Propunere de rezoluţie - B7-0078/2010Propunere de rezoluţie
B7-0078/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situația din Iran

3.2.2010

depusă pe baza declarației Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Struan Stevenson, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Ashley Fox, Michał Tomasz Kamiński, Konrad Szymański, Tomasz Piotr Poręba, Adam Bielan în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0078/2010

Procedură : 2010/2504(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0078/2010

B7‑0078/2010

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Iran

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât situația politică din Iran continuă să se deterioreze, fără ca guvernul iranian să indice în vreun fel faptul că intenționează să răspundă preocupărilor la nivel mondial legate de legitimitatea alegerilor desfășurate în 2009;

B.  întrucât există numeroase cazuri de încălcări ale drepturilor omului, de la fapte minore de hărțuire a minorităților etnice și religioase, până la procese spectacol, tortură și execuții ale dizidenților politici;

C. întrucât Iranul continuă să încurajeze, să echipeze și să finanțeze extremismul și terorismul pe teritoriul Orientului Mijlociu și să destabilizeze încercările de stabilire a unei păci de durată în regiune;

D. întrucât există probe solide din care se poate concluziona că Iranul își continuă activitatea de construcție a armelor nucleare, încălcând în mod grav atât obligațiile pe care le are în temeiul tratatului de neproliferare, cât și al rezoluției Organizației Națiunilor Unite prin care i se solicita încetarea activităților de îmbogățire a uraniului;

E.  întrucât mai multe țări europene au desfășurat activități de comerț cu Iranul, a căror valoare se ridică la aproximativ 65 de miliarde de euro în ultimii trei ani;

1.  condamnă reprimarea democrației în Iran, în special refuzul libertății de exprimare și cazurile frecvente de încălcare a drepturilor omului în cazul celor care se opun regimului;

2.  deplânge refuzul insistent al regimului de a recunoaște preocupările legate de legitimitatea rezultatelor comunicate ale alegerilor;

3.  condamnă cazurile frecvente de încălcare a drepturilor omului în Iran în cazul celor care se opun regimului; solicită guvernului Iranului să comute toate sentințele pronunțate împotriva protestatarilor și să-i elibereze pe cei al căror proces e în desfășurare sau se află în custodie;

4.  se declară revoltat de recenta execuție a protestatarilor politici și condamnă, în special, execuția din 28 ianuarie 2010 a doi prizonieri politici pe motivul „organizării de demonstrații de protest” și a implicării în „revolte recente”, în ciuda faptului că aceștia fuseseră arestați cu luni înainte de revoltele la nivel național generate de alegerile fraudate din iunie 2009;

5.  condamnă cazurile de tortură și procesele spectacol ale protestatarilor deținuți, precum și faptul că prizonierii sunt forțați să facă mărturisiri false și să aducă acuzații false la televizor împotriva grupurilor de opoziție;

6.  deplânge declarațiile oficiale ale puterii judecătorești iraniene, conform cărora acordarea de sprijin sau relaționarea cu partidul de opoziție al Mujahedinilor Poporului din Iran (PMOI) reprezintă un act de „Moharabeh” (război purtat împotriva lui Dumnezeu) și se pedepsește cu moartea în temeiul dreptului penal islamic; ia act de faptul că aceste declarații deschid, în mod evident, calea pentru executarea a numeroși tineri protestatari;

7.  condamnă cazurile frecvente și revoltătoare de aplicare a pedepsei cu moartea minorilor, în orice circumstanțe, dar și adulților, în special celor condamnați pentru „infracțiuni” de tipul celor de natură sexuală sau orientare sexuală, care reprezintă încălcări ale obligațiilor juridice internaționale ale Iranului;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la arestarea și închiderea pe termen lung a rudelor rezidenților din taberele de refugiați din Ashraf, a căror singură infracțiune a fost să-și viziteze familiile în Irak;

9.  condamnă declarația președintelui Iranului, care incită la distrugerea unui stat membru ONU, Israelul, ceea ce reprezintă o încălcare a tuturor standardelor care stau la baza relațiilor pașnice internaționale și îi solicită acestuia ca, în interesul păcii în Orientul Mijlociu, să-și prezinte scuze și să retragă toate aceste declarații provocatoare;

10. solicită guvernului Iranului să întrerupă fără întârziere oferirea de sprijin moral și material terorismului și extremismului acordat prin intermediul reprezentanților din Gaza, Liban, Irak, Yemen și alte țări, în special sprijinul acordat tentativelor repetate ale grupărilor Hamas și Hezbollah de a ataca civili în Israel, precum și sprijinul presupus acordat de Iran grupărilor radicale șiite în Irak, care nu numai că atacă trupele de menținere a păcii, dar comit atrocități asupra populației civile irakiene prin repetate atacuri sinucigașe cu bombă;

11. solicită guvernului Iranului să înceteze eforturile de producere a armelor nucleare și să permită inspecția tuturor siturilor nucleare, astfel cum i-a cerut Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA);

12. sprijină eforturile internaționale de a spori sancțiunile împotriva Iranului, inclusiv înghețarea tranzacțiilor cu banca centrală a Iranului și cu firmele controlate de Garda Revoluționară, înăsprirea restricțiilor privind deplasările internaționale și înghețarea activelor indivizilor și întreprinderilor identificate, până când acesta încetează activitățile suspecte de îmbogățire a uraniului, îndeplinește solicitările AIEA și realizează îmbunătățiri în ceea ce privește drepturile omului;

13. solicită guvernului Chinei să sprijine eforturile internaționale de limitare a programului nuclear al Iranului;

14. își exprimă regretul față de faptul că numeroase țări europene și întreprinderi private mențin în continuare legături comerciale de amploare cu Iranul, care au fost estimate la miliarde euro anual; salută, în acest sens, decizia Siemens de a înceta relațiile comerciale cu Iranul până la jumătatea anului 2010 și invită și alte întreprinderi europene să procedeze în același mod;

15. solicită statelor membre să nu mai trimită în Iran alte dispozitive sau arme care ar putea fi utilizate în vreun fel pentru reprimarea protestelor de stradă;

16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică , precum și guvernului și parlamentului Iranului.