PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 – relansarea spiritului întreprinzător în Europa

16.10.2013 - (2013/2532(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7‑0520/2013
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Paul Rübig în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

B7‑0466/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 – relansarea spiritului întreprinzător în Europa

(2013/2532(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere întrebarea adresată Comisiei în legătură cu Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 – relansarea spiritului întreprinzător în Europa (O-000110 – B7‑0520/2013),

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

I. Spiritul întreprinzător și educația și formarea spiritului întreprinzător

1.  se așteaptă ca toate măsurile propuse pentru sprijinirea antreprenoriatului la nivel național și european să vizeze toate formele acestuia, de exemplu profesiile liberale, cooperativele, întreprinderile artizanale și întreprinderile sociale.

2.  subliniază că aptitudinile și capacitățile de afaceri și antreprenoriale reprezintă competențe esențiale în domeniul învățării pe tot parcursul vieții și că, din cauza ratei scăzute de creștere economică și a numărului mare de șomeri, este nevoie de măsuri ferme pe termen scurt și mediu în vederea promovării antreprenoriatului și creării unor condiții propice dezvoltării acestuia, în special în rândul tinerilor;

3.  recunoaște responsabilitatea ce le revine statelor membre în ceea ce privește educația și formarea în domeniul afacerilor, antreprenoriatului și al aspectelor sociale, precum și faptul că programele de formare sunt adesea mai bine orientate și mai rentabile dacă sunt structurate la nivel local și național; consideră că inițiativele UE ar putea și ar trebui să completeze util acțiunile statelor membre în acest domeniu, în special prin cooperare și schimbul de bune practici;

4.  subliniază faptul că este necesar să se ofere stimulente pentru angajatorii care le oferă persoanelor slab calificate sau necalificate (inclusiv persoanelor de etnie romă) posibilități de formare și șansa de a acumula experiență practică direct la locul de muncă;

5.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul în scădere al cetățenilor UE care iau în considerare posibilitatea de a lucra independent în contextul actual de nesiguranță economică; este de părere că UE și statele membre ar trebui să își intensifice eforturile coordonate de îmbunătățire a culturii antreprenoriale în Europa și să exploreze posibilitatea de a adopta măsuri și obiective specifice pentru ca antreprenoriatul să devină din nou atractiv, inclusiv pentru salariații cu calificare și experiență profesională și îndeosebi în sectoarele de importanță strategică pentru Uniune; consideră, de exemplu, că ar trebui să se creeze o legătură solidă între asemenea inițiative și activitățile Comisiei în domeniul politicii industriale: consideră că astfel de măsuri ar trebui să cuprindă acțiuni de facilitare a creării de întreprinderi;

6.  ia act de măsurile și inițiativele propuse de Comisie privind formarea antreprenorială și solicită statelor membre să le pună neîntârziat în aplicare, în conformitate cu principiul subsidiarității; evidențiază, în această privință, inițiativa UE „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”; salută apelul adresat statelor membre de a include educația și formarea antreprenoriale în programele naționale, ridicând antreprenoriatul la rangul de competență esențială;

7.  consideră că, pentru a oferi potențialilor noi antreprenori competențele de a gestiona o întreprindere astfel încât să îi îmbunătățească contribuția pozitivă adusă societății, în același timp reducând la minimum consecințele negative asupra oamenilor și mediului, ar trebui adoptate inițiative care să includă criterii ferme privind sustenabilitatea și responsabilitatea socială în educația antreprenorială;

8.  consideră că Rețeaua reprezentanților IMM-urilor reprezintă un potențial forum central pentru schimbul de practici recomandate și pentru evaluarea progreselor înregistrate în implementarea acestora;

9.  sprijină obiectivul ambițios din spatele introducerii planificate a garanției pentru tineret, precum și disponibilitatea de a aloca fonduri suficiente în acest sens ca o măsură importantă care să ajute statele membre să atenueze efectele șomajului masiv din rândul tinerilor, în special în țările grav afectate de criză; subliniază importanța măsurilor prevăzute pentru promovarea antreprenoriatului și a educației și formării antreprenoriale, deoarece acestea urmăresc crearea de locuri de muncă durabile și nu antrenează în fond niciun efect conjunctural; solicită Comisiei și statelor membre să evalueze alte măsuri, precum facilitățile fiscale, pentru a încuraja IMM-urile să angajeze tineri;

10. invită Comisia să consolideze măsurile de sprijin, de consultanță și de asistență pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile cele mai mici, realizate cu ajutorul organizațiilor intermediare și să instituie programe care să favorizeze măsuri de orientare și de asistență desfășurate de antreprenori cu experiență motivați să îndeplinească funcția de mentor sau de tutore pentru tinerii antreprenori care înființează o întreprindere sau care preiau întreprinderi în criză, punând la dispoziție know-how-ul și experiența lor;

11. invită Comisia să promoveze crearea unor clustere, a unor rețele de întreprinderi și asociații de întreprinderi care să sprijine dezvoltarea de avantaje competitive, să beneficieze de administrarea în comun a resurselor umane și care să ducă la o creștere a competitivității;

12. relevă faptul că întreprinderile mici și mijlocii care adoptă tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) se dezvoltă într-un ritm de două-trei ori mai rapid; prin urmare, solicită Comisiei să promoveze măsuri care să permită antreprenorilor să beneficieze de toate oportunitățile oferite de piața unică digitală;

13. solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte programul Erasmus pentru tinerii antreprenori și să sporească numărul punctelor naționale de contact, acolo unde este încă necesar; propune să se recurgă într-o măsură mai mare la structurile existente ale Rețelei întreprinderilor europene; consideră că ar trebui fixat un obiectiv de 10 000 de schimburi pe an, cu un ritm de creștere de minimum 10 % pe an până la atingerea acestui obiectiv;

14. consideră că dezvoltarea în continuare a programului de schimb Leonardo are un potențial deosebit și subliniază necesitatea așa-numitelor „organisme intermediare”, care să sprijine IMM-urile în activitățile organizatorice (de exemplu, identificarea de parteneri adecvați în străinătate, găsirea unor sedii etc.); subliniază potențialul antreprenorial al unui sistem de formare dublă (ucenicie la locul de muncă) pentru absolvenți;

15. propune ca statele membre să poată solicita fonduri suplimentare din Fondul european de ajustare la globalizare și Fondul social european atât timp cât sunt utilizate pentru finanțarea de măsuri pe termen scurt, cum ar fi acordarea de sprijin și de consiliere pentru înființarea unei întreprinderi, și nu pentru a justifica continuarea delocalizării întreprinderilor;

16. propune coordonarea mai strânsă a instrumentelor existente și viitoare de sprijinire a antreprenoriatului pentru a crea stimulente și sinergii pe plan național, regional și local;

17. așteaptă ca viitoarea Comisie să facă din sprijinirea antreprenoriatului și a educației și formării antreprenoriale o temă centrală în cadrul competențelor sale și să inițieze un parteneriat european care să permită evaluarea progreselor statelor membre, printre altele pe baza următoarelor criterii:

(a) includerea educației antreprenoriale în programele școlare naționale, în special a elementelor practice, precum proiecte școlare legate de funcționarea companiilor și stagii obligatorii înainte de terminarea ciclului secundar de învățământ;

(b) volumul resurselor alocate din fonduri structurale pentru sprijinirea educației și formării antreprenoriale,

(c) numărul participanților, în special tineri, la modulele antreprenoriale din cadrul programelor acoperite de Garanția pentru tineret și la programe de mobilitate pentru noii antreprenori;

(d)  numărul persoanelor care doresc să înființeze o întreprindere, după ce au luat parte la aceste inițiative;

18. solicită statelor membre să adopte în regim de urgență strategii naționale, regional și locale în vederea integrării formării antreprenoriale în programele școlare (ciclul primar și secundar, învățământul profesional, superior și pentru adulți); speră ca aceste strategii să acopere toate tipurile de întreprinderi, precum și impactul social și ecologic al antreprenoriatului; subliniază importanța elementelor practice și interactive ale educației și formării sociale, economice și antreprenoriale;

19. consideră că educația și formarea profesională (EFP) poate oferi competențele, cunoștințele și abilitățile necesare pe piața muncii, în special pentru consiliere în caz de șomaj și căutarea individualizată a unui loc de muncă; invită Comisia și statele membre să consolideze EFP în întreaga Europă în scopul sporirii transparenței, recunoașterii și calității competențelor și calificărilor, facilitând, astfel, mobilitatea cursanților și a lucrătorilor;

20. subliniază că cunoștințele privind de funcționare a piețelor, a economiei și a sistemelor financiare sunt esențiale pentru a conduce bine o întreprindere și, prin urmare, ar trebui incluse în sistemele naționale de educație, precum și în programele de formare ale UE; solicită Comisiei și statelor membre să includă fără întârziere educația financiară în programele lor de formare;

21. subliniază importanța pentru tineri a uceniciei în sectoarele economice cu perspective strălucite, aceasta constituind un pas important în tranziția de la educație la viața profesională;

22. salută conceptul de comunități de cunoaștere și inovare (CCI), care, axându-se pe antreprenoriat prin integrarea celor trei elemente ale triunghiului cunoașterii, respectiv cercetarea, învățământul superior și inovarea, este un motor important al inovării în cadrul provocărilor societale majore și, prin urmare, un instrument important pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă în Europa; prin urmare, subliniază că toate CCI ar trebui să aibă antreprenoriatul inclus în structura lor și în abordările lor în materie de cercetare, inovare și formare; subliniază faptul că CCI-urile ar trebui să integreze și să pună în comun cele mai bune practici în ceea ce privește utilizarea conceptelor și tehnologiilor inovatoare în educație și formare; mai recomandă, în plus, efectuarea unei evaluări pe termen mai lung privind crearea de CCI dedicate dezvoltării în continuare astfel de concepte inovatoare în domeniul educației și formării, cu un accent special pe educația antreprenorială;

II. Mediul și condițiile-cadru pentru dezvoltarea antreprenoriatului

23. solicită intensificarea eforturilor de informare depuse de Comisie și Grupul BEI, în colaborare cu asociațiile IMM-urilor, pentru a face cunoscute posibilitățile de finanțare în rândul IMM-urilor;

24. atrage atenția că crearea unor alternative flexibile de finanțare este extrem de importantă pentru întreprinderile nou-înființate; subliniază necesitatea de a elimina discriminarea fiscală între capitalul propriu și cel împrumutat, și de a introduce deduceri fiscale pentru investiții; subliniază importanța acordării de credite, din moment ce creditele bancare reprezintă una dintre principalele forme de finanțare ale IMM-urilor, subliniind, în plus, necesitatea de a consolida finanțarea capitalului prin crearea de condiții-cadru mai bune pentru capitalul privat și capitalul de risc, inclusiv prin sprijinirea fondurilor pentru IMM-uri și investiții colective solidare fără costuri prospective ridicate; solicită introducerea unei deduceri fiscale de 50 000 EUR pentru investițiile de capital privat;

25. amintește că sarcinile administrativă sunt considerate în continuare ca fiind una dintre principalele piedici în calea înființării sau dezvoltării unei întreprinderi; insistă ca eliminarea sarcinilor administrative inutile să rămână una dintre prioritățile agendei politice și așteaptă de la viitoarea Comisie propuneri specifice de politici și măsuri pentru perioada până în 2020 în cadrul priorităților legate de Small Business Act, care pot include obiective concrete, cantitative (de exemplu reducerea cu 25 % până în 2020 a sarcinilor administrative generate de reglementările UE);

26. salută măsurile propuse de Comisie pentru acest domeniu de acțiune și reamintește pozițiile susținute de Parlament în cuprinsul rezoluției „IMM-uri: competitivitate și oportunități de afaceri” din 23 octombrie 2012 și al rezoluției „Îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” din 5 februarie 2013;

27. salută apelurile repetate ale Comisiei adresate statelor membre pentru a reduce costurile și durata necesare înființării unei societăți comerciale; subliniază progresul limitat înregistrat de la adoptarea „Small Business Act” și îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile în acest sens;

28. subliniază că varietatea modelelor de afaceri, precum întreprinderile familiale, cooperativele și altele, ar trebui luată în considerare la momentul creării unui mediu favorabil întreprinderilor prin servicii corespunzătoare de sprijinire a întreprinderilor;

29. observă că măsurile de sprijin ale UE pentru IMM-uri sunt în continuare dezechilibrate și că multe state membre continuă să nu ia în considerare particularitățile întreprinderilor mici în procesul de elaborare a legislațiilor;

30. subliniază că accesul la finanțare rămâne unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării IMM-urilor; îndeamnă Comisia să evalueze în mod temeinic dacă instrumentele de finanțare dedicate IMM-urilor, cum ar fi instrumentul de microfinanțare PROGRESS, facilitează într-adevăr accesul acestora la mijloace de finanțare, în special având în vedere faptul că instituțiile financiare din unele state membre impun condiții prea stricte pentru acordarea de credite IMM-urilor;

