Propunere comună de rezoluţie - RC-B8-0845/2015Propunere comună de rezoluţie
RC-B8-0845/2015

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la Rusia, îndeosebi la cazurile lui Eston Kohver, lui Oleg Sențov și al lui Alexander Colcenko

9.9.2015 - (2015/2838(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
Verts/ALE (B8‑0845/2015)
ECR (B8‑0847/2015)
PPE (B8‑0850/2015)
ALDE (B8‑0852/2015)
S&D (B8‑0855/2015)

Cristian Dan Preda, Tunne Kelam, Elmar Brok, Eduard Kukan, Patricija Šulin, Lorenzo Cesa, Brian Hayes, Claude Rolin, Giovanni La Via, Marijana Petir, Jiří Pospíšil, Jarosław Wałęsa, Andrey Kovatchev, Bogdan Brunon Wenta, Davor Ivo Stier, Ramón Luis Valcárcel Siso, Andrej Plenković, Therese Comodini Cachia, Csaba Sógor, Tomáš Zdechovský, Artis Pabriks, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Barbara Kudrycka, László Tőkés, Monica Macovei, Ivan Štefanec, Jaromír Štětina, David McAllister, Pavel Svoboda, Michaela Šojdrová, Tadeusz Zwiefka, Luděk Niedermayer, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, József Nagy, Stanislav Polčák, Dubravka Šuica, Gabrielius Landsbergis, Adam Szejnfeld, Inese Vaidere, Anna Maria Corazza Bildt, Roberta Metsola în numele Grupului PPE
Pier Antonio Panzeri, Josef Weidenholzer, Knut Fleckenstein, Victor Boștinaru, Richard Howitt, Ioan Mircea Pașcu, Elena Valenciano, Nicola Caputo, Neena Gill, Eric Andrieu, Maria Arena, Roberto Gualtieri, Victor Negrescu, Zigmantas Balčytis, Kati Piri, Hugues Bayet, Afzal Khan, Eider Gardiazabal Rubial, Jeppe Kofod, Brando Benifei, Vincent Peillon, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Javi López, David Martin, Daciana Octavia Sârbu, Flavio Zanonato, Andi Cristea, Cătălin Sorin Ivan, Julie Ward, José Blanco López, Tibor Szanyi, Vilija Blinkevičiūtė, Biljana Borzan, Enrico Gasbarra, Alessia Maria Mosca, Andrea Cozzolino, Viorica Dăncilă, Damiano Zoffoli, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Kashetu Kyenge, Krystyna Łybacka, Sorin Moisă, Tonino Picula, Miroslav Poche, Claudia Tapardel, Marju Lauristin, Elena Gentile, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Emilian Pavel, Liliana Rodrigues, Jutta Steinruck în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Geoffrey Van Orden, Ruža Tomašić, Jana Žitňanská, Roberts Zīle, Ashley Fox, Ryszard Antoni Legutko, Anna Elżbieta Fotyga, Zdzisław Krasnodębski, Ryszard Czarnecki, Tomas Piotr Poręba, Zbigniew Kuźmiuk, Stanisław Ożóg, Karol Karski, Janusz Wojciechowski, Jadwiga Wiśniewska, Branislav Škripek în numele Grupului ECR
Kaja Kallas, Pavel Telička, Frédérique Ries, Marietje Schaake, Urmas Paet, Marielle de Sarnez, Ramon Tremosa i Balcells, Izaskun Bilbao Barandica, Juan Carlos Girauta Vidal, Valentinas Mazuronis, Petras Auštrevičius, Martina Dlabajová, Beatriz Becerra Basterrechea, Nedzhmi Ali, Dita Charanzová, Gérard Deprez, Fredrick Federley, Nathalie Griesbeck, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Louis Michel, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Ivo Vajgl în numele Grupului ALDE
Rebecca Harms, Indrek Tarand, Heidi Hautala, Tamás Meszerics, Barbara Lochbihler, Igor Šoltes, Ulrike Lunacek, Davor Škrlec în numele Grupului Verts/ALE


Procedură : 2015/2838(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B8-0845/2015
Texte depuse :
RC-B8-0845/2015
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Rusia, îndeosebi la cazurile lui Eston Kohver, lui Oleg Sențov și al lui Alexander Colcenko

(2015/2838(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere Constituția Rusiei, în special articolul 118, care prevede că, în Federația Rusă, justiția poate fi administrată doar de către instanțe, și articolul 120, care prevede că judecătorii sunt independenți și subordonați doar Constituției Rusiei și legislației federale,

–       având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia[1] ; având în vedere rapoartele și rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special rezoluția sa din 15 ianuarie 2015 referitoare la Rusia, îndeosebi cazul Alexei Navalny[2], rezoluția sa din 30 aprilie 2015 referitoare la cazul Nadiei Savcenko[3] și rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia[4],

