Procedură : 2013/2682(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B7-0336/2013

Texte depuse :

RC-B7-0336/2013

Dezbateri :

PV 03/07/2013 - 14
CRE 03/07/2013 - 14

Voturi :

PV 04/07/2013 - 13.3
CRE 04/07/2013 - 13.3

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0322

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 155kWORD 111k
2.7.2013
PE515.880v01-00}
PE515.881v01-00}
PE515.886v01-00}
PE515.887v01-00} RC1
 
B7-0336/2013}
B7-0337/2013}
B7-0342/2013}
B7-0343/2013} RC1

în conformitate cu articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

Verts/ALE (B7‑0336)

PPE (B7‑0337/2013)

ALDE (B7‑0342/2013)

S&D (B7‑0343/2013)


referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate a SUA, la organismele de supraveghere din diferitele state membre și la impactul acestora asupra vieții private a cetățenilor UE (2013/2682(RSP))


Axel Voss, Manfred Weber, Véronique Mathieu Houillon, Salvatore Iacolino, Rafał Trzaskowski, Daniel Caspary în numele Grupului PPE
Dimitrios Droutsas, Claude Moraes, Juan Fernando López Aguilar, Sylvie Guillaume în numele Grupului S&D
Sophia in ‘t Veld, Sarah Ludford, Renate Weber, Cecilia Wikström, Nathalie Griesbeck, Leonidas Donskis, Ramon Tremosa i Balcells, Marielle de Sarnez, Andrea Zanoni, Hannu Takkula, Michael Theurer, Gianni Vattimo, Marietje Schaake în numele Grupului ALDE
Rebecca Harms, Daniel Cohn-Bendit, Jan Philipp Albrecht, Judith Sargentini în numele Grupului Verts/ALE
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de supraveghere al Agenției naționale de securitate a SUA, la organismele de supraveghere din diferitele state membre și la impactul acestora asupra vieții private a cetățenilor UE (2013/2682(RSP))  

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 2, 3, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO),

–   având în vedere Convenția nr. 108 a Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal și protocolul adițional la aceasta, din 8 noiembrie 2001,

–   având în vedere legislația UE privind dreptul la viață privată și la protecția datelor, în special Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, Decizia-cadru 2008/977/JAI privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, Directiva 2002/58/CE privind confidențialitatea și comunicațiile electronice și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date,

–   având în vedere propunerile Comisiei referitoare la un regulament și la o directivă pentru reformarea regimului protecției datelor cu caracter personal din UE,

–   având în vedere Acordul privind asistența judiciară reciprocă UE-SUA care permite schimbul de date pentru prevenirea și investigarea activităților infracționale, Convenția privind criminalitatea informatică (CETS nr. 185), Acordul privind sfera de securitate UE-SUA (2000/520/EC) și actuala revizuire a Acordului privind sfera de securitate,

–   având în vedere „Patriot Act” din SUA și Legea privind supravegherea activităților străine de spionaj (FISA), inclusiv articolul 702 din Actul de modificare a FISA din 2008 (FISAAA),

–   având în vedere negocierile în curs pentru încheierea unui acord-cadru UE-SUA privind protejarea datelor cu caracter personal atunci când sunt transferate și prelucrate pentru utilizarea în cadrul activităților specifice poliției sau pentru utilizarea în cadrul cooperării judiciare;

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la protecția datelor și la viața privată, în special cea din 5 septembrie 2001 privind existența unui sistem global pentru interceptarea comunicațiilor cu caracter privat și comercial (sistemul de interceptare Echelon)(1);

–   având în vedere declarațiile Președintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, Președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, Vicepreședintei Comisiei/Comisar pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, Viviane Reding, și Vicepreședintei Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Catherine Ashton,

–   având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât parteneriatul transatlantic dintre UE și SUA trebuie să se bazeze pe încredere și respect reciproc, pe cooperarea loială și reciprocă și pe respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept;

B.  întrucât statele membre sunt obligate să respecte drepturile și valorile fundamentale consfințite în articolul 2 din TUE și în Carta drepturilor fundamentale;

C. întrucât adeziunea la aceste principii se află în prezent sub semnul îndoielii după ce relatările din presa internațională, din iunie 2013, au scos la lumină dovezi potrivit cărora, prin intermediul unor programe cum este PRISM, autoritățile SUA accesează și prelucrează pe scară largă date cu caracter personal ale cetățenilor UE, recurgând la furnizori de servicii online americani;

