Propunere de rezoluţie - B8-0350/2014/REV1Propunere de rezoluţie
B8-0350/2014/REV1

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la reînnoirea Strategiei de securitate internă a UE

10.12.2014 - (2014/2918(RSP))

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B8-0044/2014 și B8-0045/2014
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Claude Moraes în numele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne


Procedură : 2014/2918(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0350/2014
Texte depuse :
B8-0350/2014
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8‑0350/2014

Rezoluția Parlamentului European referitoare la reînnoirea Strategiei de securitate internă a UE

(2014/2918(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53;

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2014 intitulată „Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014” (COM(2014)0365),

–       având în vedere Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) pentru 2014,

–       având în vedere Evaluarea Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (iOCTA),

–       având în vedere Evaluarea Europol din 2013 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată și gravă în UE (SOCTA),

–       având în vedre Avizul nr. 01/2014 al Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal instituit prin articolul 29 privind aplicarea conceptelor de necesitate și proporționalitate și protecția datelor pentru asigurarea respectării legii,

–       având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii internaționale și securității reprezentate de actele teroriste (Rezoluția 2178 (2014)),

–       având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2014 referitoare la evaluarea intermediară a Programului de la Stockholm[1],

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE[2],

–       având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)[3],

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la cel de al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE[4],

–       având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 25 februarie 2010,

–       având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privind reînnoirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene (O-000089/2014 – B8‑0044/2014 și O‑000090/2014 – B8‑0045/2014),

–       având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât Tratatul de la Lisabona a pus bazele dezvoltării unei politici de securitate a UE împărtășite fără rezerve de UE și statele sale membre și bazate pe statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale și a solidarității și supuse controlului democratic la nivel european și național, cu respectarea concomitentă a principiului subsidiarității; întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a devenit un actor cu drepturi depline în domeniul politicii de securitate în vederea asigurării controlului democratic, ceea ce i-a permis să participe activ la stabilirea priorităților din acest domeniu și să coopereze cu toți actorii relevanți de la nivel național și de la nivelul UE în vederea dezvoltării unei politici de securitate a UE globale, precise și eficace;

B.     întrucât condițiile de securitate din Europa s-au schimbat în mod dramatic în ultimii ani ca urmare a noilor conflicte și frământări din imediata vecinătate a UE, a dezvoltării rapide a noilor tehnologii și a intensificării mișcărilor radicale care au condus la violență și terorism; întrucât multe dintre provocările actuale la adresa securității au un caracter transfrontalier și transsectorial, depășind capacitatea statelor membre de a le face față cu eficacitate pe cont propriu, și întrucât această situație necesită o abordare europeană comună;

C.     întrucât UE și statele sale membre au o responsabilitate comună de a garanta securitatea și libertatea cetățenilor europeni; întrucât libertatea, securitatea și justiția sunt obiective care trebuie realizate în paralel și întrucât, pentru a îndeplini obiectivele privind libertatea și justiția, măsurile de securitate ar trebui să se bazeze întotdeauna pe dovezi, cu respectarea principiilor necesității, proporționalității și a drepturilor fundamentale, pe baza unui control democratic adecvat și a unei capacități corespunzătoare de răspundere;

D.     întrucât ar trebui să se acorde o atenție specială sprijinului oferit victimelor criminalității din întreaga Europă, precum și protecției acestora;

E.     întrucât Strategia de securitate internă (SSI) pentru perioada 2010-2014 se apropie de sfârșit și se pregătește o nouă SSI pentru perioada 2015-2019,

1.      salută pregătirea unei noi SSI pentru următorii patru ani; subliniază că de la instituirea actualei SSI, au apărut noi amenințări la adresa securității și că altele necesită un răspuns politic diferit; reafirmă în plus că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a fost integrată în dreptul UE; consideră, prin urmare, că actuala SSI ar trebui examinată în detaliu, actualizată și modificată;

2.      consideră că o condiție prealabilă esențială pentru elaborarea unei SSI eficace o reprezintă analiza detaliată a amenințărilor la adresa securității realizată de Europol în strânsă cooperare cu alte organisme UE relevante și statele membre;

3.      regretă faptul că Comunicarea Comisiei nu conține o analiză a instrumentelor actuale și o evaluare corespunzătoare a lacunelor restante; invită de urgență Comisia să realizeze un astfel de bilanț și să își concentreze eforturile asupra implementării adecvate și a unei utilizări mai bune a legislației în vigoare și a instrumentelor existente înainte de a propune crearea unora noi; în mod special, invită Consiliul, în cooperare cu Comisia, să evalueze în detaliu aplicarea măsurilor adoptate în domeniul securității interne înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cu ajutorul procedurii prevăzute la articolul 70 din TFUE;

4.      solicită ca noua SSI să fie orientată spre viitor și strategică, precum și ușor adaptabilă la schimbări, axându-se nu numai pe amenințările actuale la adresa securității, ci și pe cele emergente, și utilizând o abordare integrată, amplă și de ansamblu pentru domenii prioritare, precum securitatea informatică, traficul de ființe umane și combaterea terorismului sau pentru aspecte interconectate, precum crima organizată, spălarea banilor și corupția;

