Propunere comună de rezoluţie - RC-B7-0579/2011Propunere comună de rezoluţie
RC-B7-0579/2011

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE referitoare la contribuţia adusă de politica comună în domeniul pescuitului la producţia de bunuri publice

14.2.2012

depusă în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluţie depuse de următoarele grupuri:
PPE (B7‑0579/2011)
S&D (B7‑0584/2011)
Verts/ALE (B7‑0065/2012)
ECR (B7‑0066/2012)
ALDE (B7‑0067/2012)

Maria do Céu Patrão Neves în numele Grupului PPE
Ulrike Rodust, Guido Milana, Dolores García-Hierro Caraballo, Estelle Grelier, Iliana Malinova Iotova, Catherine Trautmann, Antolín Sánchez Presedo în numele Grupului S&D
Pat the Cope Gallagher, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Giommaria Uggias în numele Grupului ALDE
Isabella Lövin în numele Grupului Verts/ALE
Marek Józef Gróbarczyk, Struan Stevenson în numele Grupului ECR

Procedură : 2011/2899(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B7-0579/2011
Texte depuse :
RC-B7-0579/2011
Texte adoptate :

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la contribuţia adusă de politica comună în domeniul pescuitului la producţia de bunuri publice

Parlamentul European,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului[1],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei întitulate „Asigurarea noastră de viaţă, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversităţii pentru 2020 (COM(2011)0244),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei întitulată „Rio+20: către economia ecologică şi o mai bună guvernanţă” (COM(2011)0363),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020” (COM(2010)2020),

–   având în vedere Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/CE)[2],

–   având în vedere pachetul de reformă a politicii comune în domeniul pescuitului transmis de Comisie la 13 iulie 2011,

–   având în vedere Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982,

–   având în vedere Codul de conduită al FAO pentru un pescuit responsabil, adoptat la 31 octombrie 1995,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură,

A. întrucât pescuitul este una dintre cele mai vechi activităţi omeneşti şi întrucât peştii sunt un element important şi indispensabil pentru alimentaţia omului, a cărui disponibilitate ar trebui garantată şi a cărui semnificaţie ar trebui recunoscută şi preţuită cum se cuvine în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP);

B.  întrucât sectorul pescuitului, care include atât capturarea peştilor, cât şi acvacultura, implică activităţi care contribuie la producţia de bunuri comune indispensabile pe trei mari axe - pescuitul, procesarea şi comercializarea; întrucât stocurile de peşti şi ecosistemele marine sănătoase şi conservarea biodiversităţii marine reprezintă bunuri comune importante, care trebuie conservate;

C. întrucât acvacultura sustenabilă, atât cea marină, cât şi cea de apă dulce, desfăşurată în apele de interior şi în larg, reprezintă o parte importantă a sectorului pescuitului;

D. întrucât pescuitul la scară redusă poate juca un rol deosebit de important în viaţa economică, socială, culturală şi ambientală, care trebuie recunoscut şi preţuit cum se cuvine în cadrul PCP; întrucât comunităţile de coastă au fost foarte afectate de declinul general al sectorului pescuitului, lucru care a avut consecinţe grave asupra micilor porturi de pescuit din întreaga Uniune;

E.  întrucât PCP reformată ar trebui să garanteze sustenabilitatea economică, socială şi de mediu a sectorului pescuitului în diversele bazine hidrografice, de asemenea prin introducerea modelului de gestionare descentralizat care aduce factorii de decizie mai aproape de zonele de activitate efectivă şi creşte responsabilităţile părţilor implicate;

F.  întrucât sectorul pescuitului implică activităţi care depind de existenţa unor ecosisteme funcţionale, fiind, astfel, esenţială existenţa unor rezerve halieutice abundente şi a unor ecosisteme marine caracterizate printr-o stare de mediu bună pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a activităţilor de capturare, procesare şi comercializare a produselor piscicole;