31. salută eforturile Comisiei depuse pentru a ajuta statele membre să își îmbunătățească condițiile fiscale și administrative pentru transferurile de societăți; consideră necesar să se îmbunătățească tratamentul fiscal al formelor inovatoare de finanțare, cum ar fi finanțările de grup, finanțările prin capitalul de risc și finanțările realizate de investitori providențiali („business angels”); invită statele membre să își intensifice susținerea pentru transferurile de afaceri prin intermediul unor instrumente financiare la nivel național precum garanțiile la împrumuturi și alte forme de finanțare precum finanțarea de grup sau finanțarea prin investitori providențiali și salută accentul pus de Comisie pe platformele de „crowdfunding”; consideră că transferurile de societăți ar trebui, de asemenea, facilitate prin intermediul unor inițiative de formare adecvate privind competențele manageriale, de exemplu, în situațiile de transferare a întreprinderii către angajați;

32. ia act de faptul că normele complicate în materie de TVA se numără de mult timp printre cele mai mari obstacole pentru antreprenori în utilizarea potențialului pieței unice; îndeamnă Comisia să prezinte cât mai curând posibil propunerile preconizate de armonizare a normelor și de reducere a costurilor legate de respectarea obligațiilor privind TVA prin intermediul unei declarații unice, astfel încât să permită adoptarea lor în cadrul actualei legislaturi;

33. consideră măsurile de reducere a sarcinii administrative (care poate cuprinde o sarcină inutilă sau disproporționată determinată de cadrul normativ) și birocratice ca fiind complementare principiilor Small Business Act; regretă că planul de acțiune nu menționează inițiative importante, precum măsurile de aplicare a testului IMM pe plan național, viitorul rol al Grupului la nivel înalt privind reducerea sarcinii administrative sau crearea unui tablou de bord anual privind sarcinile de reglementare din UE și statele membre; solicită Comisiei, să elaboreze, sub Reprezentantului său pentru IMM-uri, o foaie de parcurs oportună pentru examinarea și revizuirea celor mai împovărătoare 10 măsuri ale UE în vederea reducerii sarcinilor inutile sau excesive; afirmă că, în orice caz, reducerea nu trebuie să erodeze normele sociale și de mediu esențiale;

34. solicită statelor membre să acorde o perioadă de grație de doi ani pentru întreprinderile nou-înființate în ceea ce privește contribuțiile la asigurările sociale și o perioadă de grație de trei ani pentru toate taxele în avans, astfel încât în primii trei ani întreprinderile să plătească doar taxe pe profiturile generate efectiv; reafirmă că sistemul trebuie să fie pe deplin transparent, pentru a se împiedica orice abuz;

35. subliniază importanța transferului de cunoștințe între centrele de cunoaștere, precum institutele de cercetare și centrele de excelență, și IMM-uri pentru succesul acestora din urmă; subliniază nevoia de a defini în mod clar procesul de transpunere a cunoștințelor în practică și beneficiile sale pentru succesul clusterelor antreprenoriale;

36. sprijină ambițiile Comisiei de a acorda o a doua șansă falimentarilor onești și de a reduce sarcina de reglementare care apasă pe umerii antreprenorilor;

37. subliniază importanța profesiilor liberale pentru antreprenoriatul din Europa; salută declarația de intenție a Comisiei de a crea un grup de lucru care să examineze nevoile speciale ale profesiilor liberale; solicită Comisiei să ia în considerare concluziile acestui grup de lucru în procesul de evaluare a impactului propunerilor legislative, precum și în cadrul monitorizării măsurile aferente Small Business Act; sugerează că această activitate ar putea duce la crearea unei carte europene a profesiilor liberale;

38. subliniază importanța dezvoltării abilităților de inovare în general și a promovării inovațiilor generate de angajați atât în întreprinderile nou-înființate, cât și în cele deja existente; subliniază, de asemenea, că cele mai de succes întreprinderi nou-înființate sunt adesea entități desprinse din întreprinderi deja existente, în care lucrătorii au posibilitatea de a-și promova ideile într-un cadru sigur și prin resurse suficiente; subliniază, în plus, că numeroși întreprinzători vin deopotrivă din rândul specialiștilor și al lucrătorilor necalificați și că, prin urmare, antreprenoriatul nu este rezervat exclusiv mediului academic; observă, totodată, că și formarea profesională orientată către practică joacă un rol esențial în promovarea antreprenoriatului și inovării;

39. subliniază importanța dezvoltării de stimulente pentru lucrători, care să-i încurajeze să își dezvolte propria afacere în timpul liber;

