi per aiutarli a venire a votare alle elezioni europee?

  Dan Nica (S&D). –Domnule președinte, doamnă prim-ministru, stimați membri ai guvernului, în primul rând vreau să vă felicit pentru maniera clară în care ați prezentat care sunt prioritățile și programul de activități ale Președinției României. În același timp, vă rog să nu fiți induși puțin în eroare sau să vă aflați într-o confuzie, pentru că unele dintre discursurile avute de colegii din Parlamentul European nu au avut legătură nici cu programul de activități și nici cu Președinția României, ci doar cu debutul prematur al unei campanii electorale.

Și să nu fiți supărați nicidecum nici pe domnul Verhofstadt. Trebuie să-l înțelegeți: are și domnia sa o mică înțelegere cu un partiduleț din România. Nu face pragul electoral, și această stare de enervare trebuie să o puneți și pe seama acestei nerealizări.

În rest, vreau să vă încurajez, împreună cu cei aproape 200 de funcționari de la Reprezentanța României din Bruxelles, alături de sutele de funcționari care, în România, pregătesc Președinția României, să urmați acest calendar pe care l-ați prezentat, doamnă prim-ministru, pentru că cei patru piloni pe care i-ați prezentat – convergența, siguranța, o Europă globală și Europa valorilor – sunt un lucru care, pentru România, va rămâne în istorie și acest lucru va fi în continuare memorat și va fi ținut ca fiind cel mai important pas politic pe care l-a avut România și pe care îl au românii în Uniunea Europeană.

  Patrizia Toia (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, un saluto particolarmente affettuoso alla Presidente del Consiglio, in questa fase la Presidente rumena, che è stata collega apprezzata nel nostro gruppo e soprattutto nel nostro Parlamento.

Voglio sottolineare pochi aspetti, perché molte questioni sono già state svolte, soprattutto dai colleghi del mio gruppo, alle cui esposizioni mi associo completamente, e voglio richiamare due aspetti importanti.

Il tema del pilastro sociale, che è uno dei quattro pilastri che la Presidenza rumena ha posto come base del suo programma e che credo possa essere un elemento di grande qualificazione dell'azione della capacità dell'Europa in questa fase così critica per i cittadini europei di tanti paesi. In alcuni paesi è più evidente la tensione sociale che alimenta i nostri cittadini, in altri è più sopita, ma ovunque c'è questa domanda di un'Europa che si avvicini ai bisogni, a partire dal lavoro, a partire dal welfare, a partire dai bambini. Il mio gruppo insiste particolarmente sulla child guarantee.

L'altro aspetto è quello dell'industria. Io li vedo insieme perché un'Europa che cresce di più è anche Europa che può essere più vicina alle istanze e i bisogni. E ricordo dossier importanti anche da questo punto di vista, penso a Horizon e ad altri, che questa Presidenza dovrà, con la sua capacità e con il contributo di tutti, portare a conclusione.

  Nicola Danti (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora primo ministro, bentornata nell’Aula del Parlamento europeo.

L'imminenza delle elezioni europee lascia pochissimo tempo alla Presidenza rumena per terminare un lavoro legislativo importante insieme al Parlamento. Visto il poco tempo io mi soffermo su un tema importante che mi sta particolarmente a cuore, che è il tema del mercato unico, che è riconosciuto da tutti come uno dei grandi successi dell'integrazione europea e che purtroppo ha ancora molti punti deboli e molte criticità che negli ultimi tempi, negli ultimi anni hanno alimentato paure e antieuropeismo. Io penso che dobbiamo proseguire decisi sulla strada del suo completamento, definendo un quadro efficace di regole che governino in modo particolare la trasformazione digitale della nostra società e della nostra economia.

E infine, a questo proposito, io vorrei soffermarmi su un tema, il regolamento sulla sorveglianza di mercato, che io mi auguro, assieme alla Presidenza rumena, di poter terminare nella negoziazione nelle prossime settimane. Io credo sia necessario assicurare ai cittadini europei che vi siano prodotti in circolazione sicuri e conformi alla legge, anche e soprattutto quelli venduti online. È un regolamento di cui abbiamo bisogno per proteggere meglio i consumatori europei e per garantire una concorrenza leale alle imprese del nostro continente.

Procedura “catch-the-eye”

  Ioan Mircea Paşcu (S&D). –Domnule președinte, doamnă prim-ministru, fiecare președinție trebuie să acționeze pe trei linii: 1. să continue lucrurile de unde le-a lăsat președinția anterioară; 2. să își atingă obiectivele proprii; și 3. să se încadreze în peisajul concret în care se găsește Uniunea Europeană la momentul respectiv.

România și-a conturat programul respectând aceste cerințe. Astăzi, când ordinea internațională liberală bazată pe reguli clare se află sub asalt, România își propune ca, prin președinție, să contribuie la întărirea Uniunii Europene, ca pilon principal al acestui sistem.

În același timp, să nu uităm că Uniunea Europeană rămâne puternică nu numai ca instituție în sine, ci și datorită efortului propriu al fiecărui stat membru, căci, în lumea de astăzi și de mâine, protecția oferită de instituțiile ordinii de până acum va trebui dublată de eforturi economice politice și militare proprii ale țărilor membre, în paralel cu cele pentru întărirea Uniunii noastre.

Or, aceste obiective nu pot fi atinse prin urmărirea unor mize politice mărunte, prin discriminare sau izolare, ci și prin colaborare corectă și cinstită între toți membrii Uniunii Europene.

  Siegfried Mureşan (PPE). – Domnule președinte, stimată doamnă prim-ministru, stimați colegi, preluarea pentru prima dată a Președinției Consiliului Uniunii Europene este un moment istoric pentru țara noastră și vreau să spun foarte clar: această Președinție aparține, în primul rând, poporului român.