G. întrucât sectorul european al pescuitului contribuie la dezvoltarea socială prin crearea de locuri de muncă atât direct, cât şi indirect, precum şi la creşterea economiei europene, furnizând 6,4 milioane de tone de peşte anual;

H. întrucât caracterul multifuncţional al sectorului pescuitului se reflectă în domenii diverse, de exemplul prin impactul pe care-l are asupra problemelor socio-economice, istorice, culturale, ştiinţifice şi de mediu;

I.   întrucât activităţile de pescuit au impact în special asupra zonelor de coastă şi a insulelor, contribuind la gestionarea lor eficientă şi la dinamica lor socială şi economică; întrucât acest lucru este deosebit de important pentru comunităţile acestora, care sunt frecvent dezavantajate ca urmare a numărului redus de locuri de muncă şi a fragilităţii economiilor locale;

J.   întrucât PCP reformată ar trebui să fie strâns legată de alte iniţiative-cheie ale UE în domeniul afacerilor maritime, în special de cele enumerate în Comunicarea Comisiei intitulată „Concluziile consultării privind politica maritimă europeană” (COM(2007)0574), care susţine că sectorul european al pescuitului poate lansa şi consolida un număr mare de studii ştiinţifice care să ne aprofundeze cunoştinţele despre dinamica oceanografică, despre ecosisteme şi despre biologia speciilor acvatice implicate direct sau indirect în activităţile de pescuit;

K. întrucât un sector al pescuitului dinamic şi bine gestionat ar putea aduce contribuţii din ce în ce mai mari în beneficiul societăţii şi al economiei europene şi ar putea juca, astfel, un rol important în Strategia Europa 2020,

1.  subliniază faptul că sectorul pescuitului reprezintă o industrie importantă a Uniunii, care furnizează cetăţenilor UE hrană de înaltă calitate şi creează valoare adăugată economică şi socială pentru Uniunea Europeană; consideră, prin urmare, că PCP reformată trebuie să garanteze exploatarea sustenabilă a resurselor halieutice şi conservarea stocurilor de peşte la un nivel sigur, astfel încât activităţile de pescuit să poată continua pe termen lung în zonele şi comunităţile tradiţionale;

2.  consideră că sustenabilitatea socială, economică şi de mediu sunt obiective importante ale PCP şi subliniază că prioritatea principală a PCP ar trebui să fie instituirea unui sector sustenabil al pescuitului care să asigure generaţiilor viitoare posibilitatea de a se bucura în continuare de beneficiile economice, sociale şi ambientale ale pescuitului;

3.  subliniază că sectorul piscicol, dacă ar fi gestionat cum se cuvine, ar putea aduce o contribuţie crescută la societatea europeană în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, ocuparea forţei de muncă, menţinerea unor comunităţi piscicole dinamice şi în multe alte feluri; subliniază că existenţa unor stocuri de peşti şi a unor ecosisteme marine sănătoase, precum şi conservarea biodiversităţii marine reprezintă ele însele bunuri comune care sunt produse doar dacă stocurile de peşte sunt gestionate de o manieră sustenabilă şi dacă se reduce la minimum impactul negativ inutil asupra mediului;

4.  consideră că este de importanţă capitală să se recunoască că mările – care acoperă două treimi din suprafaţa planetei noastre – sunt o resursă care joacă un rol definitoriu pentru producerea altor resurse naturale (de exemplu a resurselor halieutice); de asemenea, consideră că este esenţial din punct de vedere strategic ca PCP să incorporeze măsuri clare şi precise pentru a garanta că poate să-şi îndeplinească rolul strategic printr-o abordare ecosistemică;

5.  subliniază că PCP contribuie la realizarea obiectivelor strategiei UE 2020 privind biodiversitatea şi a obiectivului UE de a pune capăt pierderii biodiversităţii şi degradării serviciilor ecosistemice până în 2020 prin adoptarea unor măsuri care să garanteze sustenabilitatea pescuitului, prin luarea de măsuri de precauţie pentru a elimina pescuitul distructiv, prin asigurarea refacerii resurselor halieutice supraexploatate şi prin luarea de măsuri pentru protejarea speciilor care nu sunt vizate de activităţile de pescuit;

