PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte
8.2.2017 - (2017/2525(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Anne-Marie Mineur, Helmut Scholz, Eleonora Forenza, Lola Sánchez Caldentey, Patrick Le Hyaric, Stelios Kouloglou, Marina Albiol Guzmán, Martina Anderson, Xabier Benito Ziluaga, Malin Björk, Lynn Boylan, Matt Carthy, Nikolaos Chountis, Kostas Chrysogonos, Javier Couso Permuy, Dennis de Jong, Fabio De Masi, Stefan Eck, Cornelia Ernst, Luke Ming Flanagan, Tania González Peñas, Takis Hadjigeorgiou, Thomas Händel, Anja Hazekamp, Josu Juaristi Abaunz, Jaromír Kohlíček, Kateřina Konečná, Kostadinka Kuneva, Merja Kyllönen, Paloma López Bermejo, Sabine Lösing, Curzio Maltese, Jiří Maštálka, Marisa Matias, Jean-Luc Mélenchon, Martina Michels, Liadh Ní Riada, Younous Omarjee, Dimitrios Papadimoulis, Rina Ronja Kari, Sofia Sakorafa, Maria Lidia Senra Rodríguez, Barbara Spinelli, Neoklis Sylikiotis, Estefanía Torres Martínez, Miguel Urbán Crespo, Ángela Vallina, Marie-Christine Vergiat, Gabriele Zimmer în numele Grupului GUE/NGL
B8-0144/2017
Rezoluția Parlamentului European referitoare la încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 privind relațiile comerciale dintre UE și Canada[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 conținând recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord de parteneriat strategic UE-Canada[2],
– având în vedere Carta socială europeană,
– având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),
– având în vedere raportul UNCTAD privind investițiile mondiale în 2014 intitulat „Investițiile în ODD: un plan de acțiune”,
– având în vedere raportul „A Critical Assessment of the Proposed Comprehensive Economic and Trade Agreement Between the European Union and Canada - A joint position of the European Federation of Public Service Unions (EPSU) and the Canadian Union of Public Employees, the National Union of Public and General Employees and the Public Service Alliance of Canada” (O evaluare critică a acordului economic și comercial cuprinzător propus dintre Uniunea Europeană și Canada - O poziție comună a Federației Sindicale Europene a Serviciilor Publice (EPSU) și Sindicatul Canadian al Angajaților Publici, Uniunea Națională a Angajaților Publici și Generali și Alianța Serviciilor Publice din Canada), din ianuarie 2010,
– având în vedere raportul întocmit de Friends of the Earth Europe în iulie 2014 intitulat „How trade talks threaten to undermine EU climate policies and bring tar sands to Europe” (De ce reprezintă negocierile comerciale o amenințare care subminează politicile UE în domeniul climei și vor aduce nisipurile bituminoase în Europa), semnat de Fabian Flues et al.,
– având în vedere raportul întocmit de Canadian Centre for Policy Alternatives (CCPA) în septembrie 2014 intitulat „Making Sense of the CETA - An analysis of the final text of the Canada-European Union Comprehensive Economic and Trade Agreement” (Să înțelegem CETA - O analiză a textului final al acordului economic și comercial cuprinzător dintre Canada și Uniunea Europeană), semnat de Scott Sinclair, Stuart Trew și Hadrian Mertins-Kirkwood (ed.),
– având în vedere declarația Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ) referitoare la propunerea Comisiei Europene privind un nou sistem jurisdicțional în materie de investiții, din 9 noiembrie 2015,
– având în vedere documentul de lucru al EPSU din aprilie 2015 intitulat „CETA and TTIP — Potential impacts on health and social services” (CETA și TTIP — Impacturi posibile asupra sănătății și serviciilor sociale”, semnat de Thomas Fritz,
– având în vedere raportul întocmit de Public Citizen în 2015 intitulat „Tens of Thousands of US Firms Would Obtain New Powers to Launch Investor-State Attacks against European Policies via CETA and TTIP”[3] (Zeci de mii de companii din SUA ar dobândi noi puteri pentru a lansa atacuri între investitori și stat împotriva politicilor europene prin intermediul CETA și TTIP),
