Propunere de rezoluţie - B7-0192/2013Propunere de rezoluţie
B7-0192/2013

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție

15.5.2013 - (2013/2612(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Annemie Neyts-Uyttebroeck, Ivo Vajgl, Marietje Schaake, Niccolò Rinaldi, Izaskun Bilbao Barandica, Marielle de Sarnez în numele Grupului ALDE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0188/2013

Procedură : 2013/2612(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0192/2013
Texte depuse :
B7-0192/2013
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0192/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție

(2013/2612(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la țările Primăverii arabe, în special cea din 14 martie 2013 referitoare la situația din Egipt[1] și cea din 10 mai 2012 referitoare la Comerțul, promotor al schimbării: strategia comercială și de investiții a Uniunii Europene în sudul bazinului mediteranean în urma revoluțiilor din lumea arabă[2],

 

–   având în vedere noul Regulament al Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind adoptarea unui nou cadru legislativ pentru a facilita recuperarea activelor în Egipt și Tunisia; având în vedere declarația făcută de Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, la 26 noiembrie 2012,

–   având în vedere concluziile copreședinților Grupurilor operative UE-Tunisia și UE-Egipt din 28-29 septembrie 2011 și, respectiv, 14 noiembrie 2012 și în special secțiunile privind recuperarea activelor,

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului din 4 februarie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia și Regulamentul Consiliului (UE) nr. 1100/2012 de modificare a acestuia,

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt și Regulamentul Consiliului (UE) nr. 1099/2012 de modificare a acestuia,

–   având în vedere Decizia 2011/137/PESC a Consiliului din 28 februarie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și Deciziile 2011/625/PESC și 2011/178/PESC ale Consiliului de modificare a acesteia, Regulamentul (UE) nr. 204/2011 al Consiliului din 2 martie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și Regulamentul (UE) nr. 965/2011 al Consiliului de modificare a acestuia, precum și Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 364/2013 și nr. 50/2013 ale Consiliului privind punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 204/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia,

–   având în vedere instrumentele juridice existente ale UE care vizează consolidarea politicii de confiscare și recuperare a activelor în temeiul Deciziilor Consiliului 2001/500/JAI, 2003/577/JAI, 2005/212/JAI, 2006/783/JAI ȘI 2007/845/JAI și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană (COM(2012)0085),

–   având în vedere Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC) din 2005, în special articolul 43 privind cooperarea internațională și capitolul V privind recuperarea activelor, la care sunt părți Egiptul, Libia, Tunisia și statele membre ale UE (cu excepția Germaniei și a Republicii Cehe, care nu au ratificat încă Convenția),

–   având în vedere inițiativa Secretarului General al ONU din 17 septembrie 2007 de recuperare a activelor furate,

–   având în vedere inițiativa de recuperare a activelor furate (StAR), lansată oficial în septembrie 2007 de către Banca Mondială și Biroul ONU pentru droguri și criminalitate,

–   având în vedere primul forum arab privind recuperarea bunurilor (AFAR), organizat de Qatar împreună cu președinția SUA a G8 în noiembrie 2012, care marchează cea mai recentă inițiativă din partea Orientului Mijlociu și a țărilor din Vest de consolidare a cooperării internaționale și care vizează recuperarea fondurilor de stat de la regimurile destituite în Orientul Mijlociu,

–   având în vedere Parteneriatul de la Deauville cu țările arabe aflate în tranziție, lansat de G8 în cadrul reuniunii liderilor de la Deauville din 21 mai 2011, la care UE este parte, și în special planul său de acțiune privind recuperarea activelor, emis la 21 mai 2012,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în timp ce blocarea activelor este o competență a UE, recuperarea și repatrierea activelor reprezintă o competență a statelor membre și trebuie să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile din dreptul național;

 

B.  întrucât, ca urmare a revoluțiilor din cadrul Primăverii arabe din Egipt și Tunisia, UE a înghețat imediat activele foștilor dictatori, ale familiilor lor și ale altor câtorva persoane asociate regimurilor lor; întrucât UE a adoptat o decizie similară cu privire la Libia, în conformitate cu Rezoluția 1970 (2011) a Consiliului de Securitate al ONU;