5.      ia act cu îngrijorare de numărul aflat în creștere rapidă al resortisanților UE care călătoresc către zonele de conflict pentru a se alătura organizațiilor teroriste și apoi se întorc pe teritoriul UE, reprezentând noi tipuri de riscuri pentru securitatea internă a UE; intenționează să abordeze această tendință îngrijorătoare cu ajutorul unei strategii pluridimensionale, care să includă (i) abordarea factorilor care stau la baza acestei tendințe, mai precis radicalizarea, intoleranța și discriminarea, prin promovarea toleranței politice și religioase, dezvoltarea coeziunii sociale și a incluziunii și facilitarea integrării, (ii) analizarea și contrabalansarea acțiunilor de incitare la acte teroriste motivate de extremism și intrarea în organizații teroriste, (iii) prevenirea și combaterea, într-un cadru juridic corespunzător, a recrutărilor și angajărilor în conflicte, inclusiv a deplasărilor luptătorilor străini către zonele aflate în conflict, (iv) întreruperea sprijinului financiar destinat organizațiilor și teroriste și persoanelor care încearcă să li se alăture și (v) realizarea de urmări penale atunci când este cazul;

6.      subliniază că amenințările la adresa securității au devenit mai variate, internaționale, multiple și asimetrice, necesitând o cooperare mai strânsă la nivel transfrontalier și între agenții; solicită o cooperare operațională mai eficace între statele membre prin utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor de valoare existente, cum ar fi echipele comune de anchetă, precum și printr-un schimb mai rapid și mai eficace de informații și date relevante, care să fie supus unei protecții corespunzătoare a datelor și unor garanții adecvate privind viața privată; în acest sens, subliniază importanța crucială a adoptării rapide a propunerii de directivă privind protecția datelor în vederea creării unui cadru juridic cuprinzător pentru schimburile de informații cu scopul de a garanta respectarea legii; subliniază faptul că, pentru a promova o cooperare operațională mai susținută între statele membre, sunt necesare măsuri suplimentare de consolidare a încrederii; sprijină, prin urmare, consolidarea programelor europene de formare și de schimb pentru experții naționali în vederea promovării unei culturi europene de respectare a legii;

7.      reamintește Consiliului European obligația care îi revine în baza articolului 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și anume aceea de a efectua o evaluare periodică a amenințărilor la adresa UE, și invită Comisia să prezinte propuneri concrete privind modalitatea optimă de implementare a acestei obligații, coroborând actualele evaluări fragmentate și punctuale ale riscurilor și amenințărilor la nivelul UE și la nivel național;

8.      solicită să se urmărească menținerea unui echilibru adecvat între politicile de prevenire și măsurile de combatere cu scopul a menține un cadru de libertate, securitate și justiție; subliniază că măsurile de securitate ar trebui să fie aplicate întotdeauna în conformitate cu principiul statului de drept și să asigure protecția tuturor drepturile fundamentale; invită, prin urmare, Comisia ca atunci când elaborează și aplică noua SSI să țină seama de hotărârea recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la Directiva privind păstrarea datelor, care prevede că toate instrumentele trebuie să respecte principiile proporționalității, necesității și legalității și să includă garanții adecvate privind răspunderea și căile de atac judiciare;

9.      consideră regretabil faptul că SSI nu dispune încă de o „dimensiune juridică” corespunzătoare; reamintește că, în concordanță cu Programul de la Stockholm, încrederea reciprocă trebuie întărită prin dezvoltarea treptată a unei culturi judiciare europene bazate pe diversitatea sistemelor și tradițiilor juridice, cu ajutorul cooperării la nivel european și a legislației în domeniu și, în special, prin dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală;

10.    subliniază că aplicarea corespunzătoare a noii SSI este extrem de importantă, că o repartizare clară a sarcinilor între nivelul european și cel național este necesară și că atât Parlamentul European, cât și parlamentele naționale trebuie să participe la acest proces de monitorizare; intenționează, în consecință, să efectueze exerciții regulate de monitorizare a aplicării corespunzătoare a SSI, în strânsă cooperare cu parlamentele naționale;

11.    subliniază importanța coerenței dintre aspectele interne și externe ale securității; consideră că ar trebui maximizată sinergia dintre politica externă și de securitate comună și instrumentele din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), inclusiv schimbul de informații și cooperarea polițienească și judiciară cu țările terțe, în special cu ajutorul acordurilor de asistență juridică reciprocă, cu respectarea deplină a principiilor prevăzute la articolele 2, 3, 6 și 21 din TUE; subliniază, în acest context, că toți actorii relevanți, inclusiv coordonatorul UE în materie de combatere a terorismului și coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane ar trebui să coopereze îndeaproape, integrând aspectele interne și pe cele externe;

12.    subliniază necesitatea de a asigura resurse financiare adecvate pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor adoptate în cadrul SSI, și, în special, de a garanta că agențiile UE, precum Europol și Eurojust, sunt suficient echipate pentru a-și îndeplini sarcinile care le-au fost încredințate; recunoaște, în acest sens, rolul important pe care îl pot avea cercetarea și inovarea în dezvoltarea unor instrumente care să contribuie la combaterea terorismului și a criminalității organizate și grave;

13.    subliniază că, în practică, SSI are de asemenea consecințe în ceea ce privește stabilirea priorităților pentru operațiunile agențiilor europene și finanțarea europeană în domeniul JAI, în care Parlamentul este colegislator; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să țină seama în mod corespunzător de contribuția Parlamentului la noua SSI înainte de a o adopta;

14.    intenționează să-și nuanțeze poziția privind prioritățile și măsurile din domeniul securității interne, inclusiv pe baza comunicării prevăzute a Comisiei privind noua SSI și să intre într-un dialog fructuos pe această temă cu Consiliul și Comisia, în spiritul Tratatului de la Lisabona;

15.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, precum și parlamentelor statelor membre.