– având în vedere documentul din februarie 2016 intitulat „Stellungnahme zur Errichtung eines Investitionsgerichts für TTIP – Vorschlag der Europäischen Kommission vom 16.09.2015 und 12.11.2015” (Aviz privind instituirea unui tribunal de investiții pentru TTIP – Propunerea Comisiei Europene din 16.9.2015 și 12.11.2015), întocmit de Deutscher Richterbund (Federația Germană a Judecătorilor),
– având în vedere raportul întocmit de Corporate European Observatory (CEO) și alții în martie 2016 intitulat „The zombie ISDS — Rebranded as ICS, rights for corporations to sue states refuse to die” (Zombiul ISDS – redenumit ICS, dreptul întreprinderilor de a da în judecată statele refuză să moară), semnat de Pia Eberhardt,
– având în vedere articolul «ISDS in the Revised CETA: Positive Steps, But Is It the „Gold Standard?”» (ISDS în CETA revizuit: pași pozitivi, dar este acesta „standardul de aur”?) al profesorului Gus Van Harten de la Universitatea York, din mai 2016,
– având în vedere documentul de poziție din mai 2016 intitulat „TTIP and Dispute Settlement: Potential Consequences for the Autonomous EU Legal Order” (TTIP și soluționarea litigiilor: posibilele consecințe pentru ordinea juridică autonomă a UE), semnat de Inge Govaere,
– având în vedere raportul PSI din mai 2016 intitulat „Investment Court System (ICS): the wolf in sheep’s clothing – the EU’s great corporate privilege rebrand” (Sistemul jurisdicțional în materie de investiții: lupul deghizat în oaie – Acțiunea UE de redenumire a privilegiilor întreprinderilor), semnat de Pia Eberhardt,
– având în vedere documentul de poziție al Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC) din mai 2016 intitulat „CETA fails the Consumer Crash Test - BEUC position on the EU-Canada Comprehensive Economic and Trade Agreement” (CETA nu trece de testul de impact al consumatorilor - poziția BEUC privind acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada),
– având în vedere raportul PowerShift/Campact din mai 2016 intitulat „Investment Protection in the EU-Canada Comprehensive Economic and Trade Agreement (CETA): a critical analysis” [Protecția investițiilor în cadrul acordului economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada (CETA): o analiză critică], semnat de Peter Fuchs,
– având în vedere raportul întocmit de Deutscher Gewerkschaftsbund și Österreichischer Arbeiterkammer din iunie 2016 intitulat „CETA - Regulatory cooperation jeopardises our democracy and standards” (CETA - cooperarea în materie de reglementare ne periclitează democrația și standardele), semnat de Stefan Körzell et al.,
– având în vedere raportul întocmit de Deutscher Gewerkschaftsbund și Österreichischer Arbeiterkammer din iunie 2016 intitulat „CETA - Labour standards not on the agenda” (CETA - Standardele de muncă nu sunt pe ordinea de zi), semnat de Stefan Körzell et al.,
– având în vedere raportul întocmit de Deutscher Gewerkschaftsbund și Österreichischer Arbeiterkammer din iunie 2016 intitulat „CETA - Public services under pressure” (CETA - Serviciile publice sub presiune), semnat de Stefan Körzell et al.,
– având în vedere raportul întocmit de Deutscher Gewerkschaftsbund și Österreichischer Arbeiterkammer din iunie 2016 intitulat „CETA - No privileged rights to sue states for corporations” (CETA - Fără drepturi privilegiate pentru întreprinderi să dea în judecată statele), semnat de Stefan Körzell et al.,
– având în vedere raportul întocmit de Österreichische Forschungsstiftung für Internationale Entwicklung (ÖFSE) și Arbeiterkammer Wien din iunie 2016 intitulat „Assess CETA: assessing the claimed benefits of the EU-Canada trade agreement (CETA)” [Evaluarea CETA: evaluarea pretinselor beneficii ale acordului comercial UE-Canada (CETA)], semnat de Werner Raza et al.,
– având în vedere raportul din august 2016 intitulat „Food Safety, Agriculture and Regulatory Cooperation in the Canada-EU Comprehensive Economic and Trade Agreement (CETA)” [Siguranța alimentară, agricultura și cooperarea în materie de reglementare în cadrul acordului economic și comercial cuprinzător Canada-UE (CETA)], semnat de Via Campesina, Transnational Institute și alții,
