PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Irak
16.7.2014 - (2014/2716(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
ECR (B8‑0059/2014)
PPE (B8‑0060/2014)
S&D (B8‑0061/2014)
Verts/ALE (B8‑0063/2014)
ALDE (B8‑0064/2014)
Cristian Dan Preda, Arnaud Danjean, Jacek Saryusz-Wolski, Elmar Brok, Mariya Gabriel, Andrey Kovatchev, Esther de Lange, Michèle Alliot-Marie, Tunne Kelam, Lars Adaktusson, Davor Ivo Stier, Philippe Juvin în numele Grupului PPE
Victor Boștinaru, Elena Valenciano Martínez-Orozco, Ana Gomes, Kati Piri, Eugen Freund, Demetris Papadakis, Silvia Costa în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Anna Elżbieta Fotyga, Angel Dzhambazki în numele Grupului ECR
Marietje Schaake, Johannes Cornelis van Baalen, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Gérard Deprez, Petras Auštrevičius, Louis Michel, Robert Rochefort, Jean-Marie Cavada, Marielle de Sarnez, Charles Goerens, Alexander Graf Lambsdorff, Fernando Maura Barandiarán în numele Grupului ALDE
Alyn Smith, Bodil Ceballos, Jean Lambert, Tamás Meszerics în numele Grupului Verts/ALE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Irak
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, în special cea din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Irak[1],
– având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare (APC) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, precum și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak[2],
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Irak, în special cele din 23 iunie 2014,
– având în vedere declarațiile Secretarului General al ONU privind Irakul,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,
– având în vedere Pactul internațional din 1966 cu privire la drepturile civile și politice, la care Irakul este parte,
– având în vedere orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și de convingeri, adoptate la 24 iunie 2013,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak,
– având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Arabia Saudită, la relațiile sale cu UE și la rolul său în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord[3], rezoluția sa din 24 martie 2011 referitoare la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului[4] și rezoluția sa din 3 aprilie 2014 referitoare la strategia UE privind Iranul[5],
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Irakul se confruntă în continuare cu probleme politice, socio-economice și de securitate grave și întrucât scena politică din această țară este extrem de fragmentată și afectată de violență și de politici sectare, ceea ce aduce prejudicii grave aspirațiilor legitime ale poporului irakian la pace, prosperitate și la o tranziție autentică spre democrație; întrucât Irakul se confruntă cu cel mai puternic val de violențe din 2008 încoace;
B. întrucât gruparea jihadistă Statul Islamic (IS), desprinsă din Al-Qaida și cunoscută anterior sub denumirea de Statul Islamic al Irakului și Levantului (ISIL), a cucerit unele părți din nord-vestul Irakului, inclusiv cel de al doilea oraș ca mărime al Irakului, Mosul, eveniment care a fost urmat de executarea sumară a unor cetățeni irakieni, impunerea unei interpretări brutale a legii Șaria, distrugerea lăcașurilor de cult și de adorație șiite, sufite, sunnite și creștine și de alte atrocități comise împotriva populației civile;
C. întrucât dezintegrarea frontierei dintre Irak și Siria a dat grupării IS ocazia de a-și intensifica prezența în ambele țări; întrucât victoriile IS au fost tolerate sau chiar sprijinite de o parte a populației sunnite dezamăgite și a foștilor adepți Baath; întrucât la 29 iunie 2014 s-a relatat că IS a proclamat un „califat”, sau un „stat islamic”, în teritoriile pe care le controlează din Irak și Siria (ECR B), iar liderul grupării, Abdu Bakr al-Baghdadi, s-a auto-proclamat calif;
D. întrucât IS și-a asigurat surse importante de venituri, jefuind băncile și întreprinderile din teritoriile pe care le stăpânește, preluând controlul asupra unui număr de până la șase câmpuri petrolifere din Siria, printre care și cele mai mari instalații petrolifere siriene de la al-Omar, câmp petrolifer situat în apropierea frontierei cu Irakul (ECR F) și primind fonduri din partea unor donatori bogați, în special din Arabia Saudită, Qatar, Kuwait și Emiratele Arabe Unite;
E. întrucât creșterea rapidă a puterii grupării IS a evidențiat fragilitatea armatei irakiene și a instituțiilor măcinate de corupție, sectarism și politicile exclusiviste ale guvernului Prim-ministrului Nouri al-Maliki, care au condus la alienarea profundă a sunniților și a altor minorități din Irak;
F. întrucât, la mijlocul lunii iunie 2014, unele unități militare ale Guvernului Regional kurd au preluat controlul asupra orașului multietnic Kirkuk, integrând astfel acest teritoriu bogat în petrol, disputat timp de decenii, în provincia kurdă, iar guvernul kurd a anunțat planuri privind un referendum în cadrul populației kurde pentru obținerea independenței față de Irak;
