PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situaţia din Haiti la un an după cutremur: ajutor umanitar şi reconstrucţie
11.1.2011
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Michèle Striffler, Filip Kaczmarek, Gay Mitchell în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0023/2011
B7‑0023/2011
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia din Haiti la un an după cutremur: ajutor umanitar şi reconstrucţie
Parlamentul European,
– având în vedere Conferinţa internaţională a donatorilor „Un nou viitor pentru Haiti” care a avut loc la New York la 31 martie 2010, precum şi raportul de misiune prezentat de delegaţia Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European la New York,
– având în vedere planul de acţiune privind renaşterea şi dezvoltarea naţională în Haiti şi marile şantiere ale viitorului, din martie 2010,
– având în vedere concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului pentru afaceri externe, care a avut loc în Bruxelles, la 18 ianuarie 2010,
– având în vedere declaraţia Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate din 19 ianuarie 2010 referitoare la cutremurul din Haiti,
– având în vedere concluziile Conferinţei ministeriale pregătitoare de la Montreal din 25 ianuarie 2010,
– având în vedere Consensul european privind ajutorul umanitar semnat în decembrie 2007 de către cele trei instituţii europene,
– având în vedere Rezoluţia sa din 10 februarie 2010 referitoare la cutremurul care a avut loc în Haiti,
– având în vedere raportul misiunii Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European în Haiti (25-27 iunie),
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în urma seismului cu magnitudinea 7,3 pe scara Richter, care a afectat Haiti la 12 ianuarie 2010, au murit 222 750 de oameni, fiind afectate 3 milioane de persoane şi determinând mutarea a 1,7 milioane, dintre care mai bine de un milion sunt încă cazate în tabere improvizate care ar fi trebuit să fie temporare;
B. întrucât, la un an după cutremur, situaţia din Haiti a rămas haotică, ţara fiind încă în situaţie de urgenţă iar reconstrucţia aproape că nu a început;
C. întrucât deceniile de sărăcie, de degradare a mediului, de vulnerabilitate la nenumăratele catastrofe naturale, de instabilitate politică şi de dictatură au făcut ca Haiti să fie cea mai săracă ţară din continentul american, iar daunele provocate de seism au agravat şi mai mult incapacitatea statului de a furniza servicii publice de bază şi astfel, de a răspunde activ la eforturile de salvare şi de reconstrucţie;
D. întrucât, până în momentul de faţă, din cele 10 miliarde de dolari promişi la Conferinţa internaţională a donatorilor „Un nou viitor pentru Haiti” care a avut loc la New York la 31 martie 2010, au fost furnizaţi efectiv numai câteva sute de milioane de dolari;
E. întrucât, la propunerea haitienilor, a fost înfiinţată o comisie interimară pentru reconstrucţia Haiti (CIRH), în scopul de a asigura coordonarea şi utilizarea eficace a resurselor şi de a implementa planul de acţiune pentru dezvoltarea Haiti; întrucât Comisia, în calitate de donator principal, este membră a CIRH şi are drept de vot;
F. întrucât ridicarea molozului reprezintă o provocare majoră pentru reconstrucţia ţării - mai puţin de 5% din dărâmături au fost curăţate - şi, în ritmul actual, ar trebui 6 ani pentru curăţarea a 20 de milioane de metrii cubi de moloz; întrucât ar trebui 180 de camioane care să lucreze 24 de ore din 24, timp de 18 luni pentru eliminarea molozului;
G. întrucât epidemia de holeră declanşată la 19 octombrie 2010 a făcut până acum 3 333 victime, afectând mai mult de 148 000 de persoane, iar răspândirea epidemiei reliefează carenţele structurale evidente ale statului haitian, precum şi limite majore ale sistemului de ajutor internaţional şi ale MINUSTAH (Misiunea ONU de stabilizare din Haiti), şi întrucât măsurile luate împotriva epidemiei de holeră sunt afectate vizibil de criza politică actuală rezultată în urma alegerilor;
H. întrucât alegerile din 28 noiembrie, ale căror rezultate au fost anunţate la începutul lui decembrie, au provocat demonstraţii violente în Haiti şi numeroase reclamaţii de fraude, iar comunitatea internaţională ar trebui să susţină un proces electoral transparent şi legitim, pentru a asigura corectitudinea alegerilor, indispensabilă reconstrucţiei ţării;