C. întrucât Consiliul a luat deja măsuri pentru facilitarea returnării fondurilor însușite ilegal către autoritățile egiptene și tunisiene; întrucât noul cadru legislativ adoptat la 26 noiembrie 2012 permite statelor membre să deblocheze activele înghețate pe baza hotărârilor judecătorești recunoscute în statele membre ale UE și facilitează schimbul de informații între statele membre ale UE și autoritățile relevante, în special în ceea ce privește Egiptul, Libia și Tunisia;

D. întrucât, dincolo de semnificația economică, returnarea activelor furate de fostele regimuri poate fi o modalitate de a face dreptate și a da socoteală popoarelor din țările Primăverii arabe și constituie, astfel, un aspect politic major de o mare importanță simbolică în ceea ce privește relațiile dintre UE și acele țări;

E.  întrucât Grupurile operative UE-Egipt și UE-Tunisia au subliniat importanța returnării activelor dobândite în mod ilicit, care sunt în continuare blocate în câteva țări terțe; întrucât Grupurile operative au convenit să finalizeze o foaie de parcurs care ar putea include instituirea unui grup pentru recuperarea activelor coordonat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru fiecare țară în parte;

F.  întrucât G8 sprijină țările din lumea arabă în demersurile lor către „o societate liberă, democratică și tolerantă” prin intermediul parteneriatului de la Deauville din mai 2011; întrucât planul său de acțiune emis la 21 mai 2012 admite faptul că, ca urmare a Primăverii arabe, recuperarea activelor a devenit un domeniu de interes mai urgent în regiune și în comunitatea internațională;

G. întrucât Guvernul Regatului Unit întreprinde măsuri concrete în această privință, un exemplu fiind crearea unui grup operativ interministerial în septembrie 2012, cu scopul de a restitui activele furate de membri ai fostelor regimuri ale țărilor Primăverii arabe, îndeosebi Egiptului, Libiei și Tunisiei; întrucât mai mulți actori internaționali cheie, printre care membrii G8 și Elveția, au răspuns pozitiv la eforturile depuse pentru repatrierea activelor însușite în mod necuvenit; întrucât, cu toate acestea, până acum s-au obținut puține rezultate concrete în acest domeniu;

H. întrucât nu există o cooperare eficientă între statele „solicitante” și cele „solicitate” și întrucât procedura judiciară de recuperare și repatriere a activelor este una complexă, de lungă durată și care se supune unor dispoziții juridice distincte și unor sisteme ale „statelor părți solicitate”;

I.   întrucât comunicarea este primordială în cadrul eforturilor de recuperare a activelor pentru a disemina bunele practici și a crea stimulente prin difuzarea rezultatelor pozitive; întrucât, cu toate acestea, declarațiile eronate privind cantitatea de active care trebuie recuperate pot crea așteptări nerealiste în rândul populației din țările partenere sudice vizate, ceea ce ar putea fi contraproductiv;

J.   întrucât recuperarea activelor poate fi obținută și prin intermediul unor mecanisme judiciare bilaterale și al cooperării multilaterale; întrucât operațiunile de recuperare a activelor ar trebui să fie lansate atât la nivel național, cât și la nivel internațional,

1.  subliniază atât importanța politică, cât și cea economică și socială a returnării activelor dobândite în mod ilicit prin intermediul corupției din cadrul regimurilor anterioare ale țărilor Primăverii arabe, în special în ceea ce privește Egiptul, Libia și Tunisia;

2.  consideră că recuperarea activelor constituie un aspect cu puternice conotații politice, datorită simbolicii aferente procesului de restaurare a justiției și responsabilității în spiritul democrației și al statului de drept;

3.  admite că, pentru țările Primăverii arabe, recuperarea activelor furate prezintă importanță și din punct de vedere economic și social, întrucât sunt necesare fonduri pentru a stabiliza economia, a crea de locuri de muncă și a genera creștere economică în țările respective, care se confruntă cu provocări de ordin economic majore; subliniază că recuperarea activelor este un element esențial al sprijinului acordat de Uniune pentru tranziția democratică și redresarea economiei din aceste țări și poate consolida în continuare încrederea reciprocă a ambelor părți în spiritul parteneriatului cu societățile, care constituie una dintre componentele fundamentale ale politicii europene de vecinătate revizuite;