–       având în vedere declarația din 19 august 2015 a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, privind verdictul pronunțat împotriva lui Eston Kohver, un ofițer de poliție din Estonia,

–       având în vedere declarația Vicepreședintei/Înaltei Reprezentante, Federica Mogherini, din 25 august 2015, privind condamnarea de către un tribunal din Rusia a cetățenilor ucraineni Oleg Sențov și Alexander Colcenko,

–       având în vedere rapoartele și rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, îndeosebi recomandarea sa din 23 octombrie 2012, adresată Consiliului, referitoare la stabilirea de restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționari ruși implicați în cazul Serghei Magnitsky[5], rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la statul de drept în Rusia, din 13 martie 2014 referitoare la Rusia: condamnarea demonstranților care au participat la evenimentele din Piața Bolotnaia[6], și din 23 octombrie 2014 referitoare la dizolvarea ONG-ului „Memorial” (laureat al Premiului Saharov în 2009) din Rusia[7] și recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului referitoare la stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnitsky[8],

–       având în vedere cel de-al șaptelea raport periodic al Federației Ruse[9], examinat de către Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU în cadrul celei de-a 3136-a și 3137-a reuniuni[10], care au avut loc la 16 și 17 martie 2015,

−      având în vedere consultările dintre UE și Rusia privind drepturile omului, din 28 noiembrie 2013,

–       având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât Federația Rusă, în calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și al ONU, s-a angajat să respecte principiile democrației, ale statului de drept, precum și libertățile fundamentale și drepturile omului; întrucât, care urmare a numeroaselor încălcări ale principiilor statului de drept și a adoptării unor legi cu caracter restrictiv în ultimele luni, există temeri grave cu privire la respectarea de către Rusia a obligațiilor sale naționale și internaționale; întrucât Uniunea Europeană a oferit în mod repetat asistență suplimentară și experiență în domeniu pentru a ajuta Rusia să se modernizeze și să-și respecte ordinea constituțională și de drept, în concordanță cu standardele Consiliului Europei;

B.     întrucât ofițerul de poliție estonian Eston Kohver a fost răpit în luna septembrie 2014 de pe teritoriul estonian de către FSB și ulterior deținut ilegal în Rusia, o acțiune care constituie o încălcare clară și gravă a dreptului internațional;

C.     întrucât cineastul ucrainean Oleg Sențov și activistul civic Alexander Colcenko, care s-a opus anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia, au fost arestați în mai 2014 în legătură cu presupusele activități desfășurate în Crimeea; întrucât aceștia au fost tratați ca cetățeni ruși, în ciuda faptului că sunt cetățeni ucraineni;

D.     întrucât atât în cazul lui Oleg Sențov, cât și în cazul lui Alexander Colcenko, au existat acuzații de tortură și de maltratare grave, conducând la extracția ilegală de mărturii cărora ulterior li s-a atribuit valoare juridică;

E.     întrucât Oleg Sențov și Alexander Colcenko au fost judecați de un tribunal militar pentru infracțiuni pentru care instanțele civile au competență deplină; întrucât procesul a fost marcat de numeroase vicii procedurale grave;

F.     întrucât Raportorul special al ONU privind independența judecătorilor și avocaților, Gabriela Knaul, în raportul său din aprilie 2014, după o vizită oficială în Federația Rusă, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile de amenințări directe și indirecte, precum și cu privire la influența, interferența și presiunile necorespunzătoare exercitate asupra sistemului judiciar;

G.     întrucât există o nevoie tot mai mare de o politică fermă, coerentă și cuprinzătoare a UE față de Rusia, politică care să fie respectată de către toate statele membre;

H.     întrucât pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk avea în vedere eliberarea și schimbul ostaticilor și al tuturor persoanelor deținute în mod ilegal, pe baza principiului „toți pentru toți”;

I.      întrucât, de-a lungul ultimilor ani, mai multe procese și acțiuni judiciare, ca, de exemplu, cauzele Navalnâi, Magnițky și Hodorkovski, au ridicat semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea instituțiilor judiciare ale Federației Ruse;

J.      întrucât UE a oferit în mod repetat asistență și consultanță suplimentară, prin intermediul Parteneriatului pentru modernizare, pentru a sprijini eforturile Rusiei de democratizare și respectare a cerințelor constituționale și legale, în conformitate cu standardele Consiliului Europei;

1.      condamnă în mod ferm sentința pronunțată de Tribunalul regional Pskov, precum și întregul proces al ofițerului de poliție estonian Eston Kohver, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în urma răpirii sale în 2014 de pe teritoriul Estoniei, care face parte din UE; consideră că acest caz constituie o încălcare a dreptului internațional și a standardelor elementare de justiție;