40. solicită utilizarea dispozițiilor în materie de flexibilitate prevăzute de cadrul financiar multianual (CFM) pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (COSME) și în special pentru instrumentele sale financiare; solicită înscrierea în continuare în CFM a programelor de microfinanțare (de exemplu Progress, JASMINE);

41. atrage atenția că furnizarea unor alternative flexibile de finanțare este extrem de importantă pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri pentru a le facilita accesul la finanțare; recunoaște că diferitele contribuții ale capitalului împrumutat, ale capitalului propriu și ale capitalului hibrid pot fi adecvate pentru diferite modele de afaceri și invită statele membre să elimine discriminarea fiscală între capitalul propriu și să aibă în vedere introducerea unor deduceri fiscale pentru investițiile în economia reală pentru a stimula creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă; solicită Comisiei să evalueze beneficiile titrizării microîmprumuturilor;

42. încurajează statele membre să promoveze împărțirea contractelor de achiziții publice în loturi pentru a facilita participarea IMM-urilor la licitațiile publice, de exemplu prin includerea principiului „candidează sau explică” în propriile legislații naționale privind achizițiile publice;

43. regretă faptul că în unele state membre se aplică încă cerințe foarte stricte pentru înființarea unei întreprinderi; solicită Comisiei să se asigure că statele membre reduc la o lună termenul de acordare a concesiunilor și a altor aprobări necesare pentru înființarea unei întreprinderi;

44. subliniază importanța furnizării unor servicii speciale pentru înființarea de întreprinderi pentru absolvenții au participat la cursuri speciale de antreprenoriat;

45. invită statele membre să înființeze ghișee unice care să reunească toate serviciile de sprijin pentru întreprinderi, cum ar fi, printre altele, accesul la mijloace financiare din diferite surse, consultanță pentru înființarea de întreprinderi și informații cu privire la posibilitățile de afaceri în interiorul și exteriorul UE;

46. solicită statelor membre să adopte în cadrul legislațiilor lor naționale o abordare echilibrată privind durata descărcării de gestiune și achitarea datoriilor astfel încât să li se ofere o a doua șansă” întreprinderilor falimentare cinstite și să se reducă la minimum riscurile creditorilor;

III. Antreprenorii ca modele de urmat și atragerea grupurilor-țintă specifice

47. sprijină introducerea unei zile europene a antreprenoriatului, care să evidențieze succesele antreprenoriale și, cel mai important, să atragă atenția presei asupra lor; consideră că ar trebui acordată o atenție specială exemplelor de antreprenori capabili să creeze valoare adăugată economică respectând, totodată, principiile de bază ale UE privind durabilitatea și răspunderea socială; solicită participarea la eveniment a școlilor și a instituțiilor de învățământ prin intermediul întâlnirilor cu antreprenorii și al vizitelor la întreprinderi;

48. subliniază potențialul major al femeilor antreprenori și solicită Comisiei să prezinte date fiabile pentru a putea evalua mai bine legislația existentă și elimina mai bine eventualele obstacole din calea femeilor antreprenori;

49. subliniază potențialul cooperativelor și al întreprinderilor sociale ca instrument de creare de locuri de muncă, în special pentru tineret, datorită rolului pe care îl joacă în dezvoltarea locală durabilă, atât în termeni economici, cât și în ceea ce privește condițiile sociale și de muncă;

50. subliniază rolul esențial al TIC pentru performanța întreprinderilor și solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte și să promoveze programe pentru dezvoltarea abilitaților în domeniul TIC, în special pentru tineri și pentru femei;

51. consideră necesară acordarea unei atenții speciale celorlalte grupuri subreprezentate în activitatea de antreprenoriat precum tinerii, vârstnicii, persoanele cu handicap și imigranții;

52. consideră că provocările demografice necesită o strategie mai amplă, în care crearea de locuri de muncă să fie combinată cu abordarea nevoilor noi și emergente de pe piața europeană a muncii; în această privință, consideră că trebuie realizate mai multe progrese în ceea ce privește îmbunătățirea mobilității muncitorilor din UE, inclusiv a cercetătorilor și a altor specialiști, în vederea atingerii obiectivului de a avea o Europă fără bariere în interiorul pieței interne a UE;

53. subliniază că absența recunoașterii diplomelor și calificărilor profesionale străine reprezintă un obstacol semnificativ pentru migranții care intenționează să înființeze o întreprindere; solicită, prin urmare, să se ajungă neîntârziat la un acord în legătură cu Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale;

54. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.