PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la amenințările nucleare și drepturile omului în Coreea de Nord
11.3.2013 - (2013/2565(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Tarja Cronberg, Gerald Häfner, Barbara Lochbihler, Rui Tavares, Amelia Andersdotter, Ulrike Lunacek, Raül Romeva i Rueda în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0132/2013
B7‑0138/2013
Rezoluția Parlamentului European referitoare la amenințările nucleare și drepturile omului în Coreea de Nord
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU 825 (1993), 1540 (2004), 1673 (2006), 1695 (2006), 1718 (2006), 1874 (2009), 1887 (2009), 2087 (2013) și mai ales, 2094 din 7 martie 2013, care au adăugat restricții financiare suplimentare și au prevăzut obligativitatea interzicerii și a inspectării tuturor vaselor și încărcăturilor suspecte,
– având în vedere rezoluțiile sale precedente din 26 februarie 2004[1], din 10 martie 2005[2], din 17 noiembrie 2005[3] și din 14 martie 2007[4] privind neproliferarea și dezarmarea nucleară și Rezoluția sa din 10 martie 2010[5] referitoare la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare,
– având în vedere Strategia Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (ADM), adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,
– având în vedere Declarația Consiliului din 8 decembrie 2008 privind consolidarea securității internaționale, în special punctele 6, 8 și 9, care evidențiază hotărârea UE de a combate proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători de asemenea arme,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 18 februarie 2013 privind Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC),
– având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al UE, Catherine Ashton, cu privire la lansarea „satelitului” RPDC la 12 decembrie 2012,
– având în vedere rezoluțiile relevante ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, în special cea adoptată prin consens la 19 martie 2012 privind situația drepturilor omului în Republica Populară Democrată Coreeană,
– având în vedere Raportul raportorului special pentru situația drepturilor omului din Republica Populară Democrată Coreeană, Marzuki Darusman, din 1 februarie 2013,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Republica Populară Democrată Coreeană, în special cea din 8 iulie 2010[6],
– având în vedere raportul universal privind Republica Populară Democrată Coreeană din 7 noiembrie 2009 și acordul RPDC de a examina 117 recomandări cuprinse în raportul grupului de lucru pentru evaluare periodică universală, adoptat de Consiliul pentru Drepturile Omului la 18 martie 2010,
– având în vedere inițiativa Uniunii Europene și a Japoniei de a forma un nou comitet ONU care să se ocupe cu monitorizarea abuzurilor drepturilor omului în RPDC, astfel cum s-a anunțat la 27 februarie 2013, în reuniunea Consiliului ONU pentru drepturile omului,
– având în vedere condamnarea situației drepturilor omului în RPDC de către Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, în ianuarie 2013,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, Declarațiile universale ale drepturilor omului, pactele internaționale privind drepturile omului și alte instrumente privind drepturile omului,
– având în vedere Convenția împotriva Torturii și a altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante din 1984,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
Neproliferarea armelor nucleare
A. întrucât la 11 februarie 2013, guvernul RPDC a anunțat că a desfășurat cu succes un test nuclear, al treilea în șapte ani, al unui dispozitiv suficient de mic încât să încape pe vârful unei rachete; întrucât cu două luni în urmă, la 12 decembrie 2012, guvernul a lansat o rachetă balistică cu rază lungă de acțiune;
B. întrucât la 7 martie 2013, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate Rezoluția 2094 care solicită impunerea unor sancțiuni mai severe asupra RPDC;
C. întrucât RPDC s-a retras din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) în 2003 și a declarat oficial în 2009 că a dezvoltat o armă nucleară;
D. întrucât, ca reacție la Rezoluția 2094, Coreea de Nord a declarat acordul de armistițiu din 1953, care a pus capăt războiului coreean, nul și neavenit, a închis liniile telefonice militare cu Statele Unite și Coreea de Sud și a lansat amenințări cu privire la lansarea unui atac nuclear împotriva Statelor Unite și Coreei de Sud;
