Procedură : 2013/2512(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B7-0028/2013

Texte depuse :

RC-B7-0028/2013

Dezbateri :

PV 17/01/2013 - 17.1

Voturi :

PV 17/01/2013 - 18.1

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0031

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE
PDF 160kWORD 106k
16.1.2013
PE503.537v01-00}
PE503.542v01-00}
PE503.543v01-00}
PE503.544v01-00}
PE503.545v01-00}
PE503.546v01-00} RC1
 
B7-0028/2013}
B7-0033/2013}
B7-0034/2013}
B7-0035/2013}
B7-0036/2013}
B7-0037/2013} RC1

depusă în conformitate cu articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

Verts/ALE (B7‑0028/2013)

GUE/NGL (B7‑0033/2013)

PPE (B7‑0034/2013)

ALDE (B7‑0035/2013)

ECR (B7‑0036/2013)

S&D (B7‑0037/2013)


referitoare la violența împotriva femeilor în India (2013/2512(RSP))


José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Elmar Brok, Lena Kolarska-Bobińska, Elisabeth Jeggle, Cristian Dan Preda, Filip Kaczmarek, Jean Roatta, Bernd Posselt, Roberta Angelilli, Mario Mauro, Eija-Riitta Korhola, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Zuzana Roithová, Monica Luisa Macovei, Sari Essayah, Giovanni La Via, Laima Liucija Andrikienė, Philippe Boulland, Tunne Kelam, Jarosław Leszek Wałęsa, Elena Băsescu, Rafał Trzaskowski, Mariya Gabriel, Tadeusz Zwiefka, Petri Sarvamaa, Eduard Kukan, Martin Kastler, Bogusław Sonik, Anna Záborská în numele Grupului PPE
Véronique De Keyser, Ana Gomes, Maria Badia i Cutchet, Corina Crețu, Jo Leinen, Jörg Leichtfried, Britta Thomsen, Zita Gurmai, Iratxe García Pérez, Eider Gardiazábal Rubial, Silvia-Adriana Țicău, Joanna Senyszyn, Minodora Cliveti, Mitro Repo, Liisa Jaakonsaari, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Michael Cashman, Pino Arlacchi, Daciana Octavia Sârbu, Marc Tarabella în numele Grupului S&D
Graham Watson, Phil Bennion, Marietje Schaake, Alexander Graf Lambsdorff, Leonidas Donskis, Ivo Vajgl, Kristiina Ojuland, Marielle de Sarnez, Louis Michel, Robert Rochefort, Ramon Tremosa i Balcells, Edward McMillan-Scott, Izaskun Bilbao Barandica, Johannes Cornelis van Baalen, Charles Goerens, Angelika Werthmann, Antonyia Parvanova, Sarah Ludford în numele Grupului ALDE
Karima Delli, Franziska Keller, Jean Lambert, Barbara Lochbihler, Marije Cornelissen, Rui Tavares, Raül Romeva i Rueda, Nicole Kiil-Nielsen, Carl Schlyter, Catherine Grèze în numele Grupului Verts/ALE
Charles Tannock, Marina Yannakoudakis, Valdemar Tomaševski în numele Grupului ECR
Mikael Gustafsson, Marie-Christine Vergiat, Patrick Le Hyaric, Martina Anderson, Willy Meyer, Kartika Tamara Liotard, Jiří Maštálka în numele Grupului GUE/NGL
Jaroslav Paška

Rezoluția Parlamentului European referitoare la violența împotriva femeilor în India (2013/2512(RSP))  

Parlamentul European,

–    având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la India, în special cea din 13 decembrie 2012 referitoare la discriminarea pe criterii de castă(1) și rezoluțiile referitoare la rapoartele sale anuale privind situația drepturilor omului în lume, în special cele din 18 aprilie 2012(2) și 13 decembrie 2012(3); având în vedere numeroasele sale rezoluții anterioare care condamnă violul și violența sexuală din diferite state ale lumii,

 

    având în vedere Planul comun de acțiune pentru un parteneriat strategic UE-India, semnat în noiembrie 2005 și dialogul tematic UE-India privind drepturile omului,

 

    având în vedere declarația Înaltului Reprezentant Catherine Ashton, în numele Uniunii Europene, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor (25 noiembrie 2012),

