Propunere de rezoluţie - B7-0111/2011/REV1Propunere de rezoluţie
B7-0111/2011/REV1

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la statul de drept în Rusia

9.2.2011

depusă pe baza declaraţiei Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Eva-Britt Svensson, Helmut Scholz în numele Grupului GUE/NGL

Procedură : 2011/2515(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0111/2011
Texte depuse :
B7-0111/2011
Texte adoptate :

B7‑0111/2011

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la statul de drept în Rusia

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Rusia,

–   având în vedere Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă care a intrat în vigoare în 1997 şi care a fost prelungit aşteptând să fie înlocuit cu un nou acord,

–   având în vedere negocierile în curs pentru un nou acord care să prevadă un cadru nou şi cuprinzător pentru relaţiile dintre UE şi Rusia,

–   având în vedere Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Declaraţia ONU privind apărătorii drepturilor omului şi Declaraţia ONU privind dreptul şi responsabilitatea persoanelor, a grupurilor şi a organelor societăţii de a promova şi a proteja drepturile omului şi libertăţile fundamentale universal recunoscute,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A. întrucât Human Rights Watch, în raportul său privind situaţia în lume în 2011, arată că: „Rusia s-a dovedit mai deschisă cooperării internaţionale în ceea ce priveşte drepturile omului, dar climatul general din ţară în privinţa drepturilor omului a rămas unul foarte ostil. Angajamentele retorice ale Preşedintelui Dmitri Medvedev în legătură cu drepturile omului şi statul de drept nu au fost urmate de măsuri concrete în favoarea societăţii civile. În anul 2010 s-au înregistrat noi atacuri împotriva apărătorilor drepturilor omului, iar autorii crimelor odioase din anul precedent au rămas nepedepsiţi.”,

B.  întrucât chiar preşedintele Curţii Constituţionale ruse, Valerii Zorkin, a observat că „o veritabilă sensibilizare faţă de lege şi o veritabilă respectare a legii nu au fost încă integrate într-un sistem de valori general acceptat nici măcar în rândul a numeroase instanţe publice care consideră adesea că interesele de stat şi ale întreprinderilor de stat ar trebui, prin definiţie, să prevaleze asupra intereselor cetăţenilor de rând”;

C. întrucât un număr de cazuri foarte mediatizate, cum ar fi cel de-al doilea proces al lui M. Hodorkovski şi al lui P. Lebedev, procesul intentat directorilor şi avocaţilor HSBC/Hermitage, ancheta privind uciderea A. Politkovskaya, urmărirea lui Y. Samodurov şi demiterea judecătorului Kudeshkina şi a mai multor alţi judecători dau naştere la preocupări în legătură cu deteriorarea statului de drept în Rusia;

D. întrucât Consiliul Europei a criticat faptul că judecătorii sunt supuşi unei presiuni tot mai mari care vizează să garanteze că aceştia pronunţă condamnări în aproape toate cazurile înaintate instanţei de procuratură; întrucât avocaţii sunt în continuare supuşi la percheziţii şi confiscări, precum şi la alte forme de presiune care încalcă legislaţia rusă şi standardele Consiliului Europei;

E.  întrucât aproape 30% dintre cauzele care aşteaptă în prezent să fie examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului se referă la Rusia, cu mult mai multe decât cele privind oricare altă ţară; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat peste 150 de hotărâri în care considera Rusia responsabilă pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Cecenia; întrucât Rusia continuă să plătească victimelor despăgubirile băneşti solicitate, dar nu pune în aplicare sistematic esenţa hotărârilor, în special în ceea ce priveşte realizarea unor investigaţii eficiente şi inculparea autorilor delictelor;

F.  întrucât Rusia a căzut pe locul 154 (din 178) în clasamentul ţărilor realizat de Transparency International privind corupţia administraţiilor publice (inclusiv a poliţiei şi a judecătorilor);

G. întrucât, în pofida declaraţiilor repetate ale Kremlinului cu privire la importanţa asigurării unor condiţii normale de lucru pentru ONG-uri, apărătorii drepturilor omului sunt în continuare vulnerabili la hărţuire şi atacuri, iar cei care încearcă să pună capăt impunităţii din Caucazul de Nord se află în special expuşi acestor riscuri;

H. întrucât ONG-urile şi mass-media rămân vulnerabile în faţa legislaţiei antiextremiste confuze; întrucât în iulie 2010 au fost adoptate noi dispoziţii la legea privind Serviciul Federal de Securitate care permit acestui serviciu să emită avertismente la adresa persoanelor, a organizaţiilor şi a organelor de presă; întrucât aceste avertismente impun persoanelor sau organizaţiilor să îşi înceteze activităţile pe care Serviciul Federal de Securitate le consideră real sau potenţial extremiste;

I.   întrucât există un număr tot mai mare de restricţii arbitrare la dreptul la libertatea de asociere şi condamnări din ce în ce mai dure la care sunt supuşi de către autorităţi manifestanţi paşnici; întrucât, în decursul anului 2010, poliţia a continuat să disperseze, uneori prin violenţă, manifestările publice organizate în marile oraşe în ziua de 31 a fiecărei luni în sprijinul articolului 31 din Constituţie care garantează libertatea de asociere; întrucât organizatorii demonstraţiilor sunt adesea victime ale unor acte de hărţuire şi intimidare, inclusiv din partea forţelor de ordine şi a membrilor organizaţiilor proguvernamentale;

J.   întrucât lucrătorii migranţi din Rusia se confruntă cu abuzuri printre care se numără confiscarea paşapoartelor, absenţa contractelor de muncă, neplata sau plata cu întârziere a salariilor şi condiţii nesigure de muncă; întrucât modificările legislative adoptate în luna mai întăreşte şi mai mult legătura care uneşte lucrătorii străini de angajatorii lor, ceea ce poate descuraja un lucrător să părăsească un angajator abuziv; întrucât această situaţie este deosebit de îngrijorătoare în contextul proiectelor de construcţie la scară largă necesare pentru ca Rusia să găzduiască Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2010,

1.  subliniază că statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt importante pentru stabilitatea în regiune; este de părere că UE şi Rusia, precum şi toate celelalte ţări trebuie să colaboreze activ pentru a garanta respectarea acestor principii pentru toţi cetăţenii lor; insistă asupra importanţei acestui criteriu pentru consolidarea relaţiilor dintre UE şi Rusia;

2.  subliniază încă o dată că democraţia şi drepturile omului trebuie să se afle în centrul noului acord-cadru global cu Federaţia Rusă, în special, în ceea ce priveşte definirea şi includerea unei clauze eficace şi operaţionale referitoare la drepturile omului;

3.  îşi reiterează solicitarea de a se accelera dialogul dintre UE şi Rusia cu privire la drepturile omului şi statul de drept şi de a deschide acest proces pentru ca Parlamentul European şi Duma de Stat, societatea civilă, ONG-urile şi organizaţiile din domeniul drepturilor omului să îşi poată aduce efectiv contribuţia;

4.  subliniază importanţa fundamentală pentru statul de drept şi apărarea libertăţii individuale a protejării sistemelor penale din întreaga Europă de amestecul politic; se arată profund îngrijorat de cazurile în care Rusia nu a garantat acest principiu; subliniază faptul că nu se pot folosi trimiteri la unicitatea afirmată a moştenirii istorice a ţării, la tradiţiile sale judiciare sau de guvernare ca pretext pentru ignorarea sau, chiar mai rău, încălcarea normelor legale şi democratice internaţionale, a drepturilor omului şi a demnităţii umane;

5.  îşi exprimă compasiunea şi solidaritatea cu prietenii şi familiile tuturor victimelor recentului atac cu bombă de la aeroportul Domodedovo din Moscova şi ale altor atacuri asupra populaţiei civile din Federaţia Rusă; subliniază că lupta împotriva unor astfel de acţiuni teroriste nu trebuie să se soldeze cu şi mai multe restricţii ale drepturilor civile fundamentale; în acest sens, este profund îngrijorat de noile atribuţii ale Serviciului Federal de Securitate;

6.  îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de reapariţia violenţei şi a actelor de terorism în Federaţia Rusă şi, în special, în Caucazul de Nord; solicită, pe de o parte, să se pună capăt acestor acte teroriste şi, pe de altă parte, solicită autorităţilor ruse să pună capăt climatului generalizat de impunitate faţă de încălcarea drepturilor omului şi absenţei statului de drept în această regiune;

7.  invită Rusia să îşi respecte pe deplin obligaţiile asumate în calitate de membră a OSCE şi a Consiliului Europei, inclusiv să respecte dreptul de asociere şi dreptul la demonstraţii paşnice;

8.  invită autorităţile ruse să pună capăt impunităţii generale actuale de care se bucură în continuare autorii actelor de violenţă împotriva apărătorilor drepturilor omului şi să protejeze şi să garanteze integritatea fizică a acestora din urmă în conformitate cu instrumentele relevante internaţionale şi regionale în materie de drepturile omului; invită în special autorităţile ruse să adopte măsuri preventive de protecţie a apărătorilor drepturilor omului, cum ar fi deschiderea unei anchete de îndată ce procurorul şi sistemul judiciar sunt informate cu privire la ameninţările la adresa acestora;

9.  solicită, în cazul condamnărilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Federaţiei Ruse, reluarea investigaţiilor de către autorităţile ruse şi reformarea sistemului judiciar pentru a evita şi mai multe încălcări ale dreptului internaţional;

10. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, precum şi guvernului şi parlamentului Federaţiei Ruse, OSCE şi Consiliului Europei.