PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la cadrul financiar multianual și la resursele proprii

6.6.2012 - (2012/2678(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Marta Andreasen în numele Grupului EFD

B7‑0278/2012

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cadrul financiar multianual și la resursele proprii

(2012/2678(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară[1],

–   având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 312,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011, intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, durabilă și favorabilă incluziunii”,

–   având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, părțile I și II,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, Consiliul adoptă, hotărând în unanimitate, un regulament care stabilește cadrul financiar multianual, după ce a fost obținută aprobarea Parlamentului European;

B.  întrucât Președinția daneză în exercițiu intenționează să prezinte Consiliului European din iunie un așa-numit „cadru de negociere” („negotiating box”), care propune opțiuni pentru toate aspectele negocierii, inclusiv chestiunea veniturilor, fără însă a prezenta nicio cifră în această etapă;

C. întrucât Parlamentul a stabilit, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, prioritățile sale politice pentru următorul CFM, atât în termeni legislativi, cât și în termeni bugetari, oferind o bază solidă pentru negocierile referitoare la viitorul CFM[2];

D. întrucât programele multianuale aferente următorului CFM vor fi adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

E.  întrucât Parlamentul a solicitat în mod repetat crearea unor resurse proprii noi și autentice,

1.  constată că bugetul UE nu își îndeplinește rolul care i-a fost atribuit – acela de buget de investiții cu un efect de pârghie semnificativ; sub 45% din cheltuielile înscrise în buget sunt alocate primei rubrici – creșterea economică sustenabilă –, iar restul fondurilor sunt alocate altor obiective, care sunt în mică măsură legate de investițiile strategice din Europa;

2.  constată că Strategia UE 2020 a fost instituită ca un obiectiv major pentru a sprijini creșterea economică sustenabilă, competitivitatea și ocuparea forței de muncă în Europa și a fost aprobată de cele 27 de state membre, dar eșecul Strategiei de la Lisabona pe care se bazează aceasta nu permite Strategiei UE 2020 să se bucure de credibilitate;

3.  reamintește adoptarea raportului Comisiei specializate SURE în cadrul rezoluției sale din 8 iunie 2011;

4.  recunoaște necesitatea ca bugetul UE să prezinte un echilibru adecvat între venituri și cheltuieli; remarcă faptul că majorarea veniturilor puse la dispoziție prin intermediul resurselor proprii autentice ar trebui să conducă la reducerea contribuțiilor naționale; ia act de propunerile legislative prezentate de Comisie la 29 iunie 2011 cu privire la reforma sistemului de resurse proprii; respinge propunerile privind o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) și o nouă resursă proprie a UE bazată pe TVA; regretă faptul că sarcina reprezentată de TTF va afecta în mod disproporționat și injust anumite state membre, care nu vor putea să se bucure de beneficiile asociate acesteia;

5.  ținând seama de contextul macroeconomic actual și de provocările legate de lumea în schimbare, consideră că a permite o flexibilitate bugetară sporită pentru CFM 2014-2020 atât în cadrul rubricilor individuale, cât și între rubrici, precum și între exercițiile financiare cuprinse în CFM, este o dovadă a unei proceduri bugetare deficitare;

6.  insistă asupra principiului unității în cadrul bugetului UE, subliniind faptul că toate politicile și programele UE ar trebui să fie incluse în CFM împreună cu finanțarea corespunzătoare acestora, contribuind astfel la asigurarea transparenței, previzibilității și responsabilității acestuia;

7.  consideră că obiectivele și politicile CFM ar trebui să fie convenite înainte de a atribui cifre exacte fiecăreia dintre ele și relevă faptul că Parlamentul și Consiliul ar trebui să desfășoare negocieri cuprinzătoare privind toate aspectele legate de CFM înainte de a prezenta cifre concrete și de a face ultimele ajustări la întregul pachet al CFM; consideră că este nerealist să se susțină cu rigiditate principiul conform căruia acordul final este condiționat de un acord asupra tuturor subiectelor;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor naționale ale statelor membre, precum și celorlalte instituții și organe interesate.

• [1]  JO C 139, 14.6.2006, p.1.
• [2]  P7_TA(2011)0266.