D. întrucât această îndoială privește nu numai acțiunile autorităților SUA, ci și pe cele ale mai multor state membre ale UE care, potrivit presei internaționale, au cooperat cu PRISM și alte asemenea programe sau au obținut acces la bazele de date create;

E.  întrucât, în plus, mai multe state membre au programe de supraveghere similare cu programul PRISM sau poartă discuții despre înființarea unor astfel de programe;

F.  întrucât au fost evidențiate motive specifice de preocupare cu privire la compatibilitatea legislației UE cu practica potrivit căreia agenția Government Communications Headquarters (GCHQ)/Cartierul General pentru Comunicații din Marea Britanie, interceptează în mod direct comunicațiile electronice transmise prin cabluri submarine transatlantice, în cadrul unui program cu nume de cod Tempora; întrucât se relatează că alte state membre accesează comunicațiile electronice transnaționale fără vreun mandat regulamentar, ci bazându-se pe unele instanțe speciale, transmit datele altor țări (Suedia) și își pot întări capacitățile de supraveghere (Țările de Jos, Germania); în timp ce în alte state membre au fost exprimate preocupări în legătură cu atribuțiile de interceptare ale serviciilor secrete (Polonia);

G. întrucât există indicii că instituțiile UE și ambasadele și reprezentanțele UE și ale statelor membre au făcut obiectul unor activități de supraveghere și spionaj americane;

H. întrucât comisarul Reding a trimis o scrisoare Procurorului General al SUA, Eric Holder, în care exprimă preocupările europene și solicită clarificări și explicații cu privire la Programul PRISM și alte asemenea programe care implică colectarea datelor și căutările operate în acestea, precum și cu privire la legislația în temeiul căreia astfel de programe pot fi autorizate; întrucât, în pofida discuțiilor purtate în cadrul reuniunii UE-SUA la nivel de miniștri de justiție, care a avut loc la Dublin, la 14 iunie 2013, autoritățile SUA încă nu au prezentat un răspuns complet;

I.   întrucât, în temeiul Acordului privind sfera de siguranță, statele membre și Comisia au sarcina de a garanta securitatea și integritatea datelor cu caracter personal; întrucât, conform relatărilor din presa internațională, toate societățile implicate în Programul PRISM sunt părți la Acordul privind sfera de securitate; întrucât, în caz de nerespectare a prevederilor acordului, în temeiul articolului 3, Comisiei îi revine sarcina de a denunța sau suspenda acordul;

J.   întrucât Acordul privind asistența judiciară reciprocă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, astfel cum a fost ratificat de Uniune și de Congresul SUA, stipulează modalitățile de colectare și schimb de informații, precum și pentru solicitarea și furnizarea de asistență în ceea ce privește probele existente într-o țară pentru a ajuta la desfășurarea cercetărilor sau procedurilor penale dintr-o altă țară;

K. întrucât ar fi regretabil ca eforturile depuse în vederea încheierii unui parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), care demonstrează angajamentul asumat în favoarea consolidării în continuare a parteneriatului dintre UE și SUA, să fie afectate de recentele acuzații;

L.  întrucât, la 14 iunie 2013, comisarul Malmström a anunțat înființarea unui grup transatlantic de experți;

M. întrucât comisarul Reding a adresat o scrisoare autorităților britanice pentru a-și exprima îngrijorarea în legătură cu relatările presei cu privire la programul Tempora și pentru a solicita clarificări privind domeniul de aplicare și funcționarea acestuia; întrucât autoritățile Marii Britanii au adus argumente în apărarea activităților de supraveghere ale GCHQ și au afirmat că își desfășoară activitatea în conformitate cu norme stricte și legale;

N. întrucât reforma protecției datelor este în curs de desfășurare la nivelul UE, prin revizuirea Directivei 95/46/CE și înlocuirea ei cu două acte legislative propuse, și anume Regulamentul privind protecția datelor și Directiva privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, cercetării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării sancțiunilor penale, precum și libera circulație a acestor date;

1.  exprimă serioase preocupări cu privire la PRISM și alte asemenea programe, deși își confirmă sprijinul continuu pentru eforturile transatlantice de combatere a terorismului și a criminalității organizate, din cauza faptului că, dacă informațiile disponibile până în acest moment se confirmă, acest lucru ar constitui o încălcare gravă a dreptului fundamental al cetățenilor și rezidenților UE la viață privată și la protecția datelor, precum și a dreptului la viața privată și de familie, a confidențialității comunicațiilor, a prezumției de nevinovăție, a libertății de exprimare, a libertății de informare și a libertății de a desfășura o activitate de afaceri;

