PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE Nigeria
13.4.2016 - (2016/2649(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
EFDD (B8-0478/2016)
ECR (B8-0479/2016)
Verts/ALE (B8-0481/2016)
S&D (B8-0483/2016)
PPE (B8-0484/2016)
GUE/NGL (B8-0485/2016)
ALDE (B8-0486/2016)
Cristian Dan Preda, Elmar Brok, Davor Ivo Stier, Andrej Plenković, Lorenzo Cesa, Roberta Metsola, Patricija Šulin, Bogdan Brunon Wenta, Andrey Kovatchev, Joachim Zeller, Tunne Kelam, Ildikó Gáll-Pelcz, Lara Comi, József Nagy, Milan Zver, Marijana Petir, Giovanni La Via, Maurice Ponga, Claude Rolin, Jarosław Wałęsa, Jiří Pospíšil, Ramón Luis Valcárcel Siso, Adam Szejnfeld, Eva Paunova, György Hölvényi, Tomáš Zdechovský, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Stanislav Polčák, Pavel Svoboda, Andrey Novakov, Romana Tomc, Ivan Štefanec, David McAllister, Michaela Šojdrová, Salvatore Cicu, Lefteris Christoforou, Anna Záborská, Therese Comodini Cachia, Ramona Nicole Mănescu, Dubravka Šuica, Csaba Sógor, Ivana Maletić, Luděk Niedermayer, Seán Kelly, Krzysztof Hetman, Thomas Mann, Sven Schulze, László Tőkés, Elisabetta Gardini în numele Grupului PPE
Josef Weidenholzer, Victor Boștinaru, Knut Fleckenstein, Richard Howitt, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Hugues Bayet, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Biljana Borzan, Soledad Cabezón Ruiz, Nicola Caputo, Nessa Childers, Andi Cristea, Nicola Danti, Isabella De Monte, Monika Flašíková Beňová, Doru-Claudian Frunzulică, Eider Gardiazabal Rubial, Enrico Gasbarra, Elena Gentile, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Neena Gill, Michela Giuffrida, Sylvie Guillaume, Cătălin Sorin Ivan, Liisa Jaakonsaari, Eva Kaili, Miapetra Kumpula-Natri, Kashetu Kyenge, Arne Lietz, Javi López, Krystyna Łybacka, Costas Mavrides, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Momchil Nekov, Demetris Papadakis, Vincent Peillon, Tonino Picula, Liliana Rodrigues, Daciana Octavia Sârbu, Monika Smolková, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Elena Valenciano, Julie Ward în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Jana Žitňanská, Peter van Dalen, Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki, Karol Karski, Tomasz Piotr Poręba, Raffaele Fitto, Geoffrey Van Orden, Angel Dzhambazki, Ruža Tomašić în numele Grupului ECR
Marietje Schaake, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Ilhan Kyuchyuk, Petras Auštrevičius, Pavel Telička, Marielle de Sarnez, Valentinas Mazuronis, Ivo Vajgl, Filiz Hyusmenova, Martina Dlabajová, Ramon Tremosa i Balcells, Nedzhmi Ali, Dita Charanzová, José Inácio Faria, Fredrick Federley, Nathalie Griesbeck, Antanas Guoga, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Louis Michel, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Robert Rochefort, Hannu Takkula, Carolina Punset, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Paavo Väyrynen, Javier Nart, Gérard Deprez, Jasenko Selimovic, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Lola Sánchez Caldentey, Marie-Christine Vergiat, Tania González Peñas, Miguel Urbán Crespo, Estefanía Torres Martínez, Xabier Benito Ziluaga, Patrick Le Hyaric, Barbara Spinelli, Stelios Kouloglou în numele Grupului GUE/NGL
Jean Lambert, Maria Heubuch, Judith Sargentini, Michèle Rivasi, Bart Staes, Ernest Urtasun, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Davor Škrlec, Bodil Valero, Igor Šoltes, Bronis Ropė în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Piernicola Pedicini, Isabella Adinolfi, Laura Agea, Laura Ferrara în numele Grupului EFDD
Barbara Kappel
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Nigeria
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nigeria,
– având în vedere cuvântarea Președintelui Muhammadu Buhari în fața Parlamentului European din 3 februarie 2016,
– având în vedere declarațiile anterioare ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la situația din Nigeria,