Vreau să spun la fel de clar: poporul român este pregătit pentru această primă Președinție a Uniunii Europene. Vedem cum, de doi ani de zile, în România, oamenii se manifestă – chiar public, în stradă – în apărarea valorilor europene, pentru apărarea statului de drept, a unei justiții independente și o fac cu drapelul Uniunii Europene în mână. Dar, pe lângă faptul că Președinția Uniunii Europene este o onoare, ea este și o responsabilitate, iar guvernul dumneavoastră, doamnă prim-ministru, va avea responsabilitatea de a gestiona câteva mari teme europene.

În primul rând, bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani: trebuie să oferim beneficiarilor de fonduri europene cât mai rapid certitudine cu privire la sumele de bani și condițiile în care fondurile europene vor fi primite.

Brexit: va trebui să gestionăm situația, ca urmare a votului din această seară și va trebui să oferim milioanelor de cetățeni europeni aflați în Marea Britanie certitudine cu privire la propriul viitor.

În al treilea rând, România are oportunitatea de a pune situația din vecinătatea estică a Uniunii Europene pe agenda Uniunii Europene.

Dar, înainte de toate, aveți obligația de a respecta valorile europene. Asta așteaptă Uniunea Europeană și asta așteaptă poporul român.

  Νότης Μαριάς (ECR). – Κύριε Πρόεδρε, κυρία Πρωθυπουργέ της Ρουμανίας, εγώ θα αναφερθώ στο μεταναστευτικό, γιατί είμαστε ξανά στο ίδιο έργο θεατές, με το Συμβούλιο να είναι ανίκανο να αναλάβει τις ευθύνες του, καθώς συγκεκριμένα κράτη μέλη συνεχίζουν το «business as usual» και αρνούνται να αλλάξουν το Δουβλίνο ΙΙΙ που έχει μετατρέψει την Ελλάδα και την Ιταλία σε αποθήκες ψυχών. Η Ελλάδα δεν αντέχει πλέον άλλους πρόσφυγες και παράνομους μετανάστες. Τα νησιά του Αιγαίου έχουν βουλιάξει από τους μετανάστες και από τις αυξημένες εισροές, οι οποίες πλέον υπάρχουν και χερσαία στον Έβρο. Η περίφημη αλληλεγγύη της Ευρωπαϊκής Ένωσης παραμένει γράμμα κενό. Πρέπει, λοιπόν, να εκτελεστεί η μετεγκατάσταση. Είχε εκτελεστεί μόνο κατά το τριάντα τοις εκατό. Προτείνω να αλλάξει το σύστημα χορήγησης ασύλου, να καταργηθεί το Δουβλίνο ΙΙΙ και η ρύθμιση του κράτους πρώτης εισόδου, να γίνει κατανομή των αιτήσεων ασύλου καθώς και των προσφύγων και μεταναστών μεταξύ των κρατών μελών με βάση την έκταση, τον πληθυσμό και το ΑΕΠ. Έτσι θα εκφραστεί η ευρωπαϊκή αλληλεγγύη. Περιμένουμε μέτρα από την Προεδρία σας.

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, doamnă prim-ministru, domnule comisar, stimați membri ai guvernului, dragi colegi, vreau să vă mulțumesc, celor care ați acordat încredere Președinției României. Vă asigur că și eu am făcut parte dintr-un guvern, cunosc foarte bine membrii Guvernului, sunt convinsă că acesta va duce Președinția înainte.

Nu o să vorbesc despre program pentru că, pentru prima dată, a fost un Consiliu foarte larg, un comitet foarte larg și noi, eurodeputații, am lucrat la acest program. Avem oameni foarte bine pregătiți, și la Reprezentanță, și în Guvern.

Altceva vreau să spun. Este regretabil că acești colegi ai noștri, care au venit cu informații false în Parlament, operează cu informații false când noi, Parlamentul European, ne străduim să eliminăm știrile false. Suntem în pragul campaniei, dar asta nu înseamnă că trebuie să atacăm un stat membru care preia Președinția.

Trebuie să vorbim la subiect, trebuie să vorbim de Președinție, despre program. Mi-ar fi plăcut să întrebați mai multe lucruri. Ce se poate face? Cum se poate face? Să propuneți priorități, nu să începem să vorbim despre lucruri pe care nu le știm – și vă asigur că nu le știți.

Eu doresc succes Președinției și vă asigur că chiar astăzi s-a votat în plen un dosar unde sunt raportor și vom începe negocierile instituționale și vă asigur, dragi colegi, că, la final, veți vedea ce Președinție bună are România.

Felicitări și mult succes!

  Κωνσταντίνα Κούνεβα (GUE/NGL). – Κύριε Πρόεδρε, αγαπητή κυρία Πρωθυπουργέ, χαίρομαι που σας ξαναβλέπω εδώ. Το 2018, συμμετείχατε ως ευρωβουλευτής στην εκδήλωση που διοργάνωσα με δύο συναδέλφους από την πολιτική σας ομάδα, τον κύριο Pirinski από τη Βουλγαρία και την κυρία Grapini από τη Ρουμανία, για να αναζητήσουμε νέους δρόμους συνεργασίας στα Βαλκάνια. Ελπίζω ότι τώρα θα πράξετε τα μέγιστα για να προχωρήσει η βαλκανική συνεργασία. Ανησυχούμε, όμως, όταν ακούμε ότι η Ρουμανία είναι ένα πολύ κακό παράδειγμα για τις εργασιακές σχέσεις, τους μισθούς, την κοινωνική ασφάλιση και τα δικαιώματα. Είναι έτσι; Τέσσερα χρόνια δουλέψατε μαζί μας και ξέρετε τις προτεραιότητες που έχει το Ευρωκοινοβούλιο: κοινωνικός πυλώνας, ανθρώπινα δικαιώματα, αναθεώρηση του Κοινού Ευρωπαϊκού Συστήματος Ασύλου. Αυτός πρέπει να είναι και οι δικές σας προτεραιότητες. Σας εύχομαι καλή Προεδρία και να πάνε όλα με τον καλύτερο τρόπο.