 

    având în vedere declarația Înaltului Reprezentant Catherine Ashton, cu ocazia Zilei Europene și Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea (10 octombrie 2012),

 

–    având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

 

–    având în vedere declarația din 31 decembrie 2012 a Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay,

 

–    având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului adoptate de Organizația Națiunilor Unite,

 

–    având în vedere instrumentele ONU privind violența împotriva femeilor, în special Declarația și Programul de la Viena adoptate de Conferința mondială privind drepturile omului de la 25 iunie 1993 (A/CONF. 157/23), rapoartele întocmite de raportorii speciali pe probleme de violență împotriva femeilor ai Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Recomandarea generală nr. 19 adoptată de Comisia pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW) (a 11-a sesiune, 1992), Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor, adoptată la 20 decembrie 1993 (A/RES/48/104), Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD), precum și recomandarea generală XXIX privind articolul 1 alineatul (1) al acesteia,

 

   având în vedere recomandările referitoare la India emanând din procedurile speciale ale ONU și de la organismele tratatului ONU, precum și pe acelea din reexaminările periodice universale, în special recomandările adresate Indiei în rapoartele CEDAW din februarie 2007 și octombrie 2010,

 

   având în vedere proiectul de principii și orientări ale ONU privind eliminarea discriminării pe criterii de ocupație și ascendență,

 

–    având în vedere Constituția și Codul penal al Indiei, în special secțiunea 376 privind violul al acestuia din urmă,

 

    având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

 

A.  întrucât, la 16 decembrie 2012, o studentă în vârstă de 23 de ani a fost violată în grup, iar partenerul ei a fost atacat, acest atac violent fiind comis de cinci bărbați și de un adolescent într-un autobuz privat din New Delhi; întrucât victima a suferit răni atât de grave, încât viața ei nu a putut fi salvată, tragicul deces având loc la 29 decembrie 2012 în Singapore;

 

B.   întrucât acest eveniment a stârnit un val de indignare în rândul populației din India, iar demonstranți provenind din toate sectoarele societății au solicitat reforma legislației și a politicilor și o schimbare generală a atitudinii față de femei; întrucât aceste demonstrații reprezintă un pas important către ruperea tăcerii în ceea ce privește violul și violența sexuală, iar din acest motiv ele marchează începutul schimbării;

 

C.  întrucât cei cinci bărbați și minorul au fost arestați în acest caz și sunt supuși în prezent unei proceduri accelerate în instanță, fiind inițiată o procedură separată pentru delincventul juvenil;

D.  întrucât poliția indiană a intentat o acțiune în instanță împotriva postului de televiziune Zee News după ce acesta a realizat un interviu cu prietenul care o însoțea pe victimă în seara de 16 decembrie, când a fost comis atacul;

E.   întrucât după acest atac recent de la New Delhi, alte violuri au fost raportate și mediatizate de presa națională și internațională, cum ar fi cel comis la 27 decembrie 2012, când o fată din Punjab s-a sinucis după ce a fost violată în grup, deoarece poliția a refuzat să îi înregistreze plângerea sau să îi aresteze pe acuzați, sugerându-i fetei să se căsătorească cu unul dintre agresori, sau violul în grup comis la 12 ianuarie 2013 în Punjab, al cărei victimă a fost o femeie de 29 de ani, mamă a doi copii, și care s-a petrecut într-un autobuz în condiții similare celor din primul caz, acest caz soldându-se cu arestarea a șase suspecți, iar o zi mai târziu o fată s-a autoincinerat după ce a fost violată;

F.   întrucât, potrivit Biroului Național de Caziere Judiciare din India, au fost raportate peste 24 000 de cazuri de viol în 2011; întrucât, din cele 635 de cazuri raportate în New Delhi în 2012, doar două au dus la o condamnare a făptașilor;

G.  întrucât mișcarea pentru apărarea drepturilor femeilor din India și-a creat o tradiție din denunțarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor din această țară, precum și a inegalităților de gen în general, solicitând acțiuni politice în sprijinul garantării drepturilor omului pentru femei;