1. reaminteşte puternica mobilizare a comunităţii internaţionale în urma cutremurului devastator din Haiti şi voinţa sa politică reală de a susţine reconstrucţiei ţării prin alte modalităţi care să nu mai repete greşelile trecutului şi de a profita de această ocazie pentru a ataca, odată pentru totdeauna, cauzele profunde ale sărăciei din Haiti;
2. deplânge amploarea catastrofei din Haiti, ale cărei consecinţe sunt încă foarte vizibile la un an de la cutremur; salută ajutorul umanitar acordat Haiti de către Comisie, care se ridică la 120 de milioane de euro (din care 12 milioane dedicate combaterii holerei), precum şi implicarea comisarului european responsabil de cooperarea internaţională, ajutor umanitar şi protecţie civilă şi a DG ECHO şi a experţilor săi;
3. subliniază că implementarea „cluster-elor” a permis coordonarea pe teren a intervenţiilor umanitare, dar că această metodă şi-a demonstrat între timp limitările în faţa numărului foarte mare de actori umanitari şi a complexităţii situaţiei de urgenţă datorate densităţii populaţiei din zonele urbane;
4. salută eforturile depuse şi acţiunile realizate de organizaţiile umanitare (Crucea Roşie, ONG-uri, ONU) şi de statele membre şi insistă asupra necesităţii comunicării efectelor lipsite de vizibilitate pe care le-au avut intervenţiile umanitare, precum şi a faptului că situaţia a putut fi ţinută sub control îndeosebi prin preluarea răniţilor, prin aprovizionarea cu apă potabilă şi alimente şi prin instalarea unor adăposturi provizorii;
5. constată că epidemia de holeră a scos în evidenţă incapacitatea aproape totală a statului haitian de a lupta cu o boală uşor de prevenit şi de vindecat, precum şi limitele sistemului de ajutor internaţional într-o ţară care beneficiază de o desfăşurare masivă de actori umanitari (12 000 de ONG-uri); subliniază că actorii umanitari nu mai pot continua să compenseze slăbiciunile statului haitian sau să se substituie acestuia şi că trebuie acţionat urgent în scopul unei dezvoltări pe termen lung, mai ales în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, la apă potabilă şi la canalizare;
6. salută angajamentul Comisiei şi al statelor membre de a dona în total 1,2 miliarde de euro (dintre care 460 de milioane din partea Comisiei, destinate ajutorului neumanitar) luat în cadrul Conferinţei internaţionale a donatorilor pentru reconstrucţia Haiti; solicită din nou ca Uniunea Europeană, în calitate de donator principal, să-şi asume un rol de lider politic în cadrul eforturilor de reconstrucţie;
7. solicită Comisiei şi statelor membre să integreze producţia alimentară locală şi problematica securităţii alimentare în eforturile sale de reconstrucţie a Haiti, prin dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale şi acordarea de ajutor pentru micii agricultori, în cadrul abordării lor comune privind programarea resurselor pentru reconstrucţia Haiti şi al reexaminării la mijlocul perioadei a programării fondurilor rămase ale Comisiei, adică cele 169 de milioane de euro care nu au fost alocate, din cele 460 de milioane anunţate la New York;
8. deplânge începerea cu întârziere a lucrărilor Comisiei interimare pentru reconstrucţia Haiti, care trebuie să joace un rol central în coordonarea reconstrucţiei; regretă lipsa informaţiilor referitoare la funcţionarea şi eficacitatea sa şi solicită Comisiei, membră a CIRH, să intervină pentru a accelera punerea în aplicare a mandatului CIRH şi să prezinte un raport Parlamentului European referitor la activităţile CIRH, la utilizarea resurselor şi şa fondurilor promise la Conferinţa de la New York şi angajate efectiv în reconstrucţie;
9. recunoaşte că CIRH, structura centrală de gestionare a reconstrucţiei, nu poate funcţiona eficient decât prin refacerea capacităţilor statale haitiene şi prin înnoirea persoanelor aflate la conducerea Haiti; acestea trebuind să fie alese în urma unui scrutin electoral transparent şi legitim; precum şi prin exercitarea unei voinţe politice reale de a lua deciziile indispensabile pentru lansarea acestui şantier gigantic;
10. deplânge faptul că haitienii au la dispoziţie numai lopeţi, cazmale şi roabe pentru a evacua tonele de moloz (prin activităţi „cash for work” – bani pentru muncă) care blochează capitala, mijloace care par derizorii în raport cu amploarea situaţiei; subliniază că îndepărtarea molozului este indispensabilă pentru reconstrucţia ţării şi regretă că practic nu au fost deblocate deloc fonduri pentru îndepărtarea dărâmăturilor;
