PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la utilizarea dronelor înarmate

24.2.2014 - (2014/2567(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Barbara Lochbihler, Tarja Cronberg, Jean Lambert, Rui Tavares, Reinhard Bütikofer, Judith Sargentini, Ulrike Lunacek, Nicole Kiil-Nielsen, Raül Romeva i Rueda, Iñaki Irazabalbeitia Fernández în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0201/2014

B7‑0202/2014

Rezoluția Parlamentului European referitoare la utilizarea dronelor înarmate

(2014/2567(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere rapoartele din 28 mai 2010 și 13 septembrie 2013 privind utilizarea dronelor înarmate elaborate de către raportorul special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare și raportul din 18 septembrie 2013 al raportorului special al ONU privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului,

–       având în vedere raportul publicat la 13 septembrie 2013 de raportorul special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare, Christof Heyns,

–       având în vedere declarația Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, din 13 august 2013 referitoare la utilizarea dronelor înarmate,

–       având în vedere audierea având drept temă implicațiile utilizării dronelor asupra drepturilor omului, organizată la 25 aprilie 2013 de Subcomisia pentru drepturile omului împreună cu Subcomisia pentru securitate și apărare din cadrul Parlamentului European,

–       având în vedere studiul său din 3 mai 2013 intitulat „The Human Rights Implications of the Usage of Drones and Unmanned Robots in Warfare” („Implicațiile utilizării în război a dronelor și a roboților teleghidați asupra drepturilor omului”),

–       având în vedere concluziile Consiliului din 19-20 decembrie 2013 privind pregătirile referitoare la programul unei noi generații de sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) de altitudine medie și rezistență îndelungată în perioada 2020-2025;

–       având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât dependența de utilizarea sistemelor de aeronave pilotate la distanță (denumite în continuare „drone”) în cadrul operațiunilor extrateritoriale letale a crescut brusc de-a lungul ultimului deceniu; întrucât printre țările în care există dovezi că au avut loc atacuri cu drone se numără Afganistanul, Pakistanul, Yemenul, Libia, Irakul, Somalia și Palestina (Gaza); întrucât există informații potrivit cărora SUA, Regatul Unit, Israelul și Turcia au efectuat atacuri cu drone; întrucât este posibil ca numărul statelor care dispun de capacitatea de a utiliza drone să înregistreze o creștere semnificativă în viitorul apropiat;

B.     întrucât atacurile cu drone susmenționate au fost efectuate în mare măsură într-un mod netransparent și nejustificat;

C.     întrucât există informații potrivit cărora atacurile cu drone s-au soldat cu mii de morți sau de răniți grav în rândurile persoanelor civile; întrucât numărul acestora este dificil de estimat din cauza lipsei de transparență și a obstacolelor care împiedică realizarea unor investigații eficace;

D.     întrucât există informații potrivit cărora instalațiile de sprijin de la bazele SUA din statele membre, de exemplu din Germania, au exercitat un rol de o importanță hotărâtoare în cadrul unora dintre operațiunile de eliminare selectivă a țintelor, care s-au soldat cu moartea unor persoane;

E.     întrucât există dovezi potrivit cărora politicile de recurgere la atacuri cu drone cauzează prejudicii considerabile vieții de zi cu zi a simplilor cetățeni din țările afectate, incluzând forme grave de anxietate și traume psihologice, perturbarea activităților economice și sociale și limitarea accesului la educație în comunitățile afectate;

F.     întrucât articolul 51 alineatul (2) din Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva precizează că „sunt interzise actele sau amenințările cu acte de violență al căror obiectiv principal este de a răspândi teroarea în rândul populației civileˮ;

G.     întrucât proliferarea tehnologiei dronelor înarmate, împreună cu natura din ce în ce mai asimetrică a conflictelor moderne reprezintă sfidări fără precedent în ce privește dreptul internațional; întrucât experți de renume ai ONU au condamnat lipsa responsabilității și a transparenței;

H.     întrucât dreptul internațional al drepturilor omului interzice asasinatele arbitrare, inclusiv în cazul unui conflict armat; întrucât dreptul umanitar internațional nu permite uciderea selectivă a persoanelor stabilite în state nebeligerante;

I.      întrucât în conflictele armate în care au fost ucise persoane civile în atacuri cu drone, statele au obligația de a întreprinde o anchetă promptă, independentă și imparțială care să stabilească faptele și să ofere în mod public explicații detaliate și acces la căi de atac;

J.      întrucât atacurile cu drone lansate de un stat pe teritoriul unui alt stat fără acordul acestuia din urmă constituie o încălcare a dreptului internațional și a integrității și suveranității teritoriale a țării în cauză și pot fi considerate drept un act de agresiune, potrivit Curții Internaționale de Justiție;

1.      își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amenințarea la adresa păcii și securității la nivel mondial pe care o reprezintă utilizarea dronelor în afara cadrului juridic internațional; îndeamnă UE să elaboreze un răspuns adecvat în materie de politici atât la nivel european, cât și la nivel mondial, care să respecte dreptul în materie de drepturile omului și dreptul umanitar internațional;

2.      denunță cu fermitate terorismul și consideră că acesta trebuie combătut în limitele statului de drept; ia act de faptul că nu există un conflict internațional armat între SUA și Al-Qaida și entitățile asociate desfășurat în cadrul normelor stabilite de Carta ONU, și denunță practicile actuale de asasinate selective efectuate în afara conflictelor armate ca pe niște încălcări ale dreptului internațional care stabilesc un precedent periculos pe care alte state ar putea încerca să-l folosească pentru a evita responsabilitatea pentru asasinatele ilegale în viitor;

3.      invită statele membre să se angajeze să asigure că, în cazul în care există motive rezonabile de a considera că o persoană sau o entitate din jurisdicția lor poate avea legătură cu un asasinat selectiv ilegal în străinătate, vor fi adoptate măsuri în conformitate cu obligațiilor lor juridice interne și internaționale de a ancheta și a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați;

4.      invită toate statele care dețin tehnologia dronelor armate: (i) să facă publice temeiurile juridice ale utilizării dronelor, să precizeze responsabilitatea operațională și să prezinte informații referitoare la victimele atacurilor cu drone, în special în rândul populației civile; (ii) să asigure că aceste state întreprind investigații prompte, cuprinzătoare, independente și imparțiale în toate cazurile în care există motive rezonabile de a considera că atacurile cu drone s-au soldat cu asasinate ilegale; (iii) să asigure că aceste criterii includ investigațiile imparțiale cu privire la presupusele încălcări ale dreptului internațional și intern, acordarea de asistență victimelor civile și de compensații și alte căi de atac familiilor victimelor civile; (iv) să permită controlul jurisdicțional al atacurilor cu drone și să se asigure că victimele atacurilor ilegale cu drone dispun de acces la o cale de atac eficientă;

5.      invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre, Consiliul și Comisia:

a)      să se opună asasinatelor selective extrajudiciare și să interzică astfel de practici;

b)     să asigure că statele membre, în conformitate cu obligațiilor lor juridice, nu comit asasinate selective ilegale sau nu facilitează comiterea unor astfel de asasinate de către alte state;

c)      să includă dronele înarmate în regimurile europene și internaționale pertinente de dezarmare și control al armamentelor;

d)     să depună eforturi în direcția interzicerii cercetării și dezvoltării, achiziției și exportului unor posibile viitoare sisteme de arme pe deplin automate care permit efectuarea de atacuri fără intervenție umană;

e)      să adopte o poziție comună a UE cu privire la dronele înarmate;

6.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, Consiliului, parlamentelor statelor membre, precum și Comisiei.