G. întrucât UE a recunoscut povara care apasă asupra regiunii Kurdistan și a Guvernului Regional al Kurdistanului, unde se află un număr mare de PSI,
H. întrucât, la 30 aprilie 2014, în Irak au avut loc alegeri parlamentare, în urma cărora blocul „Statul de drept” al Prim-ministrului Nouri al-Maliki a obținut majoritatea; întrucât actualul guvern sectar nu a reușit să construiască în Irak o societate cu o capacitate mai mare de integrare; întrucât există un număr din ce în ce mai mare de apeluri adresate lui al-Maliki în sensul de a nu mai candida pentru un al treilea mandat ca prim-ministru și de a se forma, în schimb, un guvern cu adevărat integrator; întrucât liderul religios șiit, ayatolahul Sistani, a chemat toate partidele irakiene să ajungă rapid la un consens cu privire la un astfel de guvern, fără însă ca parlamentul irakian nou ales să fi ajuns până în prezent la un acord în acest sens;
I. întrucât Statele Unite ale Americii, Rusia și Republica Islamică Iran au acordat sprijin Guvernului Irakului; întrucât Președintele Iranului, Hassan Rouhani, s-a arătat gata să coopereze cu Statele Unite în ceea ce privește contracararea amenințării IS în Irak, în timp ce grupările armate sunnite extremiste din regiune, printre care și IS, au primit în ultimii ani sprijin ideologic din partea anumitor actori din Arabia Saudită și unele țări din Golf;
J. întrucât sute de luptători străini, printre care mulți provenind din statele membre ale UE, luptă, potrivit relatărilor, alături de IS; întrucât cetățenii UE în cauză sunt considerați drept un pericol la adresa securității de către guvernele statelor membre;
K. întrucât, potrivit estimărilor Oficiului Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), există 1,2 milioane de persoane strămutate în interiorul țării (PSI) în centrul și nordul Irakului și aproximativ 1,5 milioane de persoane au nevoie de asistență umanitară; întrucât amplificarea puterii IS a generat o criză umanitară, în special o strămutare masivă a civililor; întrucât UE a decis să își sporească asistența umanitară în favoarea Irakului cu 5 milioane EUR, în scopul de a oferi asistență de bază persoanelor strămutate, finanțarea umanitară acordată Irakului în 2014 ridicându-se astfel la 12 milioane EUR până în prezent;
L. întrucât constituția irakiană garantează prin lege egalitatea tuturor cetățenilor, precum și „drepturi administrative, politice, culturale și de educație pentru diferitele naționalități”; întrucât Guvernul irakian poartă răspunderea pentru garantarea acestor drepturi și pentru asigurarea bunăstării și securității întregii populații;
M. întrucât există relatări despre faptul că militanții IS și ai altor grupări armate și-au stabilit ca țintă femei și fete din Irak, comițând răpiri, violuri și procedând la căsătorii forțate; întrucât, conform raportului din 12 iulie 2014 al organizației Human Rights Watch, în care aceasta susține că forțele de securitate și milițiile afiliate guvernului irakian par să fi executat în mod ilegal cel puțin 255 de prizonieri în ultima lună, după cum se pare ca răzbunare pentru crimele comise de luptătorii IS,
N. întrucât aproape 10 000 de persoane aparținând comunităților predominant creștine din Qaraqosh (cunoscut și sub numele de Al-Hamdaniya), un oraș istoric asirian, și-au abandonat locuințele la 25 iunie 2014, după ce mai multe tiruri de mortiere s-au produs în apropierea orașului; întrucât se crede că cel puțin jumătate dintre creștinii din Irak au părăsit țara din 2003 încoace; întrucât, potrivit Open Doors International, numărul creștinilor din Irak a scăzut semnificativ, de la 1,2 milioane la începutul anilor 1990, la 330 000 - 350 000 în prezent;
1. își exprimă profunda îngrijorare față de deteriorarea rapidă a situației de securitate din Irak; condamnă ferm atacurile comise de IS împotriva cetățenilor irakieni și a statului Irakian, care au condus la execuții sumare, impunerea unei interpretări brutale a legii Șaria, distrugerea lăcașurilor de cult și a patrimoniului istoric, cultural și artistic al regiunii, precum și la alte atrocități; avertizează că vederile extremiste anti-șiite și anti-creștine ale grupării IS măresc pericolul unor omoruri sectare pe scară mare, în cazul în care această grupare este lăsată să păstreze teritoriul acaparat și să se extindă în continuare;
2. condamnă cu fermitate atacurile îndreptate împotriva țintelor civile, inclusiv spitale, școli și lăcașuri de cult, precum și recursul la execuții și violență sexuală în acest conflict; subliniază faptul că nu ar trebui să existe impunitate pentru autorii acestor acte; este profund îngrijorat cu privire la criza umanitară și la numărul mare al civililor strămutați;