2.      îndeamnă Federația Rusă să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale, să îl elibereze imediat pe Eston Kohver și să garanteze întoarcerea sa în condiții de siguranță în Estonia;

3.      își exprimă profunda convingere că, de la bun început, lui Eston Kohver nu I s-a acordat dreptul la un proces echitabil, dat fiind că nu a existat nicio audiere publică în acest caz, că consulului estonian nu i s-a permis să fie prezent la audieri, că Eston Kohver a fost privat de asistență juridică adecvată, că, în plus, acestuia i s-a refuzat vizitarea de către soție și familia sa și că a fost obligat să se supună unor examinări psihiatrice neîntemeiate, ale căror detalii rămân necunoscute;

4.      condamnă cu fermitate condamnarea ilegală și încarcerarea lui Oleg Sențov și a lui Alexander Colcenko; solicită Federației Ruse să îi elibereze imediat și să garanteze întoarcerea în condiții de siguranță a acestora în Ucraina; solicită autorităților ruse să ancheteze imediat în mod imparțial și eficient acuzațiile de tortură făcute de către acuzați și de către martorii din acest caz, care au fost respinse de procuror în timpul procesului; solicită ca această anchetă să fie deschisă, de asemenea, observatorilor internaționali;

5.      solicită eliberarea tuturor cetățenilor ucraineni deținuți în mod ilegal, inclusiv a Nadiei Savcenko, acest lucru fiind în conformitate cu pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și cu angajamentul privind eliberarea tuturor ostaticilor și a tuturor persoanelor deținute în legătură cu conflictul din Ucraina;

6.      regretă faptul că în Federația Rusă legea și justiția sunt utilizate ca instrumente politice, încălcând dreptul și standardele internaționale, permițând astfel condamnarea cineastului ucrainean Oleg Sențov și a lui Alexander Colcenko la 20 și, respectiv, 10 ani de închisoare, pentru a-și fi exprimat opiniile care reflectă o poziție clar pro-ucraineană, împotriva anexării ilegale a Crimeii de către Federația Rusă; subliniază, în orice caz, că aceștia nu ar fi trebuit să fie judecați de către un tribunal militar și că toate mărturiile obținute prin tortură sau prin alte metode ilegale ar trebuit să fie excluse;

7.      condamnă în mod ferm încălcarea flagrantă a integrității teritoriale a Ucrainei și a Estoniei prin răpirea ilegală a unor cetățeni din ambele țări pentru a-i aduce în fața unei instanțe din Rusia;

8.      subliniază faptul că instanțele din Rusia nu sunt competente să judece fapte comise în afara teritoriului Rusiei recunoscut la nivel internațional și subliniază faptul că procedurile judiciare în toate cele trei cazuri nu ar trebui să fie considerate legitime; invită Consiliul și Comisia să abordeze aceste cazuri în contactele cu autoritățile ruse și să informeze Parlamentul; invită statele membre să facă același lucru în reuniunile bilaterale;

9.      subliniază că autoritățile ruse și personalul judiciar poartă întreaga responsabilitate pentru siguranța și condițiile decente ale persoanelor aflate în detenție, că trebuie să fie respectate dreptul acestora de a fi vizitați de familii, de a intra în contact cu reprezentanții diplomatici ai acestora, la asistență medicală adecvată, la asistență juridică și consulară și la un acces cuprinzător, atât pentru acestea, cât și pentru reprezentanții lor legali, la toate documentele și probele referitoare la acuzațiile care le sunt aduse;

10.    readuce în atenția Rusiei importanța respectării pe deplin a obligațiilor juridice internaționale pe care și le-a asumat, precum și faptul că hotărârile judecătorești trebuie să fie luate în mod eficace și imparțial, independent și în deplină conformitate cu legea și pe baza unor probe justificate și fără interferențe politice; consideră că, în calitatea sa de membră a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Federația Rusă ar trebui să își onoreze obligațiile pe care și le-a asumat;

11.    solicită intensificarea monitorizării permanente a încălcărilor drepturilor omului în Rusia și în teritoriile anexate în prezent de către Rusia; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la înrăutățirea situației drepturilor omului și invită autoritățile ruse să respecte drepturile acestora, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire și statul de drept, în Rusia și în Crimeea, ca urmare a anexării ilegale a acesteia din urmă; ia act de faptul că Rusia continua să încalce Convenția europeană a drepturilor omului;

12.    îndeamnă Președintele Consiliului European și VP/ÎR să prezinte o strategie cuprinzătoare de politici care ar permite UE să recâștige inițiativa și să urmărească o politică mai clară față de Rusia;

13.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.