PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația drepturilor omului în Cuba
14.11.2018 - (2018/2926(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B8‑0528/2018 (PPE)
B8‑0532/2018 (ECR)
B8‑0543/2018 (ALDE)
Esteban González Pons, Cristian Dan Preda, Luis de Grandes Pascual, Gabriel Mato, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Francisco José Millán Mon, Antonio López‑Istúriz White, Michaela Šojdrová, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Milan Zver, Elisabetta Gardini, Jarosław Wałęsa, Lorenzo Cesa, Tomáš Zdechovský, Ivan Štefanec, Pavel Svoboda, József Nagy, Agnieszka Kozłowska‑Rajewicz, Krzysztof Hetman, Csaba Sógor, Patricija Šulin, Romana Tomc, Adam Szejnfeld, David McAllister, Lefteris Christoforou, Dubravka Šuica, Anders Sellström, Deirdre Clune, Seán Kelly, Ivana Maletić, Marijana Petir, Laima Liucija Andrikienė, Stanislav Polčák, László Tőkés, Željana Zovko, Francis Zammit Dimech, Inese Vaidere, Andrey Kovatchev, Jiří Pospíšil, Elmar Brok în numele Grupului PPE
Anna Elżbieta Fotyga, Karol Karski, Raffaele Fitto, Ruža Tomašić, Jana Žitňanská, Valdemar Tomaševski, Pirkko Ruohonen‑Lerner, Marek Jurek, Monica Macovei, Charles Tannock în numele Grupului ECR
Pavel Telička, Nedzhmi Ali, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Dita Charanzová, Gérard Deprez, Fredrick Federley, Nadja Hirsch, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Robert Rochefort, Marietje Schaake, Ramon Tremosa i Balcells, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström, Javier Nart, María Teresa Giménez Barbat în numele Grupului ALDE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația drepturilor omului în Cuba
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Cuba, în special cea din 17 noiembrie 2004 referitoare la Cuba[1], cea din 2 februarie 2006 referitoare la politica UE față de guvernul cubanez[2], cea din 21 iunie 2007 referitoare la Cuba[3], cea din 11 martie 2010 referitoare la prizonierii de conștiință din Cuba[4] și din 5 iulie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de dialog politic și de cooperare (ADPC) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, precum și aprobarea acestuia de către Parlamentul European[5],
– având în vedere alegerea lui Miguel Díaz-Canel ca nou președinte de către Adunarea Națională a Poporului din Cuba la 19 aprilie 2018,
– având în vedere constatările legate de Cuba ale Comitetului ONU pentru disparițiile forțate, publicate la 17 martie 2017,
– având în vedere Avizul 59/2018 al Grupului de lucru al ONU privind detenția arbitrară cu privire la Ariel Ruiz Urquiola, considerat prizonier de conștiință de către Amnesty International, adoptat în cadrul celei de a 82-a sesiuni a sa din 20-24 august 2018,
– având în vedere evaluările periodice universale (RPU) ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului realizate în Cuba în mai 2013 și în mai 2018,
– având în vedere raportul Human Rights Watch pe 2017 privind Cuba și declarația făcută la 27 iulie 2018 de Erika Guevara-Rosas, directoare pentru America în cadrul organizației Amnesty International, cu privire la 100 de zile ale noii administrații cubaneze,
– având în vedere declarațiile lunare ale Comisiei cubaneze pentru drepturile omului și reconciliere națională,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și alte tratate și instrumente internaționale în domeniul drepturilor omului,,
– având în vedere Constituția Cubei,
– având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, la care Cuba este parte semnatară,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât drepturile omului figurează în dialogurile politice ale UE, precum și în acordurile de cooperare și comerciale; întrucât indivizibilitatea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, ar trebui să fie unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene în relațiile sale cu Cuba;
B. întrucât, la 5 iulie 2017, Parlamentul a aprobat Acordul de dialog politic și de cooperare dintre UE și Cuba (ADPC); întrucât ADPC își exprimă în mod clar îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului în Cuba și include o clauză de suspendare în cazul încălcării dispozițiilor privind drepturile omului;