H.  întrucât violența sexuală împotriva femeilor este larg răspândită, nu numai în India, ci și la nivel mondial, avându-și originile în inegalitățile structurale de gen, și întrucât acțiunile întreprinse pentru a combate violența împotriva femeilor trebuie, așadar, să fie însoțite de îmbunătățirea poziției și a situației femeilor și a fetelor în societate la toate nivelurile;

 

I.    întrucât, potrivit estimărilor formulate de sociologi indieni, o gamă largă de practici discriminatorii și violente conduc la moartea a aproape două milioane de femei și fete în fiecare an în India, violența sexuală fiind una dintre cauzele acestui fenomen, iar printre alte cauze se numără disputele legate de zestre, infanticidul feminin, neglijarea copiilor de vârstă mică, accesul inegal la resurse și servicii de sănătate, precum și îngrijirea insuficientă a bătrânilor;

 

J.    întrucât femeile și fetele afectate de discriminarea pe criterii de castă se află într-o situație deosebit de vulnerabilă în ceea ce privește diferitele forme de violență sexuală, prostituția forțată și rituală, traficul de persoane și violența domestică și punitivă atunci când se adresează justiției în legătură cu crimele comise, astfel cum a demonstrat încă o dată cazul de viol de la Pipili din 29 noiembrie 2011, când autoritățile au refuzat să înregistreze cazul, iar victima a beneficiat de un tratament adecvat numai după intervenția Înaltei Curți, deși fata a decedat ulterior în urma leziunilor suferite;

 

K.  întrucât, conform unui studiu realizat în 2012 de către fundația Thomson Reuters, India se află pe ultimul loc între țările G20 în ceea ce privește bunăstarea femeilor;

 

L.   întrucât, potrivit organizației Amnesty International, în India este raportat un viol la fiecare 21 de minute, însă numeroase violuri nu sunt raportate, în special în comunitățile mai sărace, datorită stigmatizării sociale asociate acestei infracțiuni; întrucât se afirmă că poliția indiană este bine informată în legătură cu incidența acestei infracțiuni, însă adesea nu acționează pentru a proteja femeile;

 

M.  întrucât violența sexuală cauzează probleme grave de sănătate persoanelor care supraviețuiesc, atât de ordin fiziologic, cât și psihic, inclusiv boli cu transmitere sexuală, cum ar fi SIDA; întrucât multe dintre victimele violului sunt re-victimizate, deoarece sunt respinse de propriile familii și comunități;

 

N.  întrucât legislația Indiei privind agresiunea sexuală a fost criticată de organizațiile de protecție a drepturilor omului de la nivel național și internațional, fiind considerată învechită, în special datorită faptului că utilizează o definiție restrictivă a violului; întrucât India nu dispune de servicii adecvate destinate persoanelor care supraviețuiesc în urma agresiunilor sexuale, cum ar fi o reacție sensibilă și promptă din partea poliției, servicii de consiliere și alte forme de sprijin, acest lucru traducându-se printr-o reacție ad hoc și imprevizibilă a autorităților, care este în multe cazuri umilitoare pentru victime;

 

O.  întrucât, în urma atacului de la New Delhi, guvernul central al Indiei a înființat o comisie formată din trei membri, însărcinată să revizuiască legislația în vigoare pentru a accelera procedurile judiciare și a majora pedepsele în cazurile de agresiune sexuală gravă;

 

P.   întrucât, în urma evenimentelor recente, funcționari guvernamentali de nivel înalt au anunțat că vor promova pedepse mai aspre pentru infracțiunea de viol, inclusiv pedeapsa cu moartea;

 

Q.  întrucât, în mai 2012, 90 de organizații ale societății civile și de persoane fizice i-au scris prim-ministrului Manmohan Singh, solicitându-i să inițieze reforme ca răspuns la agresiunile sexuale și cerând o mai mare responsabilizare a forțelor de poliție;

 

R.   întrucât UE s-a angajat să acorde Indiei un sprijin în valoare de 470 de milioane EUR în perioada 2007-2013, pentru a susține programele în domeniul sănătății și al educației puse în aplicare de guvernul indian;

 