3. sprijină autoritățile irakiene în lupta împotriva terorismului practicat de IS și de alte grupări armate/teroriste, ar evidențiază faptul că răspunsul în termeni de securitate trebuie să fie combinat cu o soluție politică sustenabilă, care să implice toate componentele societății irakiene și să analizeze nemulțumirile legitime ale acestora; subliniază, de asemenea, că, în lupta împotriva terorismului, trebuie să fie respectate drepturile omului și legislația umanitară internațională; îndeamnă forțele de securitate irakiene să acționeze aliniindu-se la legislația națională și internațională și să respecte angajamentele asumate de Irak prin acordurile internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale; solicită guvernului irakian și tuturor liderilor politici să adopte măsurile necesare pentru a asigura securitatea și protecția întregii populații din Irak, în special a persoanelor din rândul grupurilor vulnerabile și al comunităților religioase;
4. respinge fără rezerve și consideră ilegitim anunțul făcut de liderii ISIS, potrivit căruia au instituit un califat în zonele pe care le controlează în prezent și respinge conceptul de modificări unilaterale ale frontierelor recunoscute pe plan internațional efectuate prin forță, susținând, de asemenea, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor aflate în teritoriile controlate de IS;
5. subliniază faptul că IS este supus embargoului asupra armelor și înghețării activelor impuse prin rezoluțiile 1267 (1999) și 1989 (2011) ale Consiliului de Securitate al ONU și subliniază importanța aplicării rapide și efective a acestor măsuri;
6. consideră că alegerile parlamentare desfășurate în Irak la 30 aprilie 2014 reprezintă o oportunitate pentru crearea unui guvern cu adevărat reprezentativ, cu o agendă integratoare; salută alegerea noului președinte al parlamentului irakian la 14 iulie 2014; îi îndeamnă pe toți liderii politici, în special pe Primul-ministru Nouri al-Maliki, să asigure formarea urgentă a unui guvern integrator; subliniază faptul că un astfel de guvern ar trebui să oglindească în mod corespunzător diversitatea politică, religioasă și etnică a societății irakiene, pentru a se pune capăt vărsărilor de sânge și fragmentării țării;
7. cheamă toți actorii regionali să aducă contribuția la eforturile de promovare a securității și stabilității în Irak și, în particular, să încurajeze Guvernul irakian să se adreseze minorității sunnite și să reorganizeze armata în mod integrator, nesectar și nepartizan;
8. cheamă toți actorii regionali să facă tot ce le stă în putere pentru a stopa toate activitățile desfășurate de organisme oficiale sau private în sensul propagării și răspândirii ideologiilor islamiste extremiste, prin vorbe și prin fapte; îi solicită comunității internaționale, în special UE, să faciliteze un dialog regional despre problemele cu care se confruntă Orientul Mijlociu și să includă toate părțile importante, în special Iranul și Arabia Saudită;
9. subliniază că UE ar trebui să elaboreze o abordare politică cuprinzătoare pentru regiune și, în special, faptul că Iranul, Arabia Saudită și celelalte state din golf trebuie să fie incluse ca actori principali în orice efort de detensionare a situației din Siria și Irak;
10. subliniază necesitatea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în aceste perioade de criză, în special a libertății de exprimare, a libertății presei și a libertăților digitale;
11. ia act de anunțul Guvernului Regional al Kurdistanului cu privire la un referendum pentru independență; cu toate acestea, face apel la Parlamentul European și la Președintele Kurdistanului irakian, Massoud Barzani, să susțină un proces integrator în ceea ce privește drepturile minorităților care nu sunt kurde și care trăiesc în această provincie;
12. își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările potrivit cărora sute de luptători străini, inclusiv cetățeni ai statelor membre ale UE, s-au alăturat insurgenților IS; cheamă, de asemenea, la cooperare internațională, pentru a se iniția acțiuni judiciare adecvate împotriva persoanelor bănuite de implicare în acte de terorism;
13. salută decizia UE din 19 iunie 2014 de a-și spori asistența umanitară în favoarea Irakului cu 5 milioane EUR, în scopul de a oferi asistență de bază persoanelor strămutate, finanțarea umanitară acordată Irakului în 2014 ridicându-se astfel la 12 milioane EUR până în prezent;
14. reafirmă angajamentul UE de a-și consolida relația cu Irakul, inclusiv prin implementarea Acordului de parteneriat și cooperare (APC) dintre UE și Irak; solicită Consiliului să continue să sprijine Irakul în promovarea democrației, a drepturilor omului, a bunei guvernanțe și a statului de drept, inclusiv prin valorificarea experiențelor și realizărilor misiunii EUJUST LEX-IRAK; sprijină, de asemenea, eforturile UNAMI și pe cele ale Reprezentantului special al Secretarului General al ONU pentru Irak de a asista Guvernul irakian în ceea ce privește consolidarea instituțiilor și proceselor sale democratice, promovarea statului de drept, facilitarea dialogului regional, îmbunătățirea furnizării serviciilor de bază și asigurarea protecției drepturilor omului;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Consiliului ONU pentru drepturile omului.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2014)0171
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0023.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2014)0207
- [4] JO C 247 E, 17.8.2012, p. 1.
- [5] Texte adoptate, P7_TA(2014)0339