PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la parteneriatul economic și comercial euro-mediteraneean înainte de cea de-a opta Conferință Ministerială Euromed în domeniul comerțului - Bruxelles - 9 decembrie 2009
18.11.2009
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Tokia Saïfi, Georgios Papastamkos, Daniel Caspary în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0147/2009
B7‑0149/2009
Rezoluția Parlamentului European referitoare la parteneriatul economic și comercial euro-mediteraneean înainte de cea de-a opta Conferință Ministerială Euromed în domeniul comerțului - Bruxelles - 9 decembrie 2009
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația de la Barcelona din 28 noiembrie 1995, prin care s-a instituit un parteneriat între Uniunea Europeană și țările din sudul și estul Mării Mediterane,
– având în vedere comunicarea Comisiei prezentată Consiliului și Parlamentului European din 11 martie 2003 intitulată „Europa lărgită – vecinătate: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri de la est și de la sud” (COM(2003)0104), documentul său de strategie din 12 mai 2004 privind politica europeană de vecinătate (PEV) (COM(2004)0373), Comunicarea sa către Consiliu din 9 decembrie 2004 privind propunerile sale de planuri de acțiune în cadrul PEV (COM(2004)0795), planurile de acțiune pentru Israel, Iordania, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Tunisia și Liban, precum și Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat[1],
– având în vedere Acordurile de asociere euro-mediteraneene dintre Comunitățile Europene și statele sale membre, pe de o parte, și Tunisia[2], Israel[3], Maroc[4], Iordania[5], Egipt[6], Liban[7] și Algeria[8], pe de altă parte, precum și Acordul euro-mediteraneean de asociere interimar privind schimburile comerciale și cooperarea dintre Comunitatea Europeană și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (acționând în numele Autorității Palestiniene)[9]; având în vedere Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995 privind punerea în aplicare a fazei finale a Uniunii Vamale (96/142/CE)[10],
– având în vedere acordul de liber schimb, cunoscut drept Acordul de la Agadir, semnat de Iordania, Egipt, Tunisia și Maroc la 25 februarie 2004,
– având în vedere summit-ul de la Paris al șefilor de stat și guvern din țările euro-mediteraneene din 13 iulie 2008, prin care a fost instituită Uniunea pentru Mediterana (UpM),
– având în vedere cea de-a șasea Conferință Ministerială Euromed în domeniul comerțului, care a avut loc la 21 octombrie 2007 la Lisabona,
– având în vedere cea de-a șaptea Conferință Ministerială Euromed în domeniul comerțului, care a avut loc la 2 iulie 2008 la Marsilia,
– având în vedere reuniunea Euromed a oficialilor de rang superior din domeniul comerțului, care a avut loc la 11 noiembrie 2009 la Bruxelles,
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Conferința de la Barcelona din 1995 a lansat un proiect foarte ambițios, și anume crearea unor legături politice, economice, sociale și culturale noi și mai strânse între țărmurile de nord și de sud ale Mediteranei; întrucât procesul de la Barcelona trebuie consolidat fără întârziere prin înființarea zonei de liber schimb;
B. întrucât crearea UpM, care presupune revitalizarea procesului de integrare euro-mediteraneeană cu ajutorul unor proiecte concrete și vizibile, este încă în curs; întrucât nu au fost programate reuniuni Euromed în perioada ianuarie-iulie 2009 din cauza războiului din Fâșia Gaza;
C. întrucât reuniunea miniștrilor afacerilor externe, care urma să aibă loc în perioada 24-25 noiembrie 2009 la Istambul, a trebuit amânată din cauza boicotării de către statele arabe, care protestau împotriva poziției Israelului în procesul de pace din Orientul Mijlociu;
D. întrucât relațiile comerciale din zona euro-mediteraneeană sunt în continuă creștere, iar UE pare să fie „partenerul comercial natural” al regiunii, asimilând 46,6% din totalul exporturilor din zona mediteraneeană;
E. întrucât totalul schimburilor comerciale dintre regiunea euro-mediteraneeană și UE a atins 246,7 miliarde EUR în 2008, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din totalul comerțului extern al UE, soldându-se cu un bilanț pozitiv de 15,3 miliarde EUR în favoarea UE;