4.  consideră că dispoziții eficiente de recuperare a activelor vor sprijini eforturile țărilor de redresare a efectelor celor mai nefaste ale corupției, transmițând în același timp un mesaj oficialilor corupți conform căruia aceștia nu își vor mai putea ascunde nicăieri activele dobândite în mod ilicit;

5.  observă că, în pofida eforturilor considerabile depuse de autoritățile egiptene, libiene și tunisiene și voinței politice ferme a tuturor părților, specialiștii angajați în recuperarea activelor însușite în mod necuvenit nu au avut prea mult succes;

6.  solicită UE și statelor sale membre să își intensifice eforturile menite să faciliteze returnarea către popoarele țărilor Primăverii arabe a activelor însușite ilegal de fostele regimuri; consideră că țările care primesc asistență în materie de recuperare a activelor ar trebui să ofere garanții în legătură cu stabilitatea și transparența lor, precum și cu utilizarea corectă a resurselor în cauză; încurajează oficiile naționale de recuperare a activelor din toate statele membre să coopereze strâns și să dezvolte relații cu autoritățile relevante din țările Primăverii arabe pentru a le ajuta în abordarea acestor proceduri judiciare complexe;

7.  încurajează UE să se angajeze în favoarea unei liste cuprinzătoare de acțiuni care să vizeze promovarea cooperării și a asistenței specifice, a efortului de consolidare a capacității și a asistenței tehnice, inclusiv organizarea de sesiuni de formare pentru experți naționali, în întâmpinarea eforturilor țărilor arabe aflate în tranziție de recuperare a activelor deviate de fostele regimuri;

8.  sprijină pe deplin instituirea de către UE a unui grup alcătuit din anchetatori, avocați și procurori din statele sale membre și alte țări europene care să acorde asistență juridică autorităților relevante din țările respective;

9.  salută, în acest sens, inițiativa Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, a Regatului Unit, Japoniei, Elveției și a Statelor Unite de a emite un ghid care să ofere o descriere cuprinzătoare a sistemelor lor juridice naționale în ceea ce privește recuperarea activelor, pentru ca țările solicitante să înțeleagă mai bine posibilitățile juridice, tipul de informații disponibile, tipurile de investigații care pot fi efectuate și modul în care să procedeze pentru a obține o recuperare eficientă a activelor prin acordarea de asistență juridică reciprocă; încurajează toate statele membre să procedeze în același mod și să stabilească un set comun de principii la nivelul Uniunii Europene;

10. salută inițiativa G8 a parteneriatului de la Deauville privind planul de acțiune referitor la recuperarea activelor, care identifică măsuri concrete de promovare a cooperării și a asistenței specifice, a efortului de consolidare a capacității și a asistenței tehnice, și sugerează o inițiativă de colaborare regională, și anume forumul arab privind recuperarea bunurilor, în vederea dezbaterilor și a cooperării privind eforturi continue;

11. consideră că cooperarea internațională, inclusiv dintre sectorul public și cel privat, reprezintă soluția pentru rezolvarea acestei chestiuni și încurajează astfel UE să coopereze îndeaproape cu parteneri internaționali precum Elveția, cu instituțiile financiare internaționale și, în special, ca inițiativa StAR și forumul arab privind recuperarea bunurilor să pună în aplicare măsuri concrete în ceea ce privește această chestiune și să intensifice coordonarea și cooperarea;

12. solicită Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana să prezinte această chestiune parlamentelor naționale, astfel încât deputații de pe ambele continente să fie convinși să promoveze în mod activ măsuri legale pentru a asigura o cooperare mai strânsă între poliție și autoritățile judiciare implicate;

13. sprijină și încurajează cu fermitate țările în special țărilor care nu sunt membre ale UE, îndeosebi Elveția și țările din Golf, să își intensifice cooperarea cu țările Primăverii arabe în ceea ce privește gestionarea procesului de recuperare a activelor și să le ofere asistență juridică în acest sens;

14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și autorităților țărilor Primăverii arabe.