– având în vedere documentul de lucru întocmit de Universitatea Tufts din septembrie 2016 intitulat «CETA Without Blinders: How Cutting „Trade Costs and More” Will Cause Unemployment, Inequality and Welfare Losses» (CETA fără ochelari de cal: cum va duce reducerea „costurilor comerciale și a altor costuri” la șomaj, inegalitate și pierderi în materie de bunăstare), semnat de Pierre Kohler și Servaas Storm,
– având în vedere raportul întocmit de PowerShift, CCPA și alții din septembrie 2016 intitulat „Making Sense of CETA (2nd edition)” [Să înțelegem CETA (a doua ediție)],
– având în vedere documentul din octombrie 2016 intitulat „Legal statement on investment protection and investor-state dispute settlement mechanisms in TTIP and CETA” (Declarație juridică privind protecția investițiilor și mecanismele de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat în cadrul TTIP și CETA), publicat de coaliția Stop TTIP și semnat de peste 100 de profesori de drept;
– având în vedere documentul de poziție întocmit de European Public Health Alliance (EPHA) din octombrie 2016 intitulat „How CETA could undermine public health” (Cum ar putea submina CETA sănătatea publică”,
– având în vedere documentul întocmit de Transport & Environment / Client Earth din noiembrie 2016 intitulat „Comprehensive Economic and Trade Agreement (CETA) and the environment — A gold standard for the planet or for big business?” [Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) și mediul – un standard de aur pentru planetă sau pentru marile întreprinderi?], semnat de Cécile Toubeau și Laurens Ankersmit,
– având în vedere versiunea provizorie a raportului PACE din noiembrie 2016 intitulat «„New generation” trade agreements and their implications for social rights, public health and sustainable development» (Acordurile comerciale de „nouă generație” și implicațiile acestora pentru drepturile sociale, sănătatea publică și dezvoltarea sustenabilă), semnat de Geraint Davies,
– având în vedere versiunea provizorie a raportului PACE din decembrie 2016 intitulat „Human Rights compatibility of investor-State arbitration in international investment protection agreements” (Compatibilitatea cu drepturile omului a arbitrajului între state și investitorii străini în cadrul acordurilor internaționale de protecție a investițiilor), semnat de Pieter Omtzigt,
– având în vedere raportul CEO din februarie 2017 intitulat «„Regulatory cooperation”: big business’ wishes come true in TTIP and CETA» („Cooperarea în materie de reglementare: dorințele marilor întreprinderi se împlinesc în TTIP și CETA),
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât încheierea unui acord de liber schimb (ALS) UE-Canada pare să fie incompatibilă cu progresul unei Uniuni Europene autodeterminate, care își promovează obiectivele în ceea ce privește protecția mediului, aplicarea principiului precauției, coeziunea socială, munca decentă, apărarea libertăților civile, îndeosebi a celor legate de protecția datelor, accesul la servicii de sănătate, politicile culturale și diversitatea culturală, securitatea alimentară și protejarea agriculturii de familie; întrucât reducerea anumitor dispoziții și diferențe de reglementare inutile ar trebui să fie integrată în procese multilaterale, nu în cadrul unui ALS bilateral;
B. întrucât armonizarea normelor UE și ale Canadei nu trebuie în niciun caz să pună în pericol sănătatea consumatorilor și nici să reducă standardele de calitate pe care trebuie să le respecte produsele din Canada introduse pe piața europeană;
C. întrucât standardele în domeniul produselor agricole sunt foarte divergente între UE și Canada, iar o diminuare a standardelor nu este nici compatibilă cu acquis-ul UE, nici acceptabilă în sensul acestuia;
D. întrucât reducerea sarcinilor de reglementare ar trebui întotdeauna analizată atent în raport cu dreptul consumatorilor de a avea acces la informații despre produsele pe care le cumpără și dreptul cetățenilor de a trăi într-o societate caracterizată de securitate juridică;
E. întrucât articolul 1 și articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevăd că „deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;
F. întrucât o cooperare instituționalizată în materie de reglementare, astfel cum propune în prezent Comisia, aduce atingere prerogativelor legislative ale Parlamentului European, precum și celor ale parlamentelor naționale și, prin urmare, are un efect descurajant asupra aplicării valorilor Uniunii stabilite la articolul 2 din TUE;
G. întrucât caracterul secret al negocierilor CETA a dus la deficiențe în ceea ce privește controlul democratic al procesului de negociere; întrucât acordarea unui acces deplin la principalele documente de negociere pentru parlamentarii de la diferitele nivele de guvernanță de ambele părți ale Atlanticului, precum și pentru jurnaliști, cercetători și cetățeni și pentru organizațiile societății civile ar fi constituit o manifestare a principiului democratic; întrucât textele consolidate ar trebui să fie publicate de îndată;
H. întrucât influența lobbyiștilor care reprezintă interesele marilor întreprinderi este mult mai amplă decât cea a lobbyiștilor societății civile, iar contactele cu Comisia sunt de până la zece ori mai frecvente;
I. întrucât ne confruntăm cu o globalizare subreglementată, iar un acord comercial axat pe și mai multă dereglementare, vizând în principal barierele netarifare existente și viitoare, ar afecta negativ drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor, în vreme ce marile corporații și fonduri de investiții ar valorifica și mai mult acest tip de liberalizare; întrucât este necesar un acord de cooperare care să se axeze pe protecția lucrătorilor, consumatorilor și mediului; întrucât un acord comercial nu poate decât să completeze un asemenea efort major, conform celor menționate mai sus, de consolidare a reglementărilor și de a alinia acestea la cele mai înalte standarde la nivel mondial, pentru a preveni dumpingul social și de mediu;
J. întrucât exporturile, prin intermediul schimburilor comerciale, și creșterea, prin intermediul investițiilor, în loc să fie factori motrici esențiali ai creării de locuri de muncă și ai creșterii economice care nu necesită investiții guvernamentale ar putea duce la pierderea de locuri de muncă și la declin economic;
K. întrucât impactul real al CETA asupra economiilor UE și canadiene este dificil de evaluat, iar studiile prezintă rezultate contradictorii; întrucât CETA nu va rezolva problemele economice structurale de lungă durată din UE sau cauzele lor subiacente;
L. întrucât 87 % dintre cele peste 20 de milioane de IMM-uri din UE se bazează pe cererea internă și nu sunt implicate în activități de comerț internațional și pentru acestea progresele înregistrate în dezvoltarea în continuare a piețelor locale și regionale și a pieței comune europene au o prioritate mult mai mare;
M. întrucât generarea bunăstării în urma CETA este în principal rezultatul deturnării comerțului, nu al sporirii acestuia;
N. întrucât CETA nu conține un capitol referitor la IMM-uri;
O. întrucât agricultorii europeni își desfășoară activitatea pe o piață din ce în ce mai globală și, prin urmare, se confruntă cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor decât alte sectoare; întrucât acordurile comerciale precum CETA împiedică crearea de locuri de muncă în zonele rurale și crearea unor condiții care să sprijine subzistența din activități agricole;
P. întrucât în raportul Comisiei privind impactul cumulat al viitoarelor acorduri comerciale (inclusiv CETA) asupra agriculturii UE se menționează că va avea loc o creștere semnificativă a importurilor agricole, însă doar o creștere modestă a exporturilor, ceea ce va duce la presiuni directe în sensul reducerii prețurilor de producător în UE; întrucât același raport anticipează, de asemenea, o scădere drastică a prețului cărnii de vită, o scădere a volumului producției locale și un declin al valorii de producție a produselor agricole ale UE; întrucât aceste date indică viitoare efecte negative asupra prețurilor la poarta fermei pentru micii agricultori;
Q. întrucât mai ales zonele rurale axate pe activități specifice și cu alternative limitate sunt extrem de vulnerabile la efectele CETA; întrucât zonele rurale și locurile de muncă din mediul rural vor fi puse în pericol de abandonarea modelelor agricole tradiționale care va rezulta în urma acestui acord,