S.   întrucât în cursul ultimelor două decenii India a realizat progrese importante în domeniul reducerii sărăciei, cu toate că mai sunt multe de făcut, în special în ceea ce privește reducerea discrepanțelor legate de oportunitățile în domeniul educației, al sănătății și al perspectivelor economice pentru femei și grupurile vulnerabile;

 

T.   întrucât India este cea mai mare democrație din lume și reprezintă, de asemenea, un partener economic și politic important pentru EU, ceea ce presupune și obligații democratice,

 

1.   își exprimă profunda solidaritate față de victimele atacului de la New Delhi și de victimele tuturor celorlalte atacuri de acest gen, fie că ele au fost raportate sau nu de către mass-media, și transmite condoleanțe familiilor acestora; condamnă ferm toate formele de violență sexuală, acestea reprezentând un fenomen mondial care afectează numeroase țări;

 

2.   salută valul de solidaritate din India și de la nivel internațional față de victimele violului și speră că demonstrațiile în masă vor contribui la accelerarea reformelor necesare;

3.   se așteaptă ca India, care este o democrație și are relații solide cu UE, să asigure respectarea principiilor democratice, a drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, în special a statului de drept și a drepturilor femeilor;

4.   regretă profund că nu au fost luate măsuri suplimentare pentru a furniza asistență imediată victimelor atacurilor și că în acest caz, precum și în alte cazuri similare, nivelul redus al respectului pentru femei, lipsa de asistență medicală, deficiențele operațiunilor desfășurate de poliție și absența căilor de atac descurajează victimele violului în inițiativa de a intenta acțiuni în justiție împotriva agresorilor;

5.   reamintește guvernului indian de drepturile și îndatoririle sale în temeiul constituției Indiei, în special de obligația sa de a pune capăt practicilor discriminatorii care lezează demnitatea femeilor [articolul 51 litera (A)];

6.   încurajează parlamentul Indiei să continue să pună în aplicare recomandările Comisiei Naționale pentru Femei a Indiei (NCW) în ceea ce privește modificarea și implementarea legislației Indiei, cu scopul de a proteja femeile împotriva acestor infracțiuni;

 

7.   salută anunțul făcut de guvernul Indiei, care a declarat că va institui o comisie de anchetă care să analizeze siguranța publică a femeilor în Delhi și un comitet judiciar care să revizuiască cadrul legislativ al Indiei în ceea ce privește violența împotriva femeilor; așteaptă cu interes publicarea rapidă a recomandărilor comisiei de anchetă instituite sub coordonarea fostului judecător al Curții Supreme, J.S. Verma, precum și colaborarea acesteia cu NCW și parlamentul Indiei, cu scopul de a pune pe deplin în aplicare măsurile de prevenire a acestor infracțiuni în viitor;

 

8.   salută instituirea unei instanțe pentru proceduri accelerate, având drept misiune specifică abordarea cazurilor de violență împotriva femeilor; își exprimă totuși preocuparea în legătură cu faptul că jurnaliștii nu au acces la procesul inculpaților, fiind impusă o interdicție de a tipări sau publica orice informație legată de această procedură, în afara cazului în care curtea acordă o permisiune în acest sens, această circumstanță provocând nemulțumire în rândul publicului larg; consideră că persoanele găsite vinovate ar trebui să primească o pedeapsă care să corespundă faptei lor; își reiterează totuși poziția de lungă durată prin care se opune pedepsei cu moartea în toate cazurile și în toate circumstanțele;

 

9.   solicită autorităților indiene să elaboreze răspunsuri coordonate cu privire la violența bazată pe criterii de gen și în special cu privire la agresiunea sexuală, consultându-se îndeaproape cu organizațiile care reprezintă interesele femeilor; subliniază necesitatea ca administrația centrală să monitorizeze modul în care poliția desfășoară anchetele în cazul agresiunilor sexuale, prin tragerea la răspundere a angajaților poliției, prin urmărirea penală a agresorilor și asigurarea unui tratament demn al supraviețuitorilor;

 