F. întrucât UE este un investitor străin important în regiune (cu excepția Israelului) și întrucât investițiile acesteia au atins o cifră-record de 15,3 miliarde EUR în 2006, înaintea unei scăderi în 2007;
G. întrucât comerțul cu servicii crește treptat, cu un bilanț pozitiv în creștere în favoarea țărilor din zona mediteraneeană (în principal datorită turismului), acesta atingând un nivel-record de 11,6 miliarde EUR în 2006;
H. întrucât, în pofida acestor cifre, nivelul schimburilor comerciale și al investițiilor UE în partea de sud a Mediteranei este în continuare sub așteptări, iar atât comerțul cu bunuri, cât și cel cu servicii nu a fost diversificat în măsură suficientă, având în vedere potențialul din regiunea euro-mediteraneeană, iar partenerii UE din Mediterana de sud atrag foarte puține investiții; întrucât investițiile străine directe (ISD) sunt în continuare foarte scăzute în această regiune în comparație cu alte părți ale lumii; întrucât există diferențe importante de la o țară la alta în ceea ce privește capacitatea de atragere a ISD;
I. întrucât integrarea economică regională sud-sud este departe de a fi realizată, în pofida unor inițiative semnificative, cum ar fi Acordul de la Agadir, și întrucât, prin urmare, fluxurile comerciale sud-sud sunt subdezvoltate, reprezentând aproximativ 6% din comerțul total al acestor țări;
J. întrucât producătorii de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte pierd o bună parte din cotele lor de piață din cauza globalizării pieței și a concurenței puternice din Asia;
K. întrucât Uniunea Europeană a semnat acorduri de asociere cu toți partenerii săi din Mediterana de sud, cu excepția Siriei și a Libiei; întrucât negocierile cu Siria în vederea unui acord de asociere au fost încheiate, însă Siria a amânat semnarea acestuia; întrucât Comisia a deschis negocieri cu Libia;
L. întrucât abordarea bilaterală, care reprezintă o componentă a tuturor proceselor de acest fel și o consecință a diferențelor culturale, sociale, economice și politice specifice dintre țările implicate, ar trebui să fie ghidată și sprijinită de o viziune și un plan mai global privind relațiile dintre diferiții parteneri, fiind însoțită, prin urmare, de o abordare regională,
1. reafirmă importanța strategică a creării unei zone cuprinzătoare de liber schimb Euromed, fapt ce va contribui semnificativ la pace, prosperitate și securitate în întreaga regiune și sprijină, prin urmare, măsurile și eforturile care vizează eliminarea barierelor și a obstacolelor; subliniază că succesul parteneriatului euro-meditraneean, și al zonei de liber schimb în special, necesită un efort susținut și coordonat cu implicarea tuturor părților;
2. consideră că în ultimul deceniu, evenimente politice importante și imprevizibile, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, au avut un impact negativ considerabil asupra progresului și dezvoltării parteneriatului euro-mediteraneean și zonei de liber schimb, acesta fiind și motivul întârzierii punerii în practică a acestei zone; deplânge faptul că, din aceleași motive politice, ultima reuniune a miniștrilor de externe Euromed a fost anulată, iar UpM nu progresează;
3. ia act de faptul că miniștrii comerțului din zona Euromed vor discuta măsuri de abordare a neajunsurilor actuale din relațiile comerciale și economice din zona Euromed, precum și o nouă foaie de parcurs pentru comerțul euro-mediteraneean și un nou mecanism pentru facilitarea comerțului și a investițiilor în regiune; consideră că acordurile de asociere în vigoare ar trebui extinse dincolo de comerțul cu bunuri, pentru a cuprinde agricultura, serviciile, investițiile și chestiunile de reglementare, drepturile de proprietate intelectuală și combaterea contrafacerilor, concurența și achizițiile publice, precum și instrumentele de protecție a comerțului, astfel încât să se apropie de un acord de liber schimb cuprinzător;
4. recomandă insistent țărilor partenere ale UE din partea de sud a Mediteranei să dezvolte comerțul sud-sud, inspirându-se din Acordul economic de la Agadir semnat de Egipt, Iordania, Maroc și Tunisia și invită celelalte țări din regiune să adere la acordul menționat pentru a dezvolta mai puternic inițiativele de integrare la care participă partenerii UE din Mediterana de sud și să profite de sinergiile produse de aprofundarea acordurilor de asociere euro-mediteraneene dintre țările mediteraneene și UE; subliniază că instituțiile UE trebuie să răspundă pozitiv cererilor de asistență tehnică în vederea promovării acestei integrări economice sud-sud;
5. consideră că ar trebui consolidată cumularea sistemelor de origine, deoarece acesta este un instrument vamal util pentru revitalizarea comerțului din regiune și că regulile de origine ar trebui actualizate și simplificate pentru a ține seama de interesele partenerilor Euromed; prin urmare, solicită încheierea în 2010 a acordului regional privind cumularea pan-euro-mediteraneeană a sistemelor de origine;
6. consideră că după 2010 rețeaua de acorduri de liber schimb bilaterale și regionale sud-sud ar trebui adaptată pentru a ține seama de negocierile în curs dintre UE și partenerii săi sudici privind liberalizarea, serviciile, dreptul de stabilire, precum și produsele agricole și cele provenite din pescuit, pentru a garanta coerența procesului și a facilita înființarea unei zone de liber schimb cuprinzătoare;
7. invită miniștrii comerțului din zona Euromed să asigure liberalizarea treptată a comerțului cu produse agricole, produse agricole transformate și produse ale pescuitului, ținând seama de timpul necesar pentru punerea în aplicare a unor reforme fiscale echitabile menite să compenseze reducerea veniturilor bugetare aferente activității vamale și ținând seama în mod corespunzător de problema bunurilor sensibile;
8. atrage atenția asupra necesității consolidării parteneriatului nord-sud, pentru a menține competitivitatea producției și comerțului cu textile și îmbrăcăminte euro-mediteraneene și asupra necesității promovării activităților TSEM cu valoare adăugată mai mare, bazate pe creativitate și inovare, și nu numai pe externalizare;
9. subliniază necesitatea de a evalua și de a ține seama în mod sistematic de impactul social și de mediu al proceselor de liberalizare, în special în ceea ce privește siguranța alimentară; subliniază, de asemenea, că acest impact poate varia în mod semnificativ de la un sector la altul și de la o țară la alta; subliniază importanța menționării, în viitoarele acorduri de liber schimb, a unor norme sociale, de mediu și de sănătate a plantelor;
10. subliniază necesitatea promovării siguranței investițiilor în regiunea mediteraneeană cu ajutorul unui sistem care coordonează strategiile adresate IMM-urilor și cuprinde mai multe domenii: mecanisme de protecție, finanțare, informare a IMM-urilor și crearea de rețele între acestea;
11. sprijină inițiativele promovate de Franța și Egipt, țări care au inițiat o cooperare în vederea lansării unui parteneriat de tipul public-privat pentru a finanța un nou sistem de identificare a activităților de afaceri în regiunea mediteraneeană (un cod de bare comun pentru activitățile de afaceri și o bază de date comună), care va contribui la raționalizarea registrelor comerciale; sprijină dezvoltarea acestei inițiative în întreaga regiune;
12. atrage atenția asupra necesității de a înființa o bancă euro-mediteraneeană pentru investiții și dezvoltare, care ar atrage donatori de pe ambele țărmuri ale Mării Mediterane și ar fi în măsură să atragă ISD de care regiunea euro-mediteraneeană are stringentă nevoie;
13. consideră că noua propunere de creare a unui mecanism euro-mediteraneean de facilitare a investițiilor reprezintă un pas semnificativ în direcția centralizării și difuzării de informații prin intermediul unei rețele unice, fapt care ar trebui să permită agenților economici să aibă o imagine cuprinzătoare a condițiilor comerciale și investiționale din regiune; subliniază faptul că acest instrument ar trebui să completeze rețelele existente;
14. salută înființarea fondului Inframed (înființat de Caisse des dépôts din Franța, Cassa depositi e prestiti din Italia, EFG Hermes din Egipt și Caisse de dépôt et de gestion din Maroc), care a fost anunțat în cadrul UpM ca un fond de investiții pe termen lung destinat finanțării proiectelor de infrastructură;