1. respinge acordul CETA actual;
2. consideră că „standardele globale” ambițioase pe care Comisia promite să le stabilească prin intermediul acordurilor precum TTIP și CETA sunt doar un mit, deoarece aceste acorduri conțin numai o recunoaștere reciprocă bilaterală;
3. îndeamnă Comisia să aibă în vedere faptul că CETA și alte megaacorduri comerciale vor impune standarde de facto, fiind astfel discriminatorii, din cauza excluderii a circa 130 de țări de la negocieri și a riscului de a lăsa deoparte chestiuni importante pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi securitatea alimentară, subvențiile agricole și atenuarea schimbărilor climatice; invită Comisia să își intensifice eforturile pentru realizarea de progrese în cadrul forurilor multilaterale democratice, de exemplu în conformitate cu abordarea COP 21;
4. invită Comisia să țină seama de faptul că Tratatul de la Lisabona definește politica comercială a UE ca fiind parte integrantă a acțiunii externe a Uniunii în general și, prin urmare, politica trebuie să abordeze obiectivele de dezvoltare, de mediu și sociale, dar și să contribuie la realizarea celorlalte obiective stabilite în Tratatul privind Uniunea Europeană; în consecință, respinge CETA, deoarece acesta urmărește să sporească profiturile multinaționalelor în loc să consolideze societatea:
5. invită Comisia să se asigure că capitolul consacrat dezvoltării sustenabile vizează ratificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării, în mod integral și eficace, a celor opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a conținutului acestora, a Agendei OIM privind munca decentă și a principalelor acorduri internaționale în domeniul mediului; consideră că dispozițiile trebuie să vizeze îmbunătățirea în continuare a nivelului de protecție a standardelor de muncă și de mediu;
6. invită Comisia să se asigure că standardele de muncă și de mediu nu sunt limitate la capitolul referitor la comerț și dezvoltarea sustenabilă, ci sunt incluse și în alte domenii ale acordului;
7. invită Comisia să se asigure că punerea în aplicare și respectarea dispozițiilor în domeniul muncii fac obiectul unui proces de monitorizare eficace, care implică partenerii sociali și reprezentanții societății civile;
8. subliniază că părțile nu trebuie să promoveze comerțul sau investițiile străine directe în detrimentul legislației naționale a muncii și că niciun element al acordului nu ar trebui să împiedice părțile de la aplicarea legilor lor naționale;
9. subliniază că concurența sporită în domeniul investițiilor între băncile cu sediul în UE și cele canadiene și alți furnizori de servicii financiare crește nivelul de interdependență al sistemelor financiare din UE și Canada și le face mai vulnerabile la șocuri externe și efecte de contagiune;
10. constată că concurența sporită pe care o urmărește CETA înseamnă că sectorul financiar, pentru a acapara piețele, va adopta un comportament mai riscant, va vinde mai multe produse financiare cu risc ridicat și va reduce furnizarea de servicii clienților mai puțin prosperi;
11. subliniază că, ținând seama de faptul că foarte puține IMM-uri europene exportă în Canada, este esențial să se respingă CETA și alte acorduri de liber schimb comparabile, deoarece acestea nu reprezintă interesele legitime ale IMM-urilor sau un angajament comun al ambelor părți participante la negocieri și crește și mai mult vulnerabilitatea IMM-urilor în raport cu întreprinderile multinaționale; subliniază că, prin urmare, este evident că CETA nu urmărește crearea de noi oportunități în Canada pentru IMM-urile europene;
12. ia act de faptul că CETA și acordurile similare vizează o mai mare liberalizare a economiilor și că femeile sunt deseori afectate în mod disproporționat de această liberalizare, deoarece este mai probabil ca ele să fie angajate în sectorul public;