11. deplânge criza majoră de locuinţe din Haiti; subliniază că mutarea persoanelor fără locuinţă, cazaţi în cea mai mare parte în tabere improvizate, mai ales în capitala Port‑au‑Prince, nu se poate face datorită lipsei de terenuri disponibile şi a lipsei oricărui sistem cadastral, precum şi a faptului că multe parcele sunt în proprietatea expatriaţilor haitieni; solicită autorităţilor haitiene să manifeste voinţa politică necesară adoptării de măsuri proactive, în special prin exproprieri;
12. îşi exprimă îngrijorarea din ce în ce mai mare faţă de situaţia copiilor haitieni, în urma cutremurului fiind afectaţi în mod direct peste 800 000 de copii, care au fost expuşi violenţei, abuzurilor sexuale, traficului de oameni, exploatării şi abandonului; solicită Uniunii Europene (Comisiei) să se implice activ în restabilirea unui mediu de viaţă protector şi sigur pentru copii, sprijinind procesul de implementare a unui sistem de protecţie socială în Haiti şi încurajând reforma sistemului educaţional;
13. solicită Uniunii Europene să coopereze cu guvernul haitian în vederea creării unui cadru legislativ cuprinzător care să protejeze drepturile copiilor, astfel să se implementeze în dreptul naţional obligaţiile care decurg din numeroasele instrumente internaţionale ratificate de Haiti în materie de drepturi ale copiilor, drepturile omului, eliminarea sclaviei şi protecţia copiilor;
14. consideră că este extrem de important ca Comisia să sprijine atât procesul de identificare şi înregistrare a copiilor separaţi de familiile lor şi de căutare a familiilor acestora, cât şi acordarea unei atenţii speciale la graniţe, astfel încât să se prevină traficul de copii şi adopţia ilegală;
15. subliniază necesitatea absolută de a reconstrui imediat capacităţile statului haitian în vederea unei democraţii funcţionale şi a bunei guvernări a ţării, ambele fiind indispensabile reconstrucţiei, şi de a asigura participarea societăţii civile şi a populaţiei haitiene;
16. îşi exprimă îngrijorarea profundă privind criza politică actuală în urma rezultatelor scrutinului prezidenţial şi legislativ, care a fost contestat puternic şi recunoscut cu rezerve de misiunile observatorilor străini şi care, în momentul de faţă, face obiectul unui proces de renumărare a voturilor de către experţi trimişi de Organizaţia Statelor Americane;
17. solicită Uniunii Europene să depună toate eforturile posibile în vederea susţinerii ferme a unui proces electoral legitim şi transparent şi a bunei desfăşurări a celui de al doilea tur de scrutin programat în luna februarie, astfel încât să se prevină intrarea ţării într-o criză mai gravă; consideră că doar un preşedinte ales şi legitim şi parlamentari legitimi pot lua măsurile necesare, iar reconstrucţia ţării se poate face numai într-un climat stabil şi cu voinţă politică;
18. solicită comunităţii internaţionale şi Uniunii Europene să coopereze îndeaproape cu viitoarele autorităţi haitiene şi să le ajute la organizarea instituţiilor, astfel încât să asigure un nou echilibru la toate nivelurile şi o democraţie pe deplin funcţională pe parcursul îndelungatului proces de reconstrucţie;
19. solicită Comisiei să depună eforturi consistente, în spiritul consensului european pentru ajutor umanitar, împreună cu guvernul, autorităţile locale şi societatea civilă, pentru integrarea pregătirii pentru dezastre şi a reducerii riscurilor de dezastre în fazele de urgenţă şi de dezvoltare pe termen lung;
20. constată că ajutorul umanitar este prezent de zeci de ani în Haiti, iar importanţa legăturii dintre ajutorului de urgenţă, reabilitare şi dezvoltare a fost reliefată în mod deosebit cu ocazia acestei crize; pledează, în consecinţă, pentru îmbunătăţirea dialogului şi a coordonării dintre organizaţiile umanitare şi agenţiile de dezvoltare, atât la faţa locului, cât şi la nivelul instituţiilor europene şi al statelor membre;
21. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Consiliului, Comisiei Europene şi statelor membre, preşedintelui şi guvernului din Haiti, secretarului general adjunct pentru probleme umanitare şi ajutor de urgenţă al ONU, precum şi Băncii Mondiale şi FMI.