Propunere de rezoluţie - B7-0113/2011Propunere de rezoluţie
B7-0113/2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la statul de drept în Rusia

9.2.2011

depusă pe baza declaraţiei Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Charles Tannock, Michał Tomasz Kamiński, Ryszard Antoni Legutko, Marek Henryk Migalski, Jacek Olgierd Kurski, Tomasz Piotr Poręba, Zbigniew Ziobro, Ryszard Czarnecki, Konrad Szymański, Adam Bielan, Roberts Zīle, Jacek Włosowicz, Tadeusz Cymański, Mirosław Piotrowski, Paweł Robert Kowal în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0101/2011

Procedură : 2011/2515(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0113/2011
Texte depuse :
B7-0113/2011
Texte adoptate :

B7‑0113/2011

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la statul de drept în Rusia

Parlamentul European,

–    având în vedere Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi protocoalele aferente acesteia,

–    având în vedere consultările dintre UE şi Rusia cu privire la drepturile omului,

–    având în vedere numeroasele rapoarte credibile ale organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri) ruseşti şi internaţionale privind repetatele încălcări grave ale drepturilor omului în Rusia, hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la Rusia, precum şi numărul foarte mare de cauze referitoare la Rusia pe tema drepturilor omului aflate pe rolul Curţii,

–    având în vedere Declaraţia comună privind Parteneriatul pentru modernizare formulată la 1 iunie 2010 cu ocazia summitului UE-Rusia de la Rostov-pe-Don;

–    având în vedere declaraţia Preşedintelui Van Rompuy şi a Preşedintelui Barroso în urma summitului UE-Rusia organizat la Bruxelles la 7 decembrie 2010,

–    având în vedere Rezoluţia Parlamentului European din 16 decembrie 2010 referitoare la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume şi politica Uniunii Europene în această privinţă, precum şi rezoluţiile sale anterioare referitoare la Rusia,

–    având în vedere declaraţiile făcute de Înaltul Reprezentant/Vicepreşedintele Catherine Ashton, de Preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek şi de Preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso referitoare la rezultatul celui de-al doilea proces al lui Mihail Hodorkovski şi Platon Lebedev,

–    având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 

A.  întrucât Constituţia Federaţiei Ruse garantează cetăţenilor săi drepturi şi libertăţi depline; întrucât Rusia este membră a Consiliului Europei şi a Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) şi semnatară a numeroase tratate internaţionale, inclusiv a Convenţiei europene a drepturilor omului, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale;

 

B.   întrucât o societate civilă pe deplin funcţională este temelia oricărei ţări democratice, precum şi un indiciu al nivelului libertăţii şi al statului de drept;

 

C.  întrucât în Declaraţia comună privind Parteneriatul pentru modernizare UE şi Rusia au declarat că relaţia lor se bazează pe statul de drept; întrucât Parteneriatul pentru modernizare ar trebui să fie parte integrantă dintr-un nou acord de parteneriat şi cooperare care trebuie să includă o secţiune obligatorie referitoare la drepturile omului;

 

D.  întrucât Preşedintele Medvedev s-a angajat să pună capăt „nihilismului juridic” în Rusia şi a afirmat că, în continuare, corupţia este una dintre principalele probleme ale organelor de poliţie din Rusia şi ale sistemului administrativ;

 

E.   întrucât observatorii internaţionali au criticat procesul recent şi verdictul pronunţat împotriva lui Mihail Hodorkovski şi a lui Platon Lebedev ca fiind o parodie de justiţie şi o ocazie ratată de Rusia de a demonstra independenţa sistemului său judiciar;

 

F.   întrucât, la 30 decembrie 2010, Hodorkovski şi Lebedev au fost condamnaţi la 14 ani de închisoare;

 

G.  întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins argumentele Federaţiei Ruse şi a considerat admisibilă plângerea lui Mihail Hodorkovski potrivit căreia acesta a suferit tratamente inumane şi degradante, precum şi o arestare şi detenţie ilegală şi că arestarea, detenţia şi urmărirea sa au fost motivate politic, ridicând „probleme grave de fapt şi de drept” în temeiul Convenţiei europene a drepturilor omului;

 

H.  întrucât instanţele şi autorităţile publice au fost mereu de partea reclamanţilor în afacerea Yukos care fugeau de sistemul juridic din Rusia sau care au cerut despăgubiri în numeroase alte cauze din afara Rusiei, inclusiv în Cipru, Estonia, Lituania, Ţările de Jos, Regatul Unit, Elveţia şi Liechtenstein;

 

I.    întrucât la începutul anului 2005, GML, acţionarul principal la compania petrolieră Yukos, a demarat procedurile de arbitraj împotriva Federaţiei Ruse în temeiul Tratatului privind Carta Energiei pentru exproprierea discriminatorie şi ilegală fără acordarea de despăgubiri pentru investiţia sa în compania Yukos; întrucât cazul GML arată faptul că securitatea investitorilor europeni în Rusia poate fi garantată doar dacă există un mecanism de soluţionare a litigiilor obligatoriu din punct de vedere juridic şi cu forţă executorie;

 

J.    întrucât modul în care Federaţia Rusă a tratat cazul lui Hodorkovski şi al lui Lebedev nu este o situaţie izolată, ci mai degrabă un exemplu foarte mediatizat al unei mult mai extinse funcţionări defectuoase a sistemelor ruseşti de guvernare şi justiţie;

 

K.  întrucât Rusia se află pe locul 140 din 178 într-un clasament al ţărilor prezentat în raportul privind libertatea presei în lume realizat de Reporteri fără frontiere, fiind acuzată că regimul său politici exercită un puternic control asupra mass-mediei şi că nu ia măsuri împotriva autorilor atacurilor la adresa ziariştilor independenţi;

 

L.   întrucât Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a făcut în repetate rânduri declaraţii publice pentru a atrage atenţia asupra lipsei de cooperare din partea autorităţilor ruse;

 

M.  întrucât situaţia din Caucazul de Nord rămâne în continuare deosebit de gravă, deoarece populaţia este în continuare supusă la violenţe atât din partea grupurilor armate ale opoziţiei, cât şi din partea organelor de poliţie şi este în continuare privată de acces la justiţie,

 

1.   îşi exprimă condoleanţele familiilor victimelor atentatului terorist de la aeroportul Domodedovo în care şi-au pierdut viaţa zeci de persoane nevinovate;

 

2.   reaminteşte angajamentul public al Preşedintelui Medvedev de a consolida statul de drept în Rusia şi de a ridica problema independenţei sistemului juridic şi judiciar rus; în această privinţă, regretă că aceste cuvinte contrazic realitatea de pe teren având în vedere arestarea recentă a 70 de membri ai opoziţiei în timpul unei demonstraţii organizate legal la Moscova;

3.   consideră că procesul Hodorkovski-Lebedev a fost plin de nereguli evidente şi consideră că acest caz reprezintă o ocazie ratată de Rusia de a demonstra independenţa sistemului său judiciar şi solicită o reexaminare judiciară independentă a proceduri de apel aflate pe rol;

4.   încurajează preşedinţii Consiliului şi Comisiei, precum şi pe Înaltul Reprezentant să urmărească în continuare îndeaproape cazul, acordând atenţie maximă procedurii de apel aflate pe rol şi să ridice această problemă în diferite formate şi reuniuni cu Rusia, în special cu ocazia viitorului summit UE-Rusia;

5.   solicită o reexaminare judiciară independentă a procedurii de apel aflate pe rol şi o anchetă oficială asupra acuzaţiilor de amestec al politicului în independenţa procesului de judecată în acest caz, având în vedere, printre altele, declaraţiile din afara procesului făcute de funcţionari publici înainte de pronunţarea sentinţei;

6.   invită Comisia Europeană şi Consiliul să analizeze repercusiunile derulării acestui proces asupra statului de drept din Rusia în general şi asupra Parteneriatului pentru modernizare în particular;

7.   constată că afacerea YUKOS, în urma exproprierii acestei companiei, scoate în evidenţă nevoia creării unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic şi cu forţă executorie independentă pentru relaţiile cu Rusia din domeniul energiei şi invită statele membre ale UE şi Comisia Europeană să încurajeze Rusia să revină la procedurile Cartei Energiei pentru a garanta că Rusia poate fi trasă la răspundere şi poate asigura reciprocitatea investiţiilor;

8.   reiterează faptul că UE doreşte ca Rusia să respecte angajamentele asupra cărora a convenit la nivel internaţional, în special în calitate de membră a Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa şi în special în ceea ce priveşte promovarea democraţiei şi respectarea drepturilor omului şi a proprietăţii private;

9.   ridică, în faţa guvernului rus, problema situaţiei sumbre a drepturilor omului şi a restricţiilor impuse societăţii civilă ruseşti şi îl îndeamnă să sprijine libertatea de expresie şi de asociere, aliniind legislaţia şi practica care reglementează societatea civilă la angajamentele internaţionale asumate de Rusia, să întreprindă acţiuni prompte şi concrete de promovare a unui climat de lucru favorabil pentru organizaţiile de protecţie a drepturilor omului şi pentru organizaţiile caritabile independente care promovează legăturile culturale între Rusia şi statele membre ale UE;

 

10. condamnă, în acest sens, împrăştierea brutală cu regularitate a manifestărilor paşnice organizate din două în două luni, în ziua de 31, în legătură cu articolul 31 din Constituţia rusă, precum şi arestările repetate ale unor figuri marcante ale opoziţiei cum ar fi Lev Ponomarov, Boris Nemţov, Oleg Orlov sau Eduard Limonov; reaminteşte că astfel de reprimări violente ale demonstraţiilor au fost condamnate de Ombudsmanul rus;

 

11. condamnă ameninţările lansate de Roskomnadzor, autoritatea care supraveghează activitatea mass-mediei în Federaţia Rusă, la adresa „Novaya Gazeta” pentru investigaţiile efectuate de ziariştii săi pe tema morţii Amastasiei Baburova şi a lui Stanislav Markelov;

 

12. îşi reiterează apelul adresat autorităţilor ruse de a opri intimidarea şi hărţuirea apărătorilor drepturilor omului şi de a se abţine de la luarea de măsuri administrative dure împotriva organizaţiilor care îşi desfăşoară activitatea legal, de a ancheta crimele şi actele de violenţă împotriva ziariştilor, avocaţilor şi activiştilor şi de a aduce în faţa justiţiei autorii acestor acte;

 

13. în acest scop, ia act de problemele grave ridicate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi de organizaţiile independente din domeniul drepturilor omului legate de standardele justiţiei în Rusia, inclusiv de lipsa independenţei judecătoreşti, de refuzul de a oferi posibilitatea unor procese corecte acuzaţilor în cazurile controversate politic şi numărul ridicat rezultant de prizonieri politici în sistemul penal rus, precum şi de hărţuirea şi condamnarea avocaţilor apărării şi a altor prestatori profesionişti de servicii;

 

14. salută adoptarea proiectului de lege privind reforma poliţiei, care introduce modificări semnificative în activitatea forţelor de poliţie din Rusia, defineşte drepturile şi îndatoririle ofiţerilor de poliţie şi stabileşte limite pentru autoritatea acestora; consideră că aceasta va aduce o modificare substanţială în activitatea poliţiei şi va contribui la securitatea şi transparenţa societăţii ruse; cu toate acestea, ia act de obiecţiile ridicate de ONG-uri şi de opoziţie potrivit cărora noua lege lasă loc unor interpretări diferite care ar putea fi folosite pentru a încălca drepturile cetăţenilor;

 

15. salută declaraţiile Preşedintelui Medvedev referitoare la nevoia urgentă de a soluţiona problema nivelului foarte ridicat al corupţiei în Rusia; consideră că aceste declaraţii reprezintă un prim pas înspre modernizarea sistemului juridic rus;

 

16. îşi reiterează apelul adresat autorităţilor judiciare ruse de a accelera ancheta privind moartea lui Serghei Magnitski şi solicită o interdicţie de intrare în UE şi îngheţarea conturilor pentru 60 de înalţi funcţionari ruşi implicaţi în acest caz;

 

17. îşi reiterează apelul adresat autorităţilor ruse de a pune integral în aplicare hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, pe lângă plata compensaţiilor financiare, de a respecta hotărârile Curţii de a efectua investigaţii serioase, de a dezvălui cauzele principale ale abuzurilor şi de a introduce reformele necesare pentru a preveni aceste abuzuri în viitor;

 

18. invită Înaltul Reprezentant/Vicepreşedintele şi SEAE să monitorizeze continuu situaţia drepturilor omului şi statul de drept în Rusia şi să informeze periodic - cel puţin de două ori pe an - Parlamentul European în legătură cu evoluţiile din acest domeniu;

 

19. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Consiliului Europei, Secretarului General al ONU, Dumei de Stat din Rusia şi Preşedintelui Federaţiei Ruse.