  Lívia Járóka (PPE). – Mr President, I would like to wish the Prime Minister the best for your Presidency and thank you for highlighting some of the most important points. One of the most important for us is the cohesion that you talked about, and it is extremely important not only when it comes to the economic differences between people, as you said, but also among their access to their rights as European citizens.

The social and regional cohesion that you are talking about is therefore extremely important, and we will be looking to you over the next six months, because we believe that you have a great experience on these topics. You are home to some of the poorest citizens of the European Union and you are trying hard to change their situation. Thank you for the question on the Roma, and thank you for Mr Marinescu’s answer. I understand why he said what he said. It’s very important that we revisit the dossier of the poor. Your Presidency should really send a message out to Europe that 120 million poor people who are living in Europe need to be lifted out of poverty in the next few years. I hope that your Presidency will push this dossier very heavily. Thank you for your future work on this.

  Maria Gabriela Zoană (S&D). – Domnule președinte, doamnă prim-ministru, stimați membri ai Guvernului României, dragi colegi, poate nu întâmplător, astăzi, la doisprezece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, cu ocazia prezentării priorităților României la Consiliul Uniunii Europene, România sărbătorește două aniversări extrem de importante: 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, marele nostru poet național, tradus în peste șaizeci de limbi, și Ziua Culturii Naționale.

Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, acum, în Parlamentul European, când România, prin vocea doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, își prezintă viziunea sa asupra mandatului Președinției Uniunii Europene, reprezintă un al treilea moment de sărbătoare, o sărbătoare care ne face să ne simțim cu adevărat fii și fiice ale acestei mari familii europene a popoarelor Uniunii Europene.

Profit de acest prilej pentru a ura mult succes doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă și membrilor Guvernului României și pentru a vă ruga, dragi colegi, să aveți încredere în capacitatea și viziunea României în decursul acestui mandat. Este o onoare pentru mine, ca și europarlamentar, să lucrez la dosarele care vor fi conduse de Președinția țării mele.

În calitate de vicepreședintă a Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, știu că politica agricolă comună este o prioritate pentru Europa și, de aceea, doamnă prim-ministru, vă întreb: care este viziunea Președinției României și ce își propune Președinția României în raport cu această poziție europeană?

  Cristian Dan Preda (PPE). – Domnule președinte, foarte scurt: doamnă prim-ministru, în ultimele luni, și dumneavoastră și membrii guvernului dumneavoastră au criticat Comisia Europeană. Ați susținut în numeroase rânduri că activitatea Comisiei Europene este bazată pe dezinformare, pe superficialitate. De asemenea, ați criticat – și dumneavoastră, și membrii guvernului dumneavoastră – rezoluția Parlamentului European, susținând, de asemenea, că forțe străine l-au manipulat și își bazează poziția pe neadevăruri.

Cum credeți că veți putea lucra cu Comisia și cu Parlamentul, partenerii instituționali, după ce ați sădit neîncredere și ați spus, de altfel, și românilor că nu trebuie să aibă încredere în Comisie și în Parlament? Chiar aici, de altfel, unii dintre foștii dumneavoastră colegi au spus același lucru.

Mai vreau să vă spun ceva: în momentul care dumneavoastră discutați despre prioritățile Președinției Române, în România, un post de televiziune are suspendată emisia, pentru că a îndrăznit să prezinte imagini de la protestul din 10 august. Așa să-i transmiteți domnului Bullmann: că situația presei din România este o combinație de propagandă, de presiune asupra jurnaliștilor și că nu mai există presă liberă în România.

Asta ar trebui să vă îngrijoreze, doamnă prim-ministru, dacă nu ați fi într-o logică ceaușistă, dacă nu ați dori să reveniți la timpurile în care propaganda era preferată adevărului. Veți fi cu adevărat europeană dacă vă veți trezi, doamnă ... (Președintele a retras cuvântul vorbitorului)

  Pirkko Ruohonen-Lerner (ECR). – Arvoisa puhemies, Romanian puheenjohtajakaudella pöydällä on monia tärkeitä asioita, joiden toivon edistyvän seuraavien kuukausien aikana. Yksittäisistä hankkeista haluaisin korostaa väärinkäytösten ilmoittajien suojelua koskevan direktiivin tärkeyttä.

Väärinkäytöksiä yksityisellä tai julkisella sektorilla havaitsevan henkilön on voitava tehdä havaitsemistaan rikkeistä ja rikoksista ilmoitus ilman pelkoa kostotoimenpiteistä. Mikäli suojeluun tai asian käsittelyyn ei voida luottaa, väärinkäytökset jäävät ilmoittamatta ja sama rikollinen meno voi jatkua vuosikausia.

Neuvostossa on herännyt kysymyksiä direktiivin oikeusperustasta, johon parlamentin tai komission lakipalvelut eivät löytäneet huomauttamista. Tämä ei saa merkitä asian jumiutumista neuvostoon. 

Toivon, että puheenjohtajamaa pyrkii kaikin mahdollisin keinoin edistämään positiivista neuvottelutulosta, jotta väärinkäytöksiä ilmoittaville yleisen edun puolustajille saadaan unionin tasoiset vähimmäissuojeluvaatimukset.

  Claudia Țapardel (S&D). – Domnule președinte, dragi colegi, preluarea Președinției de către țara mea reprezintă un eveniment major pentru România și România va dovedi întregii Uniuni Europene valoarea și capacitatea să administrativă, precum și rolul important pe care îl va juca în gestionarea afacerilor europene și în definirea viitorului construcției europene.