– având în vedere concluziile Consiliului referitoare la situația din Nigeria, inclusiv cele din 9 februarie 2015,
– având în vedere declarațiile anterioare ale Secretarului General al ONU referitoare la situația din Nigeria,
– având în vedere declarațiile anterioare ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite referitoare la situația din Nigeria,
– având în vedere declarațiile VP/ÎR și ale Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Nigeria făcute cu ocazia celui de al șaselea dialog ministerial Nigeria-UE, care a avut loc la Bruxelles la 15 martie 2016,
– având în vedere decizia Consiliului de a adăuga Boko Haram pe lista UE a organizațiilor teroriste, ce a intrat în vigoare la 29 mai 2014,
– având în vedere cea de a doua revizuire a Acordului de la Cotonou 2007 - 2013, ratificată de Nigeria la 27 septembrie 2010,
– având în vedere Declarația Drepturilor Omului din 1948,
– având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 1979,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de Nigeria la 22 iunie 1983,
– având în vedere Constituția Republicii Federale Nigeria, în special prevederile acesteia privind protecția libertății religioase din capitolul IV – „Dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie”,
– având în vedere rezultatul alegerilor prezidențiale nigeriene din martie 2015,
– având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind încălcările și abuzurile comise de Boko Haram și impactul asupra drepturilor omului în țările afectate din 29 septembrie 2015,
– având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabila ale ONU, adoptate în septembrie 2015,
– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de Nigeria la 16 aprilie 1991,
– având în vedere Raportul Amnesty International intitulat "Nigeria: Still waiting for justice, still waiting for change. Government must prioritise accountability in the north-east",
– având în vedere Raportul Human Rights Watch privind Nigeria din ianuarie 2016,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, cu vastele sale resurse, Nigeria este cea mai mare economie din Africa și cea mai numeroasă și mai diversă din punct de vedere cultural națiune a acesteia; întrucât ea joacă un rol-cheie în politica regională și africană și este unul dintre motoarele integrării regionale prin Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS); întrucât, cu toate acestea, ea se numără printre țările cu cele mai mari inegalități din lume, cu o corupție larg răspândită care contribuie semnificativ la disparitățile economice și sociale și cu securitatea care îi este amenințată de violenta grupare extremistă Boko Haram;
B. întrucât anii de dictatură militară, corupție, instabilitate politică și slabă guvernanță au condus la investiții insuficiente în infrastructura țării, educație și servicii sociale și întrucât toate acestea continuă să submineze drepturile sociale și economice din Nigeria;
C. întrucât mai mult de șase din 10 nigerieni trăiesc cu mai puțin de 2 USD pe zi; întrucât această sărăcie extremă este încă și mai acută în statele din nord, care sunt cel mai puțin dezvoltate din țară; întrucât această pauperitate contribuie direct la dezbinarea socială, ostilitatea religioasă și divizarea regională; întrucât indicele Gini al Nigeriei a crescut dramatic și a ajuns la 48,8 în 2010;
D. întrucât organizația Transparency International a plasat Nigeria pe locul 136 în clasamentul alcătuit pe baza indicelui de percepție a corupției care include 175 de țări; întrucât, conform unor estimări, în fiecare an sunt sustrase între 3 și 8 miliarde USD din veniturile provenite din exploatarea petrolului în Nigeria;
E. întrucât, în pofida tranziției pașnice la putere a Președintelui Buhari din martie 2015, pacea și stabilitatea din Nigeria sunt amenințate de un val de atacuri, omoruri și răpiri săvârșite de violenta grupare extremistă Boko Haram, de o economie aflată în lâncezire din cauza prețurilor mondiale scăzute ale petrolului, de instituții politice slabe, de nesoluționarea problemei corupției și de conflictele nerezolvate din delta Nigerului și din Centura de Mijloc (Middle Belt);
F. întrucât Boko Haram a ucis, în 2014 și 2015, cel puțin 8 200 de civili; întrucât se estimează că au fost strămutate mai mult de 2,6 milioane de persoane și peste 14,8 milioane sunt afectate de insurgența grupării Boko Haram;
G. întrucât terorismul este o amenințare mondială, dar posibilitățile de cooperare a comunității mondiale cu autoritățile nigeriene în ceea ce privește combaterea grupării Boko Haram depind de credibilitatea, responsabilizarea și transparența noii administrații, în întregul lor; întrucât eșecul guvernului de a eradica impunitatea pentru crimele de război la nivelul cel mai înalt rămâne una dintre problemele majore din această țară; întrucât Președintele Buhari a promis să inițieze cercetări în acest sens;
H. întrucât Boko Haram urmărește să instaureze în Nigeria un regim bazat în totalitate pe legea islamică, inclusiv pe înființarea de instanțe penale sharia pe întreg teritoriul țării, interzicând educația de tip occidental; întrucât Boko Haram a răpit femei și fete pentru a le implica în atacuri suicidare; întrucât unele atacuri suicidare cu bombă, inclusiv cele din 16 martie, 11 februarie și 31 ianuarie 2016 din nord-estul Nigeriei, s-au soldat cu zeci de morți;
I. întrucât violența sexuală și de gen și violența îndreptată împotriva lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transgenilor și intersexualilor (LGBTI) este încă răspândită în regiunile în care se manifestă tulburări din nord-estul Nigeriei, iar drepturi fundamentale ca educația pentru tinerele fete și femei, dreptatea socială și distribuție echitabilă a veniturilor statului în societate se înrăutățesc dramatic, cum este cazul luptei împotriva corupției;
J. întrucât aproximativ 270 de eleve au fost răpite de Boko Haram la 14-15 aprilie 2014 dintr-o școală din Chibok, în nord-estul Nigeriei, și majoritatea sunt, în continuare, dispărute; întrucât soarta lor exactă rămâne un mister, deși există temeri că majoritatea au fost forțate fie să se căsătorească cu unii insurgenți sau să devină ele însele insurgente, supuse violențelor sexuale sau vândute ca sclave, iar fetele de altă religie silite să se convertească la islam; întrucât Boko Haram a răpit peste 2 000 de femei și fete începând din 2009, printre care 400 din Damasak, statul Borno, la 24 noiembrie 2014;
K. întrucât armata nigeriană a anunțat, la 6 aprilie 2016, că cel puțin 800 de luptători s-au predat în cele trei săptămâni care au precedat anunțul; întrucât, în cursul raidurilor efectuate pe teritoriul Boko Haram din regiunile muntoase dintre Nigeria, Ciad și Camerun cu începere din 26 februarie 2016, trupele nigeriene au salvat 11 595 de ostatici;
L. întrucât situația dramatică a elevelor răpite a scos la iveală racile mai întinse, printre care atacuri regulate îndreptate asupra școlilor, lipsa de personal didactic și nevoia urgentă de finanțare internațională pentru repararea și reconstrucția clădirilor avariate; întrucât lipsa oportunităților educaționale presupune că unii copii nu au fost școlarizați timp de mulți ani;
M. întrucât extremismul violent al grupării Boko Haram este nediferențiat și a provocat suferințe imense oamenilor de toate credințele și etniile, cu valurile sale de violență; întrucât, în ultimul an, s-a raportat o creștere a numărului de creștini uciși în nordul Nigeriei;
N. întrucât regiunea Centurii de Mijloc (Middle Belt) a suferit timp de ani de pe urma tensiunilor economice și politice dintre comunitățile etnice și religioase, violențele recente fiind alimentate de lupta pentru putere și accesul la pământuri dintre comunitățile nomade și cele agricole;
O. întrucât sectoarele petrolier și al gazelor rămân principale sursă de venituri din Nigeria, chiar dacă împărțirea beneficiilor generate de economia țării este foarte inegală; întrucât nordul Nigeriei este mult mai puternic afectat de sărăcie și de șomaj decât partea de sud a țării, care beneficiază de resurse de petrol importante; întrucât, potrivit Băncii Mondiale, din 1960, Nigeria a pierdut venituri provenind din petrol estimate la 400 de miliarde de USD din cauza corupției și încă 20 de miliarde de USD, bani încasați din petrol, au dispărut din visteria Nigeriei în ultimii doi ani;
P. întrucât Cabinetul Președintelui a creat un comitet special de anchetă pentru a investiga acuzațiile privind încălcarea drepturilor omului de către forțele de securitate, inclusiv ucideri, tortură și dispariții forțate;
Q. întrucât senatul nigerian analizează în prezent propuneri legislative care urmăresc pedepsirea diseminării de „declarații abuzive” prin platformele de comunicare socială sau critici la adresa guvernului sau a altora prin mass-media tipărită sau electronică,
1. salută transferul pașnic al puterii în Nigeria după alegerile prezidențiale și este consideră încurajatoare înaltele așteptări legate de ambițiosul program de reformă al președintelui Buhari și al guvernului său;
2. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la importantele provocări sociale, economice și politice cu care se confruntă Nigeria și regretă lipsa unui progres real în abordarea corupției, care a afectat societatea nigeriană timp de decenii;
3. recunoaște că Nigeria deține potențialul de a deveni o putere economică și politică în Africa, dar că dezvoltarea sa a fost împiedicată de guvernanța economică deficitară, de instituțiile democratice slabe și de inegalitatea masivă; prin urmare, invită Uniunea Europeană și statele sale membre să își îndeplinească angajamentul de a oferi o întreagă gamă de asistență politică, umanitară și pentru dezvoltare, de a sprijini, la toate nivelurile de guvernare, programele care abordează sărăcia, șomajul în rândul tinerilor și lipsa de emancipare a femeilor;
4. consideră că lupta împotriva corupției trebuie să fie condusă de autoritățile nigeriene și consideră că nerealizarea acestui lucru ar însemna mai mulți ani de sărăcie, inegalitate, efecte negative asupra reputației, investiții externe reduse și o subminare a oportunităților în viața tinerilor; prin urmare, își oferă sprijinul în atingerea acestui obiectiv și în încercarea de rupere a legăturii dintre practicile de corupție și terorism;
5. salută eforturile făcute de guvernul lui Buhari în consolidarea prerogativelor acestuia împotriva corupției și în impunerea cerinței ca toate tranzacțiile financiare guvernamentale să treacă printr-un singur cont bancar, pentru monitorizarea cheltuielilor; solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să ia măsuri concrete pentru a stopa în mod eficient fluxurile financiare ilegale și evaziunea fiscală și pentru a spori cooperarea internațională în probleme fiscale;
6. își exprimă solidaritatea cu poporul nigerian, care suferă de pe urma actelor de terorism săvârșite de Boko Haram, care au dus la mii de morți și la strămutarea a mai mult de două milioane de persoane; îndeamnă guvernul nigerian să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția civililor în conformitate cu obligațiile regionale și internaționale privind drepturile omului, inclusiv prin lansarea de anchete complexe, independente și eficiente pentru investigarea acestor crime;
7. condamnă cu fermitate violența și atacurile recente ale Boko Haram și invită guvernul federal să își protejeze poporul și să abordeze cauzele profunde ale violenței prin asigurarea de drepturi egale pentru toți cetățenii, inclusiv prin abordarea problemelor generate de inegalitate, controlul asupra terenului arabil, șomaj și sărăcie; respinge orice represalii violente care încalcă legislația umanitară din partea armatei nigeriene; salută, totuși, programul „Safe Corridor” al armatei nigeriene, care urmărește reabilitarea luptătorilor Boko Haram;
8. deplânge masacrarea unor femei, bărbați și copii nevinovați, violurile, tortura și recrutarea de soldați din rândul copiilor și este alături de poporul nigerian în efortul acestuia de a combate toate formele de violență din țară;
9. invită guvernul nigerian să dezvolte o strategie globală care să abordeze cauzele profunde ale terorismului și să investigheze, după cum a promis, dovezile conform cărora soldați nigerieni ar fi comis acte de încălcare a drepturilor omului; salută Summitul pentru securitate de la Abuja, care urmează să aibă loc în mai 2016, și invită toate părțile interesate să identifice soluții concrete și viabile de combatere a terorismului fără a sacrifica respectul pentru drepturile omului și democrație; subliniază importanța cooperării regionale în combaterea amenințării reprezentate de Boko Haram;
10. consideră că comemorarea a doi ani de la răpirea elevelor din Chibok la 14 aprilie ar trebui să ofere un nou impuls guvernului nigerian și comunității internaționale pentru a asigura eliberarea lor imediată și necondiționată, precum și eliberarea celor 400 de femei și copii răpiți din Damasc în noiembrie 2014 și a tuturor celorlalte femei și copii răpiți;
11. face apel la autorități să faciliteze accesul femeilor și fetelor la întreaga gamă de servicii medicale pentru sănătatea sexuală și a reproducerii;
12. ia act cu îngrijorare de atacurile asupra școlilor din nordul Nigeriei, care împiedică accesul copiilor la educație și riscă să alimenteze radicalizarea de care depind grupurile extremiste precum Boko Haram;
13. observă că Boko Haram a atacat musulmani, creștini, adepți ai altor religii și persoane fără convingeri religioase fără discriminare și condamnă intensificarea violențelor, inclusiv atacurile împotriva lăcașurilor de cult și a credincioșilor;
14. condamnă în continuare atacurile asupra fermierilor și conflictele interetnice dintre crescătorii de animale și agricultori din zona Middle Belt, în special în statele Plateau și Taraba, care au fost marcate de încălcări grave ale drepturilor omului și în care au fost ucise mii de persoane după anul 2014;
15. invită guvernul nigerian și partenerii internaționali să sporească investițiile în prevenirea și soluționarea conflictelor intercomunitare dintre crescătorii de animale și agricultori, prin sprijinirea cooperării prin inițiative comune de gestionare economică și a resurselor naturale;
16. îl invită pe președintele Buhari să se asigure că guvernul său apără dreptul nigerienilor de a-și practica în mod liber credința și, în general, drepturile tuturor cetățenilor săi, în conformitate cu legile țării și cu Constituția și solicită liderilor religioși nigerieni să contribuie la combaterea extremismului și a radicalizării;
17. îndeamnă VP/ÎR și statele membre să își păstreze angajamentul față de eforturile diplomatice din Nigeria în direcția păcii, a securității, a bunei guvernanțe și a respectării drepturilor omului; îi îndeamnă, în special, să continue dialogul politic cu Nigeria, în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou revizuit, și, în acest context, să abordeze chestiunile legate de drepturile universale ale omului, printre care libertatea de gândire, de conștiință, religioasă sau de credință și principiul nediscriminării pe orice criterii, astfel cum sunt înscrise în instrumentele universale, regionale și naționale din domeniul drepturilor omului;
18. solicită autorităților nigeriene să respingă legea prin care se interzic petițiile nefondate și alte aspecte legate de acestea, care se află în prezent în lucru la senatul nigerian, întrucât aceasta subminează libertatea presei și libertatea de exprimare din Nigeria;
19. invită guvernul nigerian și autoritățile regionale să înceteze incriminarea comunității LGBTI nigeriene și să garanteze dreptul acesteia la libertatea de exprimare;
20. invită guvernul nigerian să ia măsuri de urgență în delta Nigerului, inclusiv acțiuni de stopare a activităților ilegale legate de petrol;
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Președintelui Republicii Federale Nigeria, Președintelui Uniunii Africane, Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Parlamentului Panafrican, precum și reprezentanților ECOWAS.