E. întrucât proliferarea ADM și a vectorilor purtători de asemenea arme, atât în cazul actorilor statali, cât și al celor nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa stabilității și securității internaționale;
F. întrucât este necesar să se consolideze TNP, în calitate de piatră de temelie pentru regimul mondial de neproliferare și să se recunoască faptul că este nevoie urgent să se dea dovadă de un spirit de conducere politică plin de îndrăzneală și să se realizeze un număr de pași consecutivi și progresivi pentru a reafirma validitatea TNP și pentru a consolida acordurile, tratatele și agențiile care constituie regimul actual în materie de proliferare și de dezarmare;
G. întrucât UE și-a asumat angajamentul de a utiliza toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a preveni, descuraja, opri și, dacă este posibil, elimina programele de proliferare care suscită îngrijorare la nivel mondial, astfel cum s-a stipulat în mod clar în Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003;
H. întrucât, prin economia sa bazată pe sectorul militar, Coreea de Nord, departe de a-și atinge scopul declarat de a deveni o națiune puternică și prosperă, s-a izolat din ce în ce mai mult și și-a sărăcit populația, urmărind dezvoltarea armelor de distrugere în masă;
Drepturile omului
I. întrucât RPDC încălcă permanent, de mulți ani, drepturile cetățenilor săi, lipsind segmente largi ale populației sale de alimente, aplicând pedepse colective, munca forțată și execuții publice, încarcerând mai mult de 200 000 de persoane în închisori și lagăre de „reeducare”;
J. întrucât libertatea de mișcare și accesul la informații sunt foarte restrânse, iar guvernul nu permite opoziția politică organizată, alegeri libere și echitabile, libertatea mass-mediei sau libertatea de exprimare sau asociere;
K. întrucât poporul RPDC a fost expus de decenii la subdezvoltare, la un sistem de sănătate precar și la niveluri ridicate de malnutriție maternă și infantilă, într-un context de izolare politică și economică, dezastre naturale recurente și creșteri internaționale ale prețurilor la alimente și combustibili;
L. întrucât în noiembrie 2012, Programul Alimentar Mondial (PAM) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) au estimat că 2,8 milioane de persoane vulnerabile, reprezentând puțin peste 10% din toți nord-coreenii, se confruntă cu malnutriția și cu lipsa proteinelor și a grăsimilor vitale în alimentația zilnică;
M. întrucât, ca urmare a acestor greutăți, zeci de mii de nord-coreeni au fugit din țară, în ciuda faptului că există riscul foarte mare, în caz că sunt descoperiți, de a fi pedepsiți colectiv sau de a dispărea în închisori;
N. întrucât agenții guvernamentali au răpit mii de cetățeni străini de-a lungul anilor, majoritatea sud-coreeni, despre care nu se știe nimic,
Neproliferarea armelor nucleare
1. condamnă testul nuclear și activitățile rachetelor desfășurate de RPDC și solicită acesteia să se abțină pe viitor de la teste;
2. condamnă anunțul oficial al RPDC potrivit căruia țara își rezervă dreptul de a lansa un atac nuclear preventiv; invită RPDC să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite, care obligă statele membre să se abțină de la amenințare sau utilizarea forței împotriva altor state;
3. îndeamnă RPDC să revină la TNP și să ratifice protocolul adițional la garanțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA); subliniază că este necesar ca toate statele semnatare ale TNP să respecte în continuare toate aspectele obligațiilor lor asumate prin tratat; invită RPDC să restabilească angajamentele sale anterioare privind un moratoriu privind testele cu rachetă, precum și să semneze și să ratifice Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBT);
4. își exprimă îngrijorarea sa profundă cu privire la tensiunile în creștere din Peninsula Coreea și la retorica agresivă a conducerii RPDC și invită părțile implicate să se abțină de la orice măsuri care ar putea agrava tensiunile, inclusiv de la exerciții militare;