6.  reaminteşte că, la nivel economic, se estimează că sectorul pescuitului (inclusiv acvacultura) generează anual venituri de 34,2 miliarde de Euro şi că, la nivel social, asigură mai bine de 350 000 de locuri de muncă, în sectoarele din amonte şi cele din aval, în sectorul pescuitului, cel al prelucrării peştilor şi cel al comercializării, în special în zonele de coastă, în regiunile îndepărtate şi în cazul insulelor;

7.  subliniază faptul că sectorul pescuitului are o dimensiune multifuncţională şi că, pe lângă cele trei domenii tradiţionale de activitate şi impactul său vizibil la nivel economic, social şi ambiental, joacă, de asemenea, un rol relevant într-un număr de alte domenii, cum ar fi mediul, cultura, agrementul şi turismul, ştiinţa, energia şi educaţia, şi subliniază în special importanţa pe care o are în acest context sectorul pescuitului la scară redusă;

8.  solicită Comisiei să ia în considerare cum se cuvine de faptul că sectorul pescuitului joacă un rol important în următoarele domenii:

(i)   cultura – prin contribuţiile sale la gastronomie, etnografie, istorie, literatură, muzeologie etc.;

(ii)  agrement şi turism – prin faptul că oferă multe activităţi diferite, cum ar fi ieşirile pe mare cu pescarii locali, activităţile de privire a balenelor şi a păsărilor marine, scufundările ecologice etc.;

(iii)  ştiinţa – prin ajutarea oamenilor de ştiinţă din domeniul marin şi din alte domenii în cadrul cercetărilor pe care le întreprind;

(iv) energia – prin promovarea dezvoltării de noi tehnologii care ar putea să ajute pe viitor întreaga societate;

(v)  mediul – prin salvgardarea zonelor geografice biosensibile, precum şi a zonelor de coastă în care se află incubatoare şi pepiniere, precum şi prin curăţarea mărilor;

(vi) educaţia – prin dezvoltarea capacităţii persoanelor de a se bucura de mediul exterior şi prin învăţarea respectului pentru mare;

 

9.  subliniază că, prin dimensiunea sa multifuncţională, sectorul piscicol furnizează comunităţilor bunuri comune care aduc beneficii cetăţenilor UE în general, nu doar celor implicaţi direct sau indirect în activităţile de pescuit; aceasta reprezintă o contribuţie care trebuie recunoscută şi preţuită; constată, de asemenea, că un număr considerabil de cetăţeni ai UE, în special cei care locuiesc în zone de coastă, beneficiază de pe urma caracterului multifuncţional al activităţilor de pescuit; consideră că ar trebui să se ţină seama pe deplin de caracterul multifuncţional al sectorului pescuitului în contextul finanţării PCP; subliniază că producerea acestor bunuri publice suplimentare nu trebuie să fie folosită ca scuză pentru a amâna reformele necesare ale PCP;

10. îndeamnă Comisia să asiste micile porturi pescăreşti, care au fost mult afectate de reducerea debarcărilor în urma pescuitului excesiv;

11. subliniază că sectorul pescuitului (care acoperă atât acvacultura, cât şi pescuitul în natură durabil) este unul dintre cei mai importanţi piloni ai securităţii alimentare în Uniunea Europeană; subliniază, de asemenea, că, dat fiind acest fapt, reforma PCP trebuie să garanteze stabilitatea sa şi caracterul său sustenabil, astfel încât să poată furniza pe viitor produse piscicole de o calitate şi într-o cantitate suficientă pentru a satisface cererea generată de mai bine de o jumătate de miliard de cetăţeni ai UE;