C. întrucât dialogul pe tema drepturilor omului dintre UE și Cuba, condus de reprezentantul special al UE pentru drepturile omului, a început în 2015; întrucât, la 9 octombrie 2018, părțile la al patrulea dialog privind drepturile omului dintre UE și Cuba au abordat, printre alte chestiuni, tema participării cetățenilor la afacerile publice, inclusiv în contextul recentelor procese electorale, precum și libertatea de asociere și de exprimare și posibilitatea ca apărătorii drepturilor omului și alte sectoare ale societății civile să se asocieze liber, să își exprime opiniile și să participe la viața publică; întrucât nu este clar pentru Parlament dacă această reuniune a fost în vreun fel concludentă; întrucât nu au fost obținute rezultate concrete în ceea ce privește drepturile omului în Cuba, în pofida instituirii dialogului privind drepturile omului și a realegerii Cubei în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada 2017-2019; întrucât dialogul politic trebuie să includă un dialog direct și intens cu societatea civilă și cu opoziția, fără nicio restricție;
D. întrucât guvernul cubanez refuză în continuare să recunoască monitorizarea drepturilor omului ca o activitate legitimă, precum și acordarea statutului juridic grupurilor locale care activează în domeniul drepturilor omului;
E. întrucât la 24 februarie 2019 urmează să aibă loc un referendum constituțional; întrucât procesul de elaborare a noii constituții nu cuprinde o consultare adecvată la nivel național, asigurând menținerea rolului puternic al Partidului Comunist în societate fără un sistem pluripartit, libertățile fundamentale și drepturile politice și civile, consolidând astfel proprietatea centralizată a statului și economia controlată; întrucât sistemul politic cu un singur partid este declarat „irevocabil” la articolul 3 și articolul 224 prevede că este interzis generațiilor actuale și viitoare să schimbe ireversibilitatea socialismului, precum și actualul sistem politic și social; întrucât se pare că există alte dispoziții extrem de îngrijorătoare în proiect;
F. întrucât jurnaliști independenți, dizidenți pașnici și apărători ai drepturilor omului care documentează încălcări ale drepturilor omului și care sunt în mare parte membri ai opoziției democratice, sunt persecutați, deținuți în mod arbitrar sau deținuți în închisori în Cuba; întrucât, potrivit Comisiei cubaneze pentru drepturile omului și reconciliere națională, în octombrie 2018 au fost efectuate cel puțin 202 de arestări arbitrare pe termen scurt, fără îndoială din motive politice, a unor opozanți pașnici și activiști independenți ai societății civile care își exercită drepturile fundamentale de exprimare, de întrunire și de asociere politică;
G. întrucât una dintre aceste persoane este dr. Eduardo Cardet, coordonatorul național al Mișcării Creștine de Eliberare (MCL), care a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că și-a exercitat în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare; întrucât în noiembrie 2016 a fost arestat la întoarcerea sa acasă dintr-o călătorie la Miami; întrucât dr. Cardet, considerat prizonier de conștiință, este în prezent deținut în închisoarea Cuba Si din Holguín, unde este ținut în izolare, fără a avea acces la vizite ale membrilor familiei sau la apeluri telefonice;
H. întrucât dl Tomás Núñez Magdariaga, membru al „Uniunii Patriotice din Cuba” (Unión Patriótica de Cuba, UNPACU), grup de opoziție politic neoficial, s-a aflat pe o grevă a foamei de 62 de zile și a fost eliberat la 15 octombrie 2018 datorită presiunii internaționale; întrucât dl Magdariaga a fost găsit vinovat de amenințări la adresa unui funcționar de stat care, în cele din urmă, a admis că inventase acuzațiile împotriva lui; întrucât cazul său este un alt exemplu clar de încercare de a reduce la tăcere orice idei divergente;
I. întrucât, în octombrie 2018, Doamnele în Alb au fost din nou principalele victime ale represiunii politice, iar o serie de membri ai Forumului antitotalitar unit au fost supuși represiunii în mai multe provincii ale țării;
J. întrucât tuturor deținuților din Cuba trebuie să li se garanteze un tratament uman; întrucât guvernul cubanez neagă accesul grupurilor independente pentru drepturile omului la închisori; întrucât cetățenii cubanezi nu beneficiază de garanțiile procedurale, cum ar fi dreptul la audieri echitabile și publice de către un tribunal competent și imparțial; întrucât prizonierii în condiții de eliberare condiționată fac adesea obiectul unei hărțuiri permanente din partea autorităților;