13. reamintește că în timpul consultării publice privind sistemele de protecție a investițiilor 97 % dintre cei întrebați au avut o reacție negativă față de orice formă de arbitraj între state și investitorii străini, confirmând una dintre problemele majore ale unui astfel de proces, și anume că numai investitorul reclamant și guvernul național al țării care este pârâtul au dreptul de a fi părți;
14. ia act de faptul că sistemul jurisdicțional în materie de investiții nu trece de testul democratic și le conferă marilor întreprinderi dreptul de a ocoli instanțele naționale, acordându-le investitorilor străini un acces special la un proces extrem de puternic de arbitraj internațional care poate implica miliarde de euro din banii publici, ceea ce le-ar permite acestora să își revendice drepturile fără responsabilitățile aferente în cadrul aceluiași proces;
15. ia act de faptul că, în cadrul sistemului jurisdicțional în materie de investiții propus, arbitrii nu vor fi constrânși de precedente;
16. ia act de faptul că arbitrii vor fi plătiți pe baza numărului de cazuri care ajung în fața instanței și a timpului consacrat, iar acest lucru va oferi un stimulent pentru a tergiversa litigiul, generând costuri semnificative pentru contribuabil;
17. ia act de faptul că 80 % dintre companiile din SUA dețin participații semnificative în companii canadiene și că, prin semnarea acestui acord, UE le oferă companiilor respective posibilitatea de a lansa procese juridice împotriva guvernelor statelor sale membre pe cheltuiala contribuabilului;
18. regretă utilizarea termenului vag „tratament corect și echitabil” în textul CETA, având în vedere numeroasele cazuri de arbitraj în materie de investiții care au adus în discuție acest aspect;
19. ia act de faptul că CETA le-ar permite investitorilor străini să dea în judecată statele membre ale UE pentru legile adoptate de acestea care afectează profiturile investitorilor, inclusiv pentru cele care sunt menite să protejeze sănătatea publică, mediul sau drepturile lucrătorilor; ia act, de asemenea, de faptul că un expert independent al ONU a declarat că CETA este incompatibil cu statul de drept, democrația și drepturile omului și a afirmat că acordurile comerciale ar trebui să fie ratificate numai după ce au fost efectuate evaluări ale impactului asupra drepturilor omului, sănătății și mediului, lucru care nu s-a întâmplat în cazul CETA;
20. ia act de faptul că deși CETA prevede o „activitate economică substanțială”, ICS ar permite o formă de „treaty shopping”, care le-ar permite investitorilor să aleagă în temeiul cărui acord doresc să depună o plângere ISDS;
21. ia act de faptul că în timp ce guvernul Belgiei a anunțat că îi va solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene elaborarea unui aviz pentru a stabili dacă valabilitatea unui sistem ICS este conformă cu tratatele UE, nicio instituție europeană nu a făcut acest lucru, și nici nu i s-a solicitat Curții un aviz juridic pentru a stabili dacă un sistem ICS sub forma unei instanțe multilaterale dedicate investițiilor este conform cu tratatele UE;
22. reamintește că dreptul de a reglementa al ambelor părți face obiectul dispozițiilor CETA, diminuând astfel sfera de reglementare a autorităților naționale;
23. ia act de faptul că Comitetul mixt CETA va avea competențe ample în cadrul viitorului proces legislativ, fără a fi supus controlului democratic;
24. ia act de faptul că, în mod regretabil, dispozițiile din CETA privind clauzele de tip „rachet clause” și clauzele standstill încă mai prevalează asupra abordării bazate pe o listă pozitivă, blocând astfel orice posibilă viitoare liberalizare în sectorul public;
25. respinge ideea unui așa-numit „acord viu”, precum și insistențele ca toate chestiunile importante de detaliu cu privire la acord să fie decise în cadrul negocierilor, considerându-se că nimic nu ar trebui convenit înainte ca totul să fie convenit; respinge propunerea ca aspectele de reglementare să fie transmise ulterior unor grupuri de experți special create, ocolind astfel procesul legislativ democratic;
26. este de opinie că Comisia ar trebui să se concentreze asupra acordurilor și tratatelor care apără drepturile omului și dezvoltarea sustenabilă, mai degrabă decât politica comercială actuală care aduce beneficii numai întreprinderilor transnaționale; prin urmare, invită Comisia să se implice activ în grupul de lucru deschis al ONU în vederea elaborării unui tratat cu caracter obligatoriu privind întreprinderile multinaționale și drepturile omului;
27. constată cu regret că dispozițiile din capitolul CETA referitor la comerțul transfrontalier cu servicii privind accesul la piață elimină în mare parte testele privind necesitățile economice sau restricțiile cantitative legate de numărul de furnizori de servicii într-un anumit sector; consideră că principiul precauției și viitoarea aplicare a acestuia nu sunt suficient de bine fixate în CETA;
28. respinge faptul că operatorii publici din sectorul apei nu sunt excluși în mod clar din dispozițiile CETA, dând naștere astfel unei situații în care politicile guvernamentale în acest domeniu pentru protejarea accesului la apă potabilă curată și sigură ar putea face obiectul unei plângeri în temeiul capitolului referitor la investiții invocându-se „barierele în calea comerțului”, ceea ce ar valida un precedent pentru toate politicile din sectorul public; ia act, în plus, de faptul că niciunde în CETA nu există o descriere sau o definiție a serviciilor publice;
29. respinge amenințările care decurg din CETA pentru măsurile de politică publică în sectorul sănătății publice și refuză să li se acorde investitorilor străini dreptul de a contesta respectivele măsuri în temeiul dispozițiilor privind investițiile străine; regretă faptul că interesele comerciale ale întreprinderilor multinaționale, susținute de un sistem de arbitraj, vor prevala, în timp ce aspectul uman și drepturile pacienților sunt neglijate;
30. remarcă că CETA ar încuraja sectorul financiar să își asume riscuri mai mari – prin practicarea de investiții speculative – pentru a supraviețui pe o piață internațională mai competitivă; este de opinie că CETA va limita, de asemenea, opțiunile de reglementare pe care le au la dispoziție guvernele pentru a aborda instabilitatea financiară, atribuindu-i sectorului financiar, printre altele, o voce instituționalizată în cadrul procesului de reglementare;
31. respinge continuarea deschiderii serviciilor de învățământ cu finanțare mixtă, inclusiv în sectorul învățământului preșcolar, școlar și superior, precum și în cel al învățării pentru adulți și al formării continue, dat fiind faptul că acordul GATS multilateral conține deja reglementări arhisuficiente privind liberalizarea;
32. remarcă faptul că CETA va avea un efect negativ asupra accesului la medicamente, mai ales pentru canadieni, care sunt deja pe locul doi în lume în clasamentul celor mai mari prețuri la medicamente; este de opinie că CETA are potențialul de a submina standardul de calitate și accesibilitatea, la nivel de prețuri, a serviciilor de interes general (servicii sociale, îngrijire medicală, educație, apă);
33. ia act de faptul că CETA nu include o evaluare a impactului său potențial asupra prețului medicamentelor și că nu se recunoaște faptul că drepturile de proprietate intelectuală (DPI) funcționează ca o barieră de nedepășit în calea accesului echitabil la medicamente;
34. este de opinie că DPI, inclusiv indicațiile geografice, ar trebui eliminate din CETA, deoarece normele propuse sunt mult prea invazive și reprezintă o amenințare la adresa accesului la medicamente la prețuri accesibile;
35. reafirmă că prin liberalizarea piețelor agricole CETA va pune în pericol standardele în materie de siguranță alimentară, deoarece va bloca modificarea reglementărilor și va încuraja o dereglementare sporită prin intermediul Comitetului mixt CETA; observă, în consecință, că CETA nu conține nicio referire specifică la bunăstarea animalelor, încurajând astfel tendința de a sacrifica principiile etice semnificative și valorile sociale în cadrul acordurilor comerciale internaționale; este de opinie că, în forma sa actuală, acordul reprezintă o amenințare la adresa agriculturii locale de ambele părți ale Atlanticului;