12. subliniază potenţialul prezentat de o acvacultură marină şi de apă dulce sustenabilă pentru a completa rolul pescuitului de a aduce o contribuţie importantă la securitatea alimentară în UE; subliniază faptul că este nevoie de o politică specifică pentru a garanta sustenabilitatea ambientală a sectorului acvaculturii; solicită Comisiei să stabilească criterii calitative generale pentru acvacultură, care ar trebui să fie respectate în întreaga Uniune şi care să ţină seama de impactul social şi de mediu al acvaculturii; solicită, de asemenea, Comisiei să asigure că produsele de acvacultură importate au fost produse în conformitate cu standardele relevante de sustenabilitate şi de calitate ale UE, adică în conformitate cu normele de mediu şi normele referitoare la bunăstarea animalelor;

13. constată că pescuitul de agrement nu a fost tratat de propunerile Comisiei prezentate la 13 iulie 2011; subliniază faptul că această temă ar trebui tratată separat ca parte a procesului de reformă a PCP;

14. subliniază faptul că diversificarea suplimentară a activităţilor legate direct sau indirect de pescuit ar putea ajuta la reducerea exodului lucrătorilor din sector, ar putea asigura perpetuarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale şi ar putea opri depopularea zonelor de coastă respective;

15. subliniază faptul că gestionarea activităţilor de pescuit se face din ce în ce mai des pe baza datelor ştiinţifice, lucru care stimulează cercetarea aplicată în domeniu, promovând atât cunoaşterea, cât şi dezvoltarea şi inovarea tehnică, în conformitate cu Strategia UE 2020 de promovare a creşterii inteligente;

16. subliniază faptul că sectorul pescuitului depinde de sănătatea stocurilor şi de echilibrul ecosistemelor; prin urmare, reforma PCP trebuie să se concentreze din nou pe rolul sectorului ca gardian şi gestionar al resurselor maritime în vederea creării unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai competitive, în conformitate cu Strategia UE 2020 de promovare a creşterii inteligente;

17. subliniază faptul că activităţile de pescuit, dacă se iau în considerare toate dimensiunile lor, inclusiv acvacultura sustenabilă, impactul lor direct şi indirect şi bunurile comune produse prin intermediul activităţilor de pescuit, garantează coeziunea socială şi teritorială şi promovează formarea profesională şi dinamismul social şi economic, în conformitate cu Strategia UE 2020 de promovare a creşterii inteligente;

18. subliniază faptul că sectorul pescuitului, atât ca atare, cât şi prin politica maritimă integrată (PMI), trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor Rio+20 pentru o economie deschisă, precum şi la crearea de locuri de muncă şi la eradicarea sărăciei;

19. susţine că activităţile de pescuit joacă un rol important în contextul mai larg al PMI şi reprezintă un element-cheie în politicile de amenajarea a teritoriului maritim şi în contextul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime;

20. solicită Comisiei să recunoască caracterul multifuncţional al sectorului pescuitului şi valoarea reprezentată de faptul că produce o gamă largă de bunuri comune;

21. solicită Comisiei să garanteze, în viitoarele sale propuneri şi decizii referitoare la politică, că PCP contribuie la obiectivele politice generale, cum ar fi Strategia UE 2020; consideră că reforma PCP, un proces de importanţă crucială, trebuie să recunoască PCP ca sursă de dezvoltare în contextul Proiectului european de creştere economică şi să creeze condiţiile care să-i permită să-şi dezvolte pe deplin potenţialul; solicită Comisiei să ţină seama de caracteristicile specifice ale activităţilor de pescuit şi ale regiunilor de coastă în procesul de dezvoltare şi de punere în aplicare a acestor politici;

22. solicită Comisiei să integreze principiul „condiţionalităţii”, care este deja folosit în politica agricolă comună, în PCP reformată pentru a garanta discriminarea pozitivă în favoarea practicilor de pescuit favorabile mediului, de exemplu prin asigurarea unui acces mai bun la fonduri;

23. solicită Comisiei ca, pentru a promova dezvoltarea activităţilor paralele, să găsească o soluţie juridică prin care să se permită pescarilor să dezvolte alte surse de venituri din gama largă de „activităţi conexe celor de pescuit” fără a suporta penalizări financiare;

24. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.