Trebuie să înțelegeți că România deține o poziție strategică și va deveni un liant și un factor de echilibru care să armonizeze interesele divergente care, de multe ori, au despărțit estul de vestul Europei. România este o țară profund europeană și cred că este mai important ca niciodată ca, în această perioadă plină de provocări, să dăm dovadă de unitate și solidaritate, pentru binele tuturor românilor.

Regret să vă spun, domnule Verhofstadt, doamnă Keller și altora care au luat cuvântul astăzi, că vă aflați într-o mare eroare și că informațiile dumneavoastră sunt incorecte și sunteți victima unor manipulări grosolane. Sunt regretabile atacurile pe care le faceți astăzi la adresa României și a guvernului său și cred că acestea se înscriu în logica unei campanii electorale.

România este un stat de drept, iar Guvernul României susține drepturile și libertățile fundamentale ale românilor, în timp ce președintele României, prietenul dumneavoastră și al popularilor europeni, ignoră Constituția și deciziile Curții Constituționale.

În final, dacă ne dorim o Europă corectă și egală pentru toți membrii săi, sper ca anul 2019 să fie anul unei Uniuni fără MCV pentru România și Bulgaria și cu un spațiu Schengen consolidat, prin integrarea deplină a României și Bulgariei.

PRESIDENZA DELL’ON. ANTONIO TAJANI
Presidente

(Fine della procedura “catch-the-eye”)

  Andrus Ansip, Vice—President of the Commission. – Mr President, honourable Prime Minister, honourable Members of the European Parliament, I would like to thank all of you for this very intense debate. As we know, during the Romanian Presidency there will be Brexit, there will be elections to the European Parliament and there will be ongoing negotiations on the next multiannual financial perspective.

At the same time, we have to conclude negotiations on 242 different proposals. ‘We are going to do a good job together’ was what President Klaus Iohannis said last week in Bucharest. During our college’s visit to Bucharest, I got a clear understanding that Romanian ministers are taking those words seriously.

I look forward to fruitful cooperation between the European Parliament, the European Commission and the Romanian Government during its EU Presidency. I wish every success to the Romanian EU Presidency.

  Viorica Dăncilă, președintă în exercițiu a Consiliului. – Domnule președinte, am ascultat cu foarte multă atenție discursurile colegilor, foștilor colegi din Parlamentul European. Sinceră să fiu, mă așteptam la propuneri, mă așteptam la soluții, la o abordare pozitivă, astfel încât toți cetățenii europeni care astăzi privesc către noi, să vadă în luările de poziții răspunsuri la problemele care îi preocupă, răspunsuri la problemele existente pentru diferite categorii sociale, pentru diferite regiuni și pentru diferite țări.

Așa cum am spus într-o luare de cuvânt anterioară, nu am venit să dau socoteală pentru anumite lucruri. Am venit aici, în Parlamentul European, ca prim-ministru al României, ca să găsim împreună soluții care să facă o Uniune Europeană puternică, o Uniune Europeană care să fie mult mai apropiată de cetățenii din toate statele membre.

Vreau să îi mulțumesc domnului vicepreședinte pentru cuvintele frumoase, pentru încrederea pe care Comisia o acordă Președinției Consiliului Uniunii Europene deținute de către România. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră și sunt convinsă că, împreună cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European, vom asigura stabilitate și consens pentru dosarele și provocările pe care le avem pe agenda europeană.

Am să încerc să dau răspunsuri la câteva din problemele ridicate.

Domnule Stolojan, miniștrii noi au experiență. Au asigurat Președinția din umbră și au luat legătura atât cu președinții Comisiilor din Parlamentul European, cât și cu comisarii de linie, referitor la fiecare domeniu în parte. Cu siguranță, ne sprijinim pe Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene. Vă rog să nu plecați cu o idee preconcepută că miniștrii din Cabinet nu gestionează dosarele sau că nu vor fi în stare să dea răspunsuri pozitive problemelor pe care le au de rezolvat. Din partea dumneavoastră, ca și român, mă așteptam să aveți încredere în miniștrii României și în capacitatea României.

Îmi spuneți despre întâlnirea și obligația prim-ministrului de a se întâlni cu prim-miniștrii din Franța sau din Olanda. Am toată deschiderea să fac acest lucru, am toată deschiderea să merg în Parlamentul olandez și am toată deschiderea să transmit președintelui României să abordeze aceste subiecte în Consiliul European, pentru că dânsul participă la Consiliul European.

Legat de zona euro: planul pentru aderarea la zona euro a fost finalizat în luna decembrie 2018, se află deja tipărit și cuprinde pașii pe care trebuie să îi facem în această direcție. Deci, ne-am ținut de cuvânt și, dacă vreți acest program, suntem la dispoziția dumneavoastră, să vi-l oferim.

Îi mulțumim domnului președinte al grupului S&D pentru susținere și îi garantăm faptul că susținem statul de drept dar, în același timp, susținem și drepturile omului, susținem și drepturile celor care au suferit în urma unor decizii greșite din partea justiției.

Domnul Verhofstadt – îmi pare rău că a plecat de aici. Vreau să îl asigur că noi cunoaștem dosarele și provocările pe care le avem în față. Tocmai de aceea am cerut consens, pentru că avem nevoie de codecizie, avem nevoie de consens și vom lucra în această direcție.

În același timp, mă așteptam ca un lider de grup politic să vină cu aprecieri legate de Agenda europeană, nu pe probleme interne ale unei țări care tocmai a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene. Pentru credibilitate, cred că trebuie să vorbim în cunoștință de cauză și aș vrea să știu din partea domnului Verhofstadt ce reproșează Guvernului României.