36. invită Comisia să se angajeze ferm în favoarea menținerii stricte a standardelor actuale și viitoare privind siguranța alimentară și sănătatea umană, sănătatea plantelor și protecția culturilor și a mediului, protecția consumatorilor, precum și bunăstarea și sănătatea animalelor, astfel cum sunt definite în legislația UE; de asemenea, invită Comisia să se asigure că nu va fi posibilă împiedicarea îmbunătățirii acestor standarde în viitor, că valorile fundamentale ale UE cum ar fi principiul precauției și agricultura sustenabilă nu sunt subminate și că cetățenii UE pot avea în continuare încredere în trasabilitatea și etichetarea produselor de pe piața UE, precum și să schițeze măsuri specifice pentru a apăra principiul precauției în timpul negocierilor;
37. invită Comisia să depună toate eforturile necesare pentru a se asigura că importurile de produse agricole sunt permise în UE numai dacă respectivele produse au fost obținute în conformitate cu standardele europene de protecție a consumatorilor, a bunăstării animalelor și a mediului, precum și în conformitate cu standarde sociale minime;
38. invită Comisia să asigure o protecție juridică adecvată pe piața canadiană pentru indicațiile geografice ale UE și produsele agricole de calitate din UE și să prevadă măsuri care să fie luate în cazul folosirii necorespunzătoare și al informațiilor și practicilor înșelătoare, precum și să asigure protecția cu privire la etichetare, trasabilitate și origine reală a produselor agricole ca element esențial al unui acord echilibrat;
39. constată că în cadrul negocierilor comerciale nu se ține seama de costurile externe ale daunelor legate de climă cauzate de distanțele de transport mai mari, de volumele sporite ale schimburilor comerciale, de agricultura industrială și de distrugerea economiilor locale sau aceste aspecte joacă doar un rol secundar;
40. ia act, în plus, de faptul că nu se abordează măsurile de atenuare a schimbărilor climatice cum ar fi eliminarea treptată a combustibililor fosili, utilizarea surselor de energie curate și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar practica de a contesta acestea ca fiind bariere ilegale în calea comerțului riscă să fie consacrată; subliniază că protecția investițiilor face mult prea scumpă reforma;
41. invită Comisia să mențină obiectivele legate de dezvoltarea surselor de energie regenerabile și de eficiența energetică în contextul creșterii securității energetice; subliniază că respectivul capitol trebuie să integreze garanții clare că standardele de mediu și obiectivele măsurilor privind clima ale UE nu trebuie subminate și că UE trebuie să-și păstreze libertatea de a acționa independent în procesul de stabilire a standardelor și obiectivelor viitoare;
42. constată că CETA poate fi decât contrar obiectivului nostru de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, date fiind impactul său negativ asupra schimbărilor climatice și subminarea drepturilor în materie de mediu, sociale și de muncă;
43. respinge faptul că CETA subminează protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor UE prin angajamentele convenite privind fluxurile de date transfrontaliere;
44. ia act de faptul că părțile la CETA au emis 38 de declarații și alte documente similare în scopul clarificării și interpretării; constată, de asemenea, că majoritatea acestor declarații au un caracter unilateral, ceea ce înseamnă că au o valoare juridică scăzută și nu pot fi considerate obligatorii din punctul de vedere al interpretării textului, fiind astfel insuficiente pentru modificarea principalelor dispoziții ale CETA cu scopul de a ține seama de preocupările publicului larg și de condițiile enunțate de guvernul valon;
45. ia act de faptul că avocatul general a declarat, în procedura de aviz 2/15, că ALS dintre UE și Singapore este un acord mixt; consideră că același lucru este valabil și pentru CETA și că, prin urmare, acest acord trebuie să fie și el ratificat de toate parlamentele naționale în conformitate cu procedurile lor interne;
46. respinge acordul CETA și refuză să își dea aprobarea;
47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO C 380 E, 11.12.2012, p. 20.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0532.
- [3] http://www.citizen.org/documents/EU-ISDS-liability.pdf