K. întrucât Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a afirmat în mod clar că victimele cubaneze ale detenției arbitrare au dreptul de a solicita despăgubiri din partea guvernului care să includă restituirea, compensarea, reabilitarea, satisfacția și garanțiile de nerepetare;
L. întrucât există semne ale unei mai bune respectări a libertății religioase în Cuba; întrucât autoritățile cubaneze sunt, în același timp, foarte restrictive în ceea ce privește construcția sau reconstrucția bisericilor creștine; întrucât biserica a devenit treptat cel mai mare actor al societății civile și principalul furnizor de servicii sociale non-statale din Cuba, dar activitățile sale rămân sub controlul strict al autorităților;
M. întrucât relațiile politice și economice mai strânse cu Cuba, în ceea ce privește UE, ar putea contribui la accelerarea reformelor politice în țară, răspunzând aspirațiilor tuturor cetățenilor săi; întrucât liberalizarea economică și comercială ar trebui să permită țării să treacă progresiv la spații sociale libere, coexistență, tehnologie și comunicare apreciate și solicitate de populația cubaneză;
N. întrucât Parlamentul a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire activiștilor cubanezi de trei ori: lui Oswaldo Payá în 2002, Doamnelor în Alb în 2005 și lui Guillermo Fariñas în 2010; întrucât se întâmplă în continuare ca laureații Premiului Saharov să nu poată părăsi țara sau să participe la evenimente internaționale;
O. întrucât Parlamentul a solicitat în numeroase rânduri să trimită delegații oficiale în Cuba; întrucât autoritățile cubaneze au refuzat de fiecare dată accesul în țară, chiar și după încheierea ADPC;
1. condamnă cu fermitate detenția arbitrară, persecutarea și hărțuirea dizidenților pașnici, a jurnaliștilor independenți, a apărătorilor drepturilor omului și a opoziției politice din Cuba și atacurile împotriva lor; solicită încetarea imediată a acestor acțiuni și eliberarea imediată a tuturor prizonierilor politici, inclusiv a lui Eduardo Cardet, și a celor deținuți în mod arbitrar numai pentru că și-au exercitat libertatea de exprimare și de întrunire;
2. îndeamnă statele membre ale UE, SEAE și delegația sa în Cuba să respecte cu fermitate principiile și politicile de bază în ceea ce privește Cuba și să ia toate măsurile necesare pentru a solicita eliberarea persoanelor menționate mai sus, să se asigure că se pune capăt imediat hărțuirii oponenților politici și apărătorii drepturilor omului și să acorde asistență și să îi protejeze pe aceștia din urmă;
3. invită autoritățile cubaneze să îmbunătățească condițiile de detenție și tratamentul deținuților și să permită grupurilor internaționale pentru drepturile omului și organizațiilor cubaneze accesul la închisorile țării; subliniază că menținerea în detenție a disidenților pentru idealurile lor și activitatea lor politică pașnică contravine Declarației universale a drepturilor omului;
4. regretă că, în ciuda ADPC adoptate, situația drepturilor omului și a democrației nu s-a îmbunătățit; solicită îndeplinirea obligațiilor stabilite în ADPC între UE și Cuba, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; subliniază că succesul acestui acord depinde de modul în care este aplicat și respectat;
5. reamintește că ADPC include o dispoziție referitoare la suspendarea acordului care ar trebui aplicată în cazul încălcării dispozițiilor privind drepturile omului; prin urmare, insistă ca Uniunea Europeană să urmărească îndeaproape și să monitorizeze respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Cuba atunci când pune în aplicare ADPC și ca Parlamentul să primească rapoarte periodice în acest sens; invită VP/ÎR Federica Mogherini să informeze Parlamentul în plen în mod detaliat cu privire la măsurile concrete luate cu scopul de a îndeplini cerința menționată mai sus;
6. îndeamnă guvernul cubanez să își redefinească politica privind drepturile omului prin alinierea sa la legislația internațională privind drepturile omului și să permită o participare activă la viața politică și socială a tuturor actorilor societății civile și a actorilor politici din opoziție, fără a impune vreo restricție; invită Cuba să își afirme intenția de „a respecta cele mai înalte standarde în promovarea și protecția drepturilor omului”, ratificând Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și protocoalele lor opționale;
7. reamintește autorităților cubaneze că libertatea de circulație și de întrunire este garantată în temeiul legislației internaționale privind drepturile omului și că această libertate se extinde la activiști și membri ai opoziției democratice;
8. condamnă cu fermitate adoptarea Decretului 349, care subminează dreptul la libertatea artistică în Cuba; invită autoritățile cubaneze să adopte măsuri legislative adecvate pentru a retrage Decretul 349 înainte de intrarea sa în vigoare în decembrie 2018; subliniază că libertatea de exprimare artistică este esențială pentru un sector cultural viabil și dinamic care poate crea locuri de muncă, poate dezvolta industrii culturale și poate revitaliza patrimoniul cultural;
9. invită guvernul cubanez să nu mai impună cenzura online și să oprească blocarea site-urilor internet cu unicul scop de a limita criticile politice și de a restricționa accesul la informații;
10. susține pe deplin concluziile Comitetului ONU pentru disparițiile forțate din Cuba din 17 martie 2017 care îndeamnă Cuba să ia măsurile necesare pentru a garanta independența deplină a sistemului său judiciar și pentru a crea o instituție națională independentă a drepturilor omului, conform Principiilor de la Paris;
11. își exprimă îngrijorarea majoră cu privire la noul proiect de constituție și la referendumul planificat pentru februarie 2019; subliniază că întregul proces nu include incluziunea, toleranța și respectarea drepturilor civile și politice de bază, care ar putea garanta un proces constituțional democratic; reiterează, în acest sens, hotărârea sa de a încuraja un proces de tranziție către o democrație pluralistă, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, implicând toți actorii fără excludere, după cum se menționează în Declarația Universală a Drepturilor Omului, și o redresare economică de durată, menită să îmbunătățească nivelul de trai al populației cubaneze, în conformitate cu aspirațiile poporului cubanez; invită autoritățile cubaneze să prevadă alegeri libere și pluraliste în noua Constituție;
12. îndeamnă instituțiile europene și statele membre să sprijine tranziția economică și politică în Cuba spre un regim complet democratic, care respectă drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor săi; sprijină utilizarea diferitelor instrumente ale politicii externe ale UE și, în special, a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), pentru a consolida dialogul UE cu societatea civilă din Cuba și cu cei care sprijină o tranziție pașnică în această țară;
13. solicită autorităților cubaneze să abolească pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile; solicită un moratoriu privind pedeapsa cu moartea, până la adoptarea formală a acestei modificări legislative; solicită o revizuire a tuturor sentințelor de condamnare la moarte pentru a se asigura că procesele aferente au respectat standardele internaționale și că, pe viitor, nu are loc nicio execuție;
14. invită guvernul cubanez să permită bisericilor să își desfășoare liber activitățile de asistență socială în societatea cubaneză; solicită garantarea deplină a libertății de religie și de conștiință;
15. invită VP/ÎR Federica Mogherini să recunoască existența unei opoziții politice față de guvernul cubanez și să sprijine includerea acesteia în dialogul politic dintre UE și Cuba; reamintește instituțiilor europene că societatea civilă și laureații Premiului Saharov sunt actori-cheie pentru democratizarea Cubei și că vocea lor trebuie auzită și luată în considerare în cadrul relațiilor bilaterale; în acest sens, solicită tuturor reprezentanților statelor membre ale UE să ridice probleme legate de drepturile omului în timpul vizitelor pe lângă autoritățile cubaneze și să se întâlnească cu laureații Premiului Saharov atunci când vizitează Cuba pentru a asigura coerența internă și externă a politicii UE privind drepturile omului;
16. regretă profund refuzul autorităților cubaneze de a permite comisiilor, delegațiilor și unor grupuri politice din Parlamentul European să viziteze Cuba, în ciuda faptului că Parlamentul a aprobat ADPC; invită autoritățile să permită imediat intrarea în țară, inclusiv posibilitatea de a vizita insula atunci când referendumul constituțional urmează să aibă loc la 24 februarie 2019;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Guvernului și Adunării Naționale a puterii populare din Cuba, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și guvernelor statelor membre ale CELAC.