În același timp, îi solicit domnului Verhofstadt să îi lase pe români să hotărască singuri, să creadă în onestitatea lor și să nu încerce să inducă propriile convingeri către români.

Și colegii mei, sunt convinsă că pot veni cu sugestii pentru alte țări, dar cred că trebuie să lăsăm fiecare popor și cetățenii fiecărui popor să creadă, să aleagă și să aibă propriile convingeri.

Doamnă Keller, spuneți că mii de români au ieșit în stradă pentru buna guvernare. Cred că ați fost dezinformată legat de buna guvernare. Vreau să vă dau doar câteva cifre, care să arate ce înseamnă bună guvernare în România: avem creștere economică peste 4 %, deficit economic 2,92 %, șomaj sub 4 %, investiții în România crescute cu peste 10 %. Cred că aceasta înseamnă bună guvernare și cred că dezinformările unor colegi din Parlamentul European au indus această percepție. Dacă vreți, vă trimitem toate cifrele și tot ceea ce a făcut Guvernul României pentru a asigura creșterea nivelului de trai și o bună guvernare pentru România și pentru români. Cred că ar trebui să comparați și cu rezultatele altor țări și, probabil, atunci veți vedea că România are un guvern care știe ce are de făcut și care s-a preocupat de problemele românilor și ale României.

Ne-a întrebat domnul Paksas de ce interesul pentru unificarea Uniunii Europene a fost înlocuit de cel pentru divizarea Uniunii Europene. Cred că este o întrebare pe care trebuie să ne-o punem fiecare dintre noi. Cred că trebuie să lucrăm mai mult și să vedem ceea ce ne unește și să vedem mai puțin și să apreciem mai puțin ceea ce ne desparte, pentru că, numai împreună, uniți, numai prin coeziune, putem să facem pași importanți pentru Uniunea Europeană.

Vreau să îi mulțumesc Mariei João Rodrigues pentru cuvintele foarte frumoase și, într-adevăr, summitul de la Sibiu ne va oferi oportunitatea ca, împreună, să creionăm viitorul Uniunii Europene. Cred că a vorbi despre viitorul Uniunii Europene înseamnă a găsi împreună, indiferent de grupul politic și toate instituțiile europene, cele mai bune soluții, care să ne apropie de cetățeni, astfel încât să avem un viitor unit și un viitor cât mai bun pentru cetățenii din Uniune.

Domnule Hökmark, guvernul trebuie să combată corupția. Amnistia – am spus de nenumărate ori: nu am niciun act normativ pe masa guvernului referitor la acest lucru. Nu vrem să apărăm pe nimeni, vrem doar să îi protejăm pe cetățenii ale căror drepturi au fost încălcate. M-aș bucura foarte mult ca, atunci când vorbim de statul de drept, atunci când vorbim de justiție, să luptăm cu toții împotriva corupției – și Guvernul României va face acest lucru – dar, în egală măsură, să protejăm drepturile cetățenilor care au fost afectați de decizii ale justiției, de protocoale secrete între justiție și serviciile secrete. Cei care țipă acum tare că luptă împotriva corupției, că vor să lupte pentru statul de drept, mulți dintre ei vor să ascundă ceea ce s-a întâmplat de fapt în România și, de fapt, au fost parte a acestui sistem care a dus la încălcarea drepturilor omului.

Domnule Marinescu, poziția dumneavoastră împotriva Guvernului României este nejustificată. Ați spus că au fost atacuri ale guvernului PSD-ALDE împotriva justiției. Eu nu îmi amintesc și nimeni, niciun român, nu cred că poate să spună că Guvernul României a luat o decizie împotriva justiției. Toate legile referitoare la justiție au fost votate în Parlamentul României, iar Parlamentul României este expresia votului cetățenilor români.

Ați vorbit de fonduri europene. Cred că v-ați referit la guvernul tehnocrat, pentru că noi, pe timpul guvernării noastre, într-un an de zile am recuperat. Avem 26 % absorbție fonduri europene, fără a mai pune la socoteală agricultura, față de 27 %, cât este media europeană.

Eu cred că faptul că acest guvern este de partea românilor este dovedit de măsurile pe care le luăm și nu de cei care au votat aici, în Parlamentul European, împotriva propriei țări.

Doamnă Bresso, într-adevăr, convergența teritorială este foarte importantă și nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă. Zone rurale, zone periferice, zone montane – vom primi cu mare deschidere toate sugestiile, pentru a avansa acest subiect pe agenda noastră.

Ne-ați spus că douăzeci de milioane de tineri vor vota pentru prima dată și ce putem să facem pentru a-i convinge să vină la vot. În primul rând, trebuie să arătăm că avem soluții pentru ei. În al doilea rând, trebuie să arătăm că disputa noastră nu este între grupuri politice, între cetățeni – de multe ori ai aceluiași stat membru – și că disputele noastre și că soluțiile noastre sunt pentru ei, că putem aduce plusvaloare și că ei trebuie să se regăsească în deciziile pe care le luăm în instituțiile europene. Cred, am încredere că împreună putem face acest lucru. Am încredere în deputații europeni, am încredere în Comisia Europeană, am încredere în Consiliu că, împreună, vom putea da în următoarele șase luni răspunsurile pe care le așteaptă acești douăzeci de milioane de tineri, răspunsurile pe care le așteaptă cei peste cinci sute de milioane de cetățeni europeni.

Doamna Járóka, ne spuneți că suntem un stat sărac și că trebuie să facem ceva în această direcție. În ultimul an, tocmai acest lucru am făcut. Am crescut nivelul de trai. Am văzut că austeritatea nu este o soluție pentru țara noastră și nici pentru alte state membre. Am crescut salariile. Am crescut pensiile. Am crescut salariile medicilor. Am crescut salariile cadrelor didactice. Am crescut indemnizațiile pentru persoanele defavorizate. Am investit în mediul rural, în orașele mici. Tocmai aceste lucruri cred că trebuie să le facem, pentru a nu vorbi de sărăcie, dincolo de deciziile pe care trebuie să le luăm împreună, la nivel european.

Ultimul lucru: la ultima întrebare la care vreau să răspund – de fapt, ultimele acuze – m-am gândit mult dacă merită sau nu merită să dau acest răspuns, dar eu cred că trebuie ca cetățenii să facă diferența între o atitudine ostilă și o atitudine deschisă. Domnule Preda, Guvernul României și prim-ministrul României nu critică Parlamentul European și Comisia Europeană. Eu am fost europarlamentar și întotdeauna am susținut atitudinea pro-europeană. După nouă ani în Parlamentul European, în care nu am făcut scandal, ca dumneavoastră, în care am făcut front comun cu toate soluțiile pozitive pentru instituțiile europene, nu pot să mă poziționez împotriva acestor instituții. Am criticat rezoluția, pentru că am crezut și cred că trebuie să avem această unitate de măsură.

Ați vorbit despre protestele din România din 10 august. Ce spuneți despre protestele din Franța? Ce atitudine aveți dumneavoastră? Eu nu am să mă refer la acest lucru, pentru că Franța își ia propriile decizii, dar Franța – și niciun alt europarlamentar din Franța – nu a venit să critice propria țară aici, în Parlamentul European.

(intervenție a domnului Preda, fără microfon)

  Presidente. – Onorevole Preda, per favore.

  Viorica Dăncilă, președintă în exercițiu a Consiliului. – Eu cred că trebuie să avem încredere în instituțiile europene și cred că atitudinea noastră contează pentru cetățenii care ne privesc de acasă.

Ați făcut o afirmație foarte gravă legată de libertatea presei. Vă asigur, stimați colegi, stimați foști colegi, domnilor comisari, asigur Parlamentul European că Guvernul României nu are nicio legătură cu acest aspect. Dar asta înseamnă dezinformare, asta înseamnă ceea ce nu trebuie să facem de acum încolo. Într-adevăr, un post de televiziune a avut întreruptă emisia pentru zece minute, lucru decis de Consiliul Național al Audiovizualului. Nu știu care este motivul. Nu are Guvernul României nicio legătură cu acest lucru. În celași timp, trebuie să vedem, pentru a da mai multă încredere în deciziile noastre și în noi, ca și pro-europeni, să fim atenți la afirmațiile pe care le facem și să vorbim ceea ce reflectă realitatea pentru că, altfel, fiecare dintre noi vom fi judecați dar, mai important, va fi judecată această construcție europeană, care merită un viitor bun.

Vă mulțumesc încă o dată. Mizez foarte mult pe susținerea Parlamentului European, pe susținerea Comisiei Europene și îmi doresc și ne dorim la toți succes pentru parcursul nostru pro-european.

  Presidente. – La discussione è chiusa.

  Marek Jurek (ECR). – Panie Przewodniczący! W czasie poprzedniej debaty po wypowiedzi pana posła Bullmanna prosiłem o zabranie głosu w kwestii proceduralnej. Prawo posła do zabrania głosu w kwestii proceduralnej nie jest przywilejem, jest prawem zdefiniowanym przez artykuł 184a Regulaminu, co więcej, o ile pierwszy i trzeci ustęp tego artykułu mówi wyraźnie o prawie, o tyle czwarty i piąty ustęp zobowiązuje przewodniczącego Parlamentu do reagowania na zgłoszone naruszenia Regulaminu. Wyjątkowo w ustępie piątym może to odłożyć o 24 godziny, ale nie wolno anulować kwestii w tej sprawie.

Pan, Panie Przewodniczący, po skandalicznej wypowiedzi pana posła Bullmanna, który użył określenia „faszystowski” w stosunku do jednego z państw Unii Europejskiej, nie udzielił mi głosu. W efekcie pan przewodniczący Sassoli, wtedy kiedy zabierając głos w normalnej debacie powiedziałem o tej sprawie, uniemożliwił mi zabranie głosu w kwestii najzupełniej merytorycznej. Naprawdę w ten sposób nie można kierować Parlamentem, bo pierwszym obowiązkiem przewodniczącego Parlamentu, i mówię to jako były przewodniczący Parlamentu, jest ochrona prawa do wypowiedzi każdego posła. My bardzo często mówimy o nieliberalnej demokracji, ale tę troskę o to, żeby demokracja funkcjonowała w ramach rządów prawa, powinniśmy przede wszystkim zacząć od tego Parlamentu.

  Presidente. – Mi farò dare la trascrizione di ciò che è accaduto, per poter poi valutare.

Dichiarazioni scritte (articolo 162)

  Andor Deli (PPE), írásban. – Az elmúlt két uniós elnökség, Bulgária és Ausztria, kihasználva a nyugat-balkáni térséghez való hagyományos politikai és földrajzi közelségüket prioritássá emelték a bővítés kérdését. A prioritások nyomán stratégiák és deklarációk lettek elfogadva, hangzatos szólamok kerültek kimondásra, de ennek ellenére a bővítési folyamatok inkább lassultak, elég egy pillantást vetnünk a megnyitott csatlakozási fejezetek számára. Ezek alapján sajnos úgy tűnik, hogy, ha az EU valamit prioritásként kezel az inkább a folyamat lassulását, mintsem gyorsítását szolgálja.