5. ia act de consensul membrilor Consiliului de Securitate al ONU, în reacția acestora la recentul test nuclear al RPDC și îi invită să depună eforturi politice și diplomatice, comune și coordonate, pentru a pune capăt confruntărilor militare privind Peninsula Coreea și pentru a identifica soluții politice durabile; propune o nouă inițiativă de consolidare a încrederii pentru Peninsula Coreea la nivel regional, modelată după liniile procesului de la Helsinki;
6. face apel la Republica Populară Chineză, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și de principal partener comercial al RPDC, să se folosească de influența sa pentru a ajuta la dezamorsarea situației;
7. îi îndeamnă pe toți participanții la discuțiile din grupul celor șase să-și intensifice eforturile în vederea aplicării depline și rapide a Declarației comune din 19 septembrie 2005 emise de China, RPDC, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite, în vederea denuclearizării verificabile a Peninsulei Coreene;
8. subliniază, în acest context, că este necesar să se intensifice eforturile mondiale în vederea dezarmării nucleare, deoarece aceste arme depășite și-au pierdut funcția disuasivă pentru membrii permanenți ai Consiliului de Securitate, reprezentând totodată un risc din ce în ce mai mare de proliferare și invită toate statele care dețin arme nucleare să conducă prin puterea exemplului, reducându-și unilateral arsenalele;
9. solicită adoptarea unor măsuri intermediare și de consolidare a încrederii, precum crearea unor zone fără arme nucleare, garanții negative de securitate, schimburi de date și renunțarea la opțiunea primei lovituri nucleare;
10. invită toate părțile interesate să realizeze progrese spre atingerea obiectivului de dezarmare nucleară completă, în temeiul unui tratat internațional privind eliminarea progresivă a armelor nucleare din întreaga lume și își reafirmă opoziția față de folosirea energiei nucleare atât în scopuri militare, cât și în scopuri civile (cu excepția cazurilor de necesitate medicală), date fiind riscurile inerente ale dublei utilizări;
Drepturile omului
11. își exprimă cea mai profundă îngrijorare cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în RPDC, care a fost descrisă de actualii și foștii raportori special ai ONU pentru Coreea de Nord ca fiind unică, flagrantă, larg răspândită și sistematică, ajungându-se posibil la crime contra umanității;
12. invită guvernul RPDC să ia măsuri de urgență cu privire la recomandările cuprinse în raportul raportorului special și să coopereze în cadrul procedurilor speciale ale ONU în vederea îmbunătățirii situației drepturilor omului pentru cetățenii acestei țări;
13. consideră că gravitatea situației și lipsa de reacție a guvernului Coreei de Nord solicită de urgență un nivel mai ridicat de atenție din partea tuturor membrilor ONU și solicită stabilirea unei Comisii speciale de anchetă a ONU pentru situația drepturilor omului în RPDC; salută inițiativa comună UE-Japonia în Consiliul ONU pentru drepturile omului;
14. își exprimă preocuparea deosebită cu privire la gravitatea situației alimentare cu care se confruntă țara și la impactul acesteia asupra drepturilor economice, sociale și culturale ale populației; subliniază că principala obligație de a asigura hrana populației îi revine statului, acesta fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru a remedia deficiențele existente din sistemul de producție și distribuție, care au contribuit la lipsa de alimente; invită guvernul RPDC să reducă cheltuielile militare și să asigure o realocare echitabilă a resurselor pentru a reacționa eficient la criza alimentară și în alte domenii care necesită dezvoltare;
15. invită Comisia să-și mențină programele de ajutor umanitar existente, precum și canalele de comunicare cu RPDC; îndeamnă guvernul Republicii Populare Democrate Coreene să garanteze accesul sigur și neîngrădit al ajutorului umanitar, care este furnizat imparțial, în funcție de necesități, în conformitate cu principiile umanitare;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Republicii Populare Democrate Coreene, guvernelor statelor membre ale Consiliului de Securitate al ONU și Secretarului General al ONU.
- [1] JO C 98 E, 23.4.2004, p.152
- [2] JO C 320 E, 15.12.2005, p.253
- [3] JO C 280E,18.11.2006, p.453
- [4] JO C 301 E, 13.12.2007, p.146
- [5] Texte adoptate, P7_TA(2010)0062.
- [6] Texte adoptate, P7_TA(2010)0290.