2.  condamnă în termeni fermi activitățile de spionaj având drept țintă reprezentanțele UE, deoarece, dacă se confirmă informațiile disponibile până în acest moment, această situație ar presupune o încălcare gravă a Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, pe lângă posibilele sale consecințe asupra relațiilor transatlantice; solicită autorităților Statelor Unite să ofere clarificări imediate cu privire la acest subiect;

3.  invită autoritățile SUA să ofere Uniunii Europene, fără întârzieri nejustificate, informații complete cu privire la programul PRISM și la alte programe de acest tip care presupun culegerea de date, în special în ceea ce privește temeiul lor juridic, necesitatea și proporționalitatea lor și garanțiile adoptate pentru a apăra drepturile fundamentale ale cetățenilor UE, cum ar fi, de exemplu, limitarea sferei de aplicare și a duratei, condiții de acces și o supravegherea independentă, în conformitate cu dispozițiile Convenției privind criminalitatea informatică și cu solicitarea adresată Procurorului General al SUA, Eric Holder, în scrisoarea sa din 10 iunie 2013, de către comisarul Reding; invită autoritățile SUA să suspende și să revizuiască orice acte legislative și programe de supraveghere care încalcă dreptul fundamental al cetățenilor UE la viață privată și la protecția datelor, suveranitatea și jurisdicția UE și a statelor sale membre și Convenția privind criminalitatea informatică;

4.  invită Comisia, Consiliul și statele membre să ia în considerare toate instrumentele aflate la dispoziția lor în cadrul discuțiilor și al negocierilor purtate cu SUA, atât la nivel politic, cât și la nivel de experți, pentru a realiza obiectivele menționate anterior, inclusiv eventuala suspendare a acordurilor privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) și Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP);

5.  solicită ca grupului transatlantic de experți, anunțat de comisarul Malmström și la care Parlamentul va participa, să i se acorde un nivel adecvat de autorizare de securitate și de acces la toate documentele pertinente pentru a putea să-și desfășoare activitatea în mod corespunzător și în cadrul unui termen prestabilit; solicită, de asemenea, ca Parlamentul să fie reprezentat în mod adecvat în cadrul acestui grup de experți;

6.  invită Comisia și autoritățile SUA să reia fără întârziere negocierile pentru încheierea unui acord-cadru privind protejarea datelor cu caracter personal atunci când sunt transferate și prelucrate pentru utilizarea în cadrul activităților specifice poliției sau pentru utilizarea în cadrul cooperării judiciare; invită Comisia ca, în cursul acestor negocieri, să se asigure că acordul îndeplinește cel puțin criteriile următoare:

(a) acordă cetățenilor UE dreptul la informație atunci când datele lor sunt prelucrate în SUA;

(b) garantează că accesul cetățenilor UE la sistemul judiciar al SUA este egal cu cel de care beneficiază cetățenii americani;

(c) acordă dreptul în special la căi de atac;

7.  solicită Comisiei să se asigure că standardele UE în materie de protecție a datelor și negocierile purtate pe marginea actualului pachet de măsuri privind protecția datelor nu sunt subminate ca urmare a parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu SUA;

8.  prin prisma recentelor dezvăluiri, invită Comisia să efectueze o revizuire integrală a Acordului privind sfera de siguranță, în conformitate cu articolul 3 din acordul în cauză;

9.  își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu dezvăluirile referitoare la presupusele programe de supraveghere desfășurate de unele state membre, fie cu ajutorul Agenției Naționale de Securitate a SUA, fie în mod unilateral; solicită tuturor statelor membre să examineze compatibilitatea unor astfel de programe cu dreptul primar și derivat al UE, îndeosebi cu articolul 16 privind protecția datelor din TFUE și cu obligațiile în materie de drepturi fundamentale ale Uniunii Europene care decurg din CEDO și din tradițiile constituționale comune statelor membre;

10. subliniază faptul că toate întreprinderile care furnizează servicii în UE trebuie să respecte fără excepție dreptul UE și sunt răspunzătoare pentru orice încălcări;

11. subliniază faptul că societățile care intră sub incidența jurisdicției unor țări terțe ar trebui să le transmită utilizatorilor stabiliți în UE un avertisment clar și vizibil cu privire la posibilitatea ca date cu caracter personal să fie prelucrate de agenții de aplicare a legii și de informații ca urmare a unor ordine sau somații secrete;

12. regretă faptul că Comisia a renunțat la fostul articol 42 din versiunea divulgată a Regulamentului privind protecția datelor; invită Comisia să clarifice motivele deciziei sale; invită Consiliul să țină seama de abordarea Parlamentului și să reintroducă o astfel de dispoziție;

13. subliniază că, în state democratice și deschise întemeiate pe statul de drept, cetățenii au dreptul de a fi informați în legătură cu cazurile în care drepturile lor fundamentale au fost grav încălcate și dreptul de a denunța aceste încălcări, inclusiv atunci când este angrenat propriul lor guvern; subliniază necesitatea unor proceduri care să le permită denunțătorilor să divulge încălcările grave ale drepturilor fundamentale și necesitatea de a le oferi persoanelor în cauză protecția necesară, inclusiv la nivel internațional; își exprimă sprijinul constant față de jurnalismul de investigație și libertatea mass-mediei;

14. solicită Consiliului, cu titlu de urgență, să își intensifice activitatea având drept obiect întregul pachet legislativ privind protecția datelor și, în mod expres, propunerea de directivă privind protecția datelor;

15. subliniază necesitatea de a se înființa, la nivel european, o comisie echivalentă comisiilor mixte parlamentare și judiciare de anchetă privind serviciile de informații și de control al acestor servicii, comisii care există în prezent într-unele din statele membre;

16. solicită Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să desfășoare o anchetă detaliată cu privire la această problemă, în colaborare cu parlamentele naționale și cu grupul de experți UE-SUA înființat de Comisie, și să prezinte un raport în acest sens până la sfârșitul anului în curs:

     (a) reunind toate informațiile și dovezile pertinente care provin atât din surse din SUA, cât și din EU (stabilirea faptelor);

     (b) desfășurând anchete cu privire la presupusele activități de supraveghere desfășurate de către autoritățile SUA, precum și cu privire la oricare dintre activitățile de acest tip desfășurate de anumite state membre (cartografierea responsabilităților);

     (c) evaluând impactul programelor de supraveghere în ceea ce privește: drepturile fundamentale ale cetățenilor UE (în special dreptul la respectarea vieții private și a comunicațiilor cu caracter privat, libertatea de exprimare, prezumția de nevinovăție și dreptul la o cale de atac eficientă); protecția efectivă a datelor, atât pe teritoriul UE, cât și în ceea ce-i privește pe cetățenii UE care nu se află pe teritoriul Uniunii, protecție care să se axeze îndeosebi pe eficacitatea dreptului UE în privința mecanismelor de extrateritorialitate; siguranța UE în era cloud computingului; valoarea adăugată și proporționalitatea unor astfel de programe în raport cu combaterea terorismului; dimensiunea externă a spațiului de libertate, securitate și justiție (prin evaluarea valabilității deciziilor referitoare la gradul de adecvare care privesc transferurile efectuate din UE către țări terțe, precum cele operate în temeiul Acordului privind sfera de siguranță, al acordurilor internaționale și al altor instrumente care prevăd acordarea de asistență juridică și cooperarea juridică) (analiza prejudiciilor și a riscurilor);

     (d) analizând mecanismele cele mai adecvate în materie de căi de atac în cazul în care se confirmă încălcările (recurs administrativ și căi de atac jurisdicționale și sisteme de compensare);

     (e) prezentând recomandări destinate să evite noi încălcări și asigurând o protecție credibilă și de un nivel ridicat a datelor cu caracter personal ale cetățenilor UE apelându-se la mijloace adecvate, în special prin adoptarea unui pachet complet de măsuri privind protecția datelor (recomandări în materie de politici și legiferare);

     (f) adresând recomandări având drept scop să consolideze securitatea tehnologiei informației din instituțiile, organele și agențiile UE, prin intermediul unor norme adecvate de securitate internă care să se aplice sistemelor de comunicații, astfel încât să evite accesul neautorizat și divulgarea ori pierderea informațiilor și a datelor cu caracter personal și să remedieze aceste neajunsuri (remedierea încălcărilor normelor de securitate);

17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului Europei, parlamentelor statelor membre, Președintelui SUA, Senatului și Camerei Reprezentanților Statelor Unite, precum și Secretarului pentru Securitatea Internă și Secretarului pentru Justiție ai Statelor Unite.

 

 

(1)

JO C 72 E, 21.3.2002, p. 221.

Ultima actualizare: 3 iulie 2013Notă juridică