10. invită parlamentul Indiei să asigure faptul că proiectul de lege (de modificare) privind codul penal din 2012 va include modificările necesare pentru a incrimina toate formele de agresiune sexuală, atât cele care presupun penetrarea, cât și cele care nu presupun acest act, garantând faptul că orice noi pedepse aplicate sunt în conformitate cu legislația internațională în domeniul drepturilor omului, precum și să modifice legislația astfel încât să elimine imunitatea în fața legii și obstacolele procedurale în situațiile în care angajați ai poliției sau ai altor forțe de securitate sunt acuzați de agresiuni sexuale sau de alte încălcări ale drepturilor omului;

11. solicită reprezentanțelor UE și ale statelor membre din India să acorde prioritate programelor dedicate violenței împotriva femeilor, inclusiv celor din domeniul educației, precum și programelor orientate în special asupra femeilor și fetelor;

 

12. invită autoritățile indiene să adopte măsuri urgente și să pună în aplicare acțiuni eficace cu scopul de a ameliora reacția forțelor de poliție din India la cazurile de viol și agresiune sexuală, inclusiv prin crearea unor unități speciale în cadrul fiecărei secții de poliție; constată că ministrul responsabil pentru New Delhi nu are responsabilități în ceea ce privește operațiunile forțelor de poliție din jurisdicția sa; reamintește că în alte orașe mari o gestiune și o raportare directă au asigurat sporirea responsabilității politice și modernizarea structurilor forțelor de poliție; relevă necesitatea urgentă de a instrui angajații poliției cu privire la siguranța femeilor;

13. solicită guvernului indian să asigure anchetarea cazurilor în care persoane care dețin funcții administrative la nivel înalt au primit acuzații formale pentru săvârșirea infracțiunii de viol;

 

14. solicită Comisiei să colaboreze cu autoritățile indiene pentru a le asista în elaborarea de răspunsuri coordonate cu privire la violența bazată pe criterii de gen și în special cu privire la agresiunea sexuală, precum și în implementarea recomandărilor formulate în campania UNiTE a ONU de stopare a violenței împotriva femeilor; solicită Comisiei pentru statutul femeii a ONU ca, în cadrul celei de a 57-a sesiune a sa, care va avea loc în martie 2013, să discute și să confirme faptul că violența împotriva femeilor îmbracă o formă unică atunci când criteriile de gen și de apartenență la o castă se intersectează;

15. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la actele generalizate de violență comise împotriva femeilor și fetelor dalite din India, inclusiv la violențele sexuale comise de bărbați din castele dominante, precum și cu privire la nivelul extraordinar de ridicat al impunității pentru autorii acestor fapte; invită guvernul Indiei să trateze în mod egal toate cazurile de violență sexuală comise împotriva tuturor femeilor și să asigure investigarea acestor cazuri și urmărirea în justiție a autorilor într-un mod nepărtinitor, echitabil, transparent și rapid;

     

16. subliniază că nicio persoană nu ar trebui să fie obligată să se căsătorească fără consimțământul acesteia sau prin intermediul presiunii și al constrângerilor; subliniază că nicio victimă nu ar trebui forțată să se căsătorească cu atacatorul ei și că victimele ar trebui să beneficieze de un sprijin suplimentar pentru a contracara presiunea socială în vederea acestor căsătorii;

 

17.  invită Consiliul și Comisia să se asigure că UE continuă să furnizeze asistență sectorială specifică în India, în vederea îndeplinirii ODM-urilor, atât în contextul viitorului cadru financiar multianual, cât și prin intermediul viitorului document de strategie de țară post-2013; consideră că această asistență ar trebui să includă sprijinul acordat sectorului social pentru sănătatea și educația femeilor și pentru consolidarea celor mai bune practici în domeniul bunei guvernanțe, pentru procesul decizional și dezvoltare, inclusiv pentru metode de îmbunătățire a prestațiilor acordate în vederea soluționării problemei sărăciei, a problemelor legate de gen, precum și pentru a iniția reforme instituționale și a consolida capacitatea de gestiune în sectorul public;

 

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/ Vicepreședintelui Comisiei, guvernelor statelor membre, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, președintelui, guvernului și parlamentului Indiei, Secretarului General al ONU, șefilor Subcomisiei ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului, Comisiei pentru statutul femeii a ONU, Directorului General al ONU Femei, precum și Trimisului Special al ONU pentru violența împotriva femeilor.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0512.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0126.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0503.

Ultima actualizare: 17 ianuarie 2013Notă juridică