A román elnökség a programjában szintén kiemelten kezeli a bővítés kérdését, amihez csakis gratulálni tudok, és egyben bízom abban, hogy ez a folyamatok dinamikáján is végre meg fog mutatkozni, és a csatlakozás gyorsulását fogjuk tapasztalni. A magyar néppárti delegáció szilárdan és következetesen kiáll azon álláspontja mellett, hogy a nyugat-balkáni régió az Európai Unió szerves részévé kell, hogy váljon, ezért Magyarország kormányával karöltve hatékonyan támogatjuk a bővítési folyamatot, bízva abban, hogy 2025-ös csatlakozási határidő megvalósítható. Köszönöm, hogy meghallgattak.

  Anna Elżbieta Fotyga (ECR), na piśmie. – „Spójność to wspólna wartość europejska” w moim przekonaniu jest bardzo trafnym hasłem pierwszego rotacyjnego przewodnictwa Rumunii w Radzie UE. Nie możemy pozwolić sobie na Europę dwóch prędkości, osobne budżety w ramach UE. Hasło to odnosi się także do pierwszorzędnego znaczenia polityki spójności. Dobrze, że przypomniano o nim w okresie negocjacji nowych wieloletnich ram finansowych. Spójność to także jedność, konwergencja i równe traktowanie. Mam nadzieję, iż uda się tutaj nadrobić błędy i zaniedbania ostatnich lat.

Rumuńska prezydencja jest także istotna w kontekście rosyjskiej agresji na Ukrainę i nielegalnej aneksji Krymu. Jestem przekonana, iż rozumiejąc zagrożenia związane z militaryzacją przez Rosję Morza Czarnego, Bukareszt dostrzeże także groźne konsekwencje militaryzacji Obwodu Królewieckiego oraz zagrożeń związanych z Nord Stream2. Liczę, iż w przeciwieństwie do poprzedniego przewodnictwa Rumunia odblokuje nowelizację dyrektywy gazowej.

  Karol Karski (ECR), na piśmie. – Motto rumuńskiej prezydencji i jej priorytety wydają się trafną odpowiedzią na wyzwania, przed którymi stoi dziś UE. Narastające podziały w Unii, nie wspominając o brexicie, takie jak próby podziału na strefę euro i resztę, dzielenia Europy na kraje, które mogą łamać prawo europejskie, i te, które choć nie przekraczają deficytu, muszą swój budżet negocjować lub których wewnętrzne rozwiązania prawne są podawane w wątpliwość, sprawiają, że potrzebujemy „spójności jako wspólnej europejskiej wartości”.

Wierzymy, że pierwsza w historii rumuńska prezydencja przyczyni się do większej jedności i równości względem prawa unijnego, a w szczególności do zapewnienia „spójności, konwergencji i równego traktowania” wszystkich państw członkowskich, także w negocjacjach nad nowymi ramami finansowymi. Rumunia dobrze przygotowana do prezydencji może przyczynić się do przezwyciężenia procedur, które dzielą UE.

Popieramy podejście rumuńskiej prezydencji do migracji, podkreślające, jak Polska, pomaganie na miejscu, tj. odpowiedź na migrację przez „kooperację z krajami pochodzenia i tranzytowymi” i „dialog miedzy wszystkimi krajami członkowskimi na rzecz znalezienia efektywnego i trwałego rozwiązania”. Popieramy podejście Rumunii do spraw bezpieczeństwa, a zwłaszcza współpracę z NATO, rozszerzanie UE na Bałkany Zachodnie, rozwój własnych zdolności obronnych przez CORD, EDF i PESCO oraz Partnerstwo Wschodnie. Rumuńska prezydencja wypada w czasie przełomowych wyborów do Parlamentu Europejskiego i wyboru nowej Komisji Europejskiej.

  Laurenţiu Rebega (ECR), în scris. – În calitate de eurodeputat român, sunt mândru de preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România. Există însă câteva umbre în cadrul acestui moment festiv. De mai multe luni se discută suspect de mult despre „incapacitatea” României de a exercita acest mandat. S-a mers până în punctul în care, mai în glumă, mai în serios, o altă țară s-a oferit să preia acest mandat, pentru ca România să se pregătească mai bine pentru un alt termen. Chiar la dezbaterile de marți, 15 ianuarie, au existat intervenții ale unor europarlamentari motivate, evident, de interese electorale. Problema care mi se pare mult mai importantă este cea a priorităților pe care și le-a stabilit Guvernul de la București. Chiar la o trecere sumară în revistă, observăm că „valorile comune” și „convergența” spun, de fapt, cam același lucru. Mesajul implicit este, de fapt, acela că Președinția română apără o Uniune în criză. Dar soluția reală în cazul unei crize este reforma. Și cum ar putea face Guvernul român reformă în Uniunea Europeană, când el nu e în stare să facă reformă în România? Urez succes Președinției României, dar rămân cu dezamăgirea că acest mandat nu va face decât să perpetueze o situație de criză.

  Olga Sehnalová (S&D), písemně. – I já bych Rumunsku ráda popřála úspěšné předsednictví. Jedním z nejdůležitějších rozjednaných legislativních návrhů, které máme na stole ve Výboru pro vnitřní trh a ochranu spotřebitele, je balíček týkající se modernizace spotřebitelského práva. Jeho součástí je také návrh, který má, po letech dokazování a vysvětlování, konečně skoncovat s tak zvanou dvojí kvalitou výrobků. Přizpůsobování složení značkových výrobků v závislosti na tom, kde jsou prodávány, není v souladu se základními principy vnitřního trhu. Dvojí kvalita musí být nekalou obchodní praktikou a řádně postihována. Doplnění směrnice o nekalých obchodních praktikách je unikátní příležitostí. Nenechme se ošálit argumenty o preferencích, které svět neviděl. Rumunsko má dle provedených testů s dvojí kvalitou vlastní negativní zkušenost. Mělo by proto být vůči opodstatněným obavám spotřebitelů vnímavější než předcházející rakouské předsednictví a využít této příležitosti k posílení důvěry občanů ve spravedlivý vnitřní trh.

  Csaba Sógor (PPE), írásban. – A román elnökség prioritásai 2019. január 15. A Romániában élő magyar közösség képviselőiként hivatalos javaslatban kértük a tavalyi évben, hogy a román elnökség vegye fel a prioritási listájára az Európában élő őshonos nemzeti kisebbségek védelmét, ennek kapcsán a legjobb működő gyakorlatok megosztásának szorgalmazását. Az Európai Unióban 50 millió őshonos nemzeti kisebbséghez vagy nyelvi kisebbséghez tartozó állampolgár él, az ő helyzetükkel az EU-nak és a mindenkori uniós elnökséget betöltő országoknak foglalkozniuk kell, hiszen a Lisszaboni Szerződésben szerepel a nemzeti kisebbséghez tartozás alapján történő megkülönböztetés tilalma. A jogállamiság érvényesülése szempontjából pedig nagyon fontos a meglévő tagállami kisebbségvédelmi jogszabályok érvényesülésének biztosítása is, ami több országban is súlyos problémákba ütközik.

Fontos tudatosítani, hogy Romániában sem tartják be azokat a törvényeket, amelyeket a kisebbségek nyelvhasználatának biztosítása vagy éppen az oktatás kapcsán fogadtak el az uniós csatlakozási folyamat során, ezért a kérdéssel mindenképpen európai szinten is foglalkozni kell, a tagállami megoldások ugyanis nem működnek.

  László Tőkés (PPE), írásban. – Románia uniós elnöksége viszonylatában kirívó ellentét mutatkozik a diplomatikusan megfogalmazott szép szavak és a kérlelhetetlen valóság között. A román kormány „A kohézió mint közös európai érték” jelszavával hirdette meg elnökségi programját, a megosztottság csökkentését, a megkülönböztetés felszámolását tűzve ki célul. Klaus Iohannis államelnök az egység és a konszenzus fontosságát hangsúlyozta, és azt, hogy a jogállamiság tekintetében nincs helye alkunak. Valamennyi brüsszeli vezető a jogállamiság melletti kiállásra, a korrupció elleni harcra és az európai alapértékek védelmére biztatta a hivatalába lépő új elnökséget.

Ezzel szemben azonban az elhangzott kijelentéseknek, ígéreteknek és elvárásoknak éppen az ellenkezője érvényes Romániára. Maguk az európai intézmények is súlyosan elmarasztalják a romániai jogállamiság siralmas állapotát. Románia nemhogy az európai egységet és kohéziót erősítené, de önmagában is végletesen megosztott. A posztkommunista kormány és az elnöki hivatal közötti ádáz háborúskodás alkotmányos és belpolitikai válság szélére sodorta a társadalmat. Virágzik a korrupció, és az idegengyűlöletet elvető programmal ellentétben az állampolitika részét képezi az etnikai és vallási kisebbségekkel szembeni diszkrimináció.

Ahhoz, hogy a régi és az új, a keleti és a nyugati tagországok közötti kohéziót és egységet hitelesen és hatékonyan képviselje, Romániának mindenek előtt a saját háza táján kellene rendet tennie, a demokratikus jogállamiságot megteremtenie. Legyünk ezen. És ebben segítse az Isten!

  Iuliu Winkler (PPE), írásban. – Az Európai Unió 2021 utáni költségvetésében erősen be kell betonozni a közös agrárpolitikát és a kohéziós politikát. Ez a célkitűzés prioritás kell legyen Románia uniós elnökségének napirendjén. Ma már tudjuk, hogy a tagállamok nem támogatják, hogy az európai parlamenti választások előtt véglegesítsék az Unió költségvetését. Tehát azok fognak az új költségvetésről dönteni, akiket május 26-án választunk meg! Az európai parlamenti választások tétje Erdélyben a fejlesztések folytatása és a mezőgazdasági támogatások jövője. Rajtunk is múlik, hogy azok lesznek-e többségben, akik a finanszírozások csökkentését szorgalmazzák, vagy azok, akik a fejlesztések folytatását támogatják.

Az Unió következő hétéves költségvetése a választások után dől el, de a költségvetés tervezetén már most dolgozunk itt, a Parlamentben és a Tanácsban. Minden egyeztetést, minden technikai találkozót Románia diplomatái, szakértői és a kormány képviselői vezetnek. Azt várjuk el tőlük, hogy határozottan védjék meg a közös agrárpolitikát és a Kohéziós Alapok jövőjét, mert ez a közép-kelet-európai együttes érdek és ez a mi közösségünk érdeke is.

  Carlos Zorrinho (S&D), por escrito. – A Presidência romena do Conselho da União Europeia, para além da sua importância intrínseca, tem ainda uma importância política acrescida, por ser no seu quadro que se realizarão as eleições para o Parlamento Europeu. As prioridades definidas são as adequadas para dar resposta aos anseios e às expetativas que os cidadãos europeus têm vindo a demonstrar nos estudos de opinião, designadamente o reforço da coesão e da convergência e o reforço da relação entre coesão e segurança. A aposta no reforço do papel da União Europeia como ator global é também uma prioridade fundamental, assim como o desenvolvimento de valores partilhados no quadro de grande instabilidade geopolítica e geoestratégica. A questão determinante para o sucesso da Presidência Romena será a capacidade de passar das palavras aos atos. Neste domínio o reforço da transparência e da prática dos valores que pretende promover, no seu próprio território, é uma condição de credibilidade. Por outro lado, o progresso feito no desenho do Quadro Financeiro Plurianual 2021-2027 será a pedra de toque para concretizar a muito oportuna e positiva visão de aposta na coesão e na convergência. O sucesso da Presidência Romena, a ocorrer, será um excelente sinal para o projeto europeu.