15. este de părere că, deși nu sunt încă întrunite condițiile necesare, zona de liber schimb ar trebui completată cu deschiderea treptată și condiționată a liberei circulații a lucrătorilor, ținând seama totodată de situația pieței europene a muncii și de opiniile actuale ale comunității internaționale cu privire la legăturile dintre migrație și dezvoltare; subliniază că este important și necesar să fie redus costul transferurilor de bani efectuate de lucrătorii migranți, în scopul de a maximiza utilizarea lor în economia locală; consideră că acordarea de vize ar trebui facilitată pentru părțile implicate în parteneriatul euro-mediteraneean, pentru studenți, cadrele universitare și actorii socio-economici;
16. consideră că UpM ar trebui să intensifice formele existente de colaborare în cadrul Euromed pentru a oferi tuturor țărilor-partenere posibilitatea de a participa la programele regionale și politicile corespunzătoare ale UE pe baza priorităților și obiectivelor stabilite de comun acord; subliniază că este important să fie extins domeniul de aplicare al programelor comunitare în vederea participării la ele a țărilor-partenere, în special în domeniul educației, cercetării și formării profesionale (schimburi de studenți etc.);
17. evidențiază potențialul UpM de a produce un impact pozitiv asupra procesului de la Barcelona; subliniază că elaborarea, în cadrul stabilit la Paris în iulie 2008, a unor proiecte semnificative în sectoare strategice, cum ar fi construcția de noi infrastructuri, cooperarea dintre IMM-uri, sectorul comunicațiilor și exploatarea surselor de energie regenerabile, va contribui la dezvoltarea și facilitarea comerțului și investițiilor din zona euro-mediteraneeană; subliniază, de asemenea, că este de o importanță esențială să se găsească o soluție pentru pacea din Orientul Mijlociu; solicită ca reuniunile programate în cadrul UpM să aibă loc și să fie înființat un secretariat permanent la Barcelona;
18. încurajează utilizarea energiei solare și eoliene în regiunea mediteraneeană; salută progresul recent realizat în legătură cu Inițiativa industrială DESERTEC, care urmărește dezvoltarea vastului potențial al energiei solare în Orientul Mijlociu și Africa de nord; subliniază că UE trebuie să abordeze proiectul DESERTEC în mod coerent și să contribuie în mod activ la dezvoltarea țărilor din nordul Africii și din Orientul Mijlociu;
19. subliniază că, având în vedere situația din Palestina, ar trebui adoptate măsuri concrete de asistență pentru populația locală, în vederea integrării acestei zone în fluxurile comerciale mediteraneene;
20. solicită Comisiei să îl informeze pe deplin cu privire la progresele realizate privind acordul de asociere cu Siria, a cărui semnare a fost recent amânată de Siria; de asemenea, consideră că, în ciuda unor dificultăți, antrenarea Libiei în negocierile privind un acord de asociere și, în plan mai general, antrenarea acesteia în UpM ar putea favoriza pacea și stabilitatea în regiune; solicită Comisiei să îl informeze, să îl implice pe deplin și să îl consulte în fiecare etapă a negocierilor;
21. subliniază rolul jucat, în cadrul parteneriatului, de Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneeană (APEM) ca organ democratic ce reunește parlamentari de pe ambele țărmuri ale Mediteranei în jurul celor trei piloni ai procesului de la Barcelona; solicită să fie intensificată cooperarea dintre APEM, Comisie și Consiliu în domeniul economic;
22. consideră că foaia de parcurs propusă de Comisie reprezintă un instrument viabil de revitalizare a UpM în anii următori și, prin urmare, solicită miniștrilor comerțului din zona Euromed să îi acorde sprijinul lor în cadrul reuniunii ministeriale din 9 decembrie 2009; invită oficialii de rang superior din domeniul comerțului din regiunea euro-mediteraneeană să monitorizeze punerea în aplicare a foii de parcurs în următorii ani și să propună eventuale modificări, solicitând totodată să fie informat cu privire la astfel de măsuri;
23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, șefilor de stat și de guvern și parlamentelor statelor membre și ale țărilor din sudul și estul Mării Mediterane, precum și Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene.
- [1] JO L 310, 9.11.2006, p. 1.
- [2] JO L 97, 30.3.1998, p. 2.
- [3] JO L 147, 21.6.2000, p. 3.
- [4] JO L 70, 18.3.2000, p. 2.
- [5] JO L 129, 15.5.2002, p. 3.
- [6] JO L 304, 30.9.2004, p. 39.
- [7] JO L 143, 30.5.2006, p. 2.
- [8] JO L 265, 10.10.2005, p. 2.
- [9] JO L 187, 16.7.1997, p. 3.
- [10] JO L 35, 13.2.1996, p. 1.