PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația drepturilor omului în Bangladesh
14.11.2018 - (2018/2927(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B8-0533/2018 (ECR)
B8-0535/2018 (EFDD)
B8-0536/2018 (S&D)
B8-0538/2018 (Verts/ALE)
B8-0539/2018 (GUE/NGL)
B8-0542/2018 (ALDE)
B8-0544/2018 (PPE)
Cristian Dan Preda, Tomáš Zdechovský, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, Milan Zver, Elisabetta Gardini, Lorenzo Cesa, Ivan Štefanec, Pavel Svoboda, József Nagy, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Krzysztof Hetman, Csaba Sógor, Patricija Šulin, Romana Tomc, Adam Szejnfeld, David McAllister, Lefteris Christoforou, Michaela Šojdrová, Elmar Brok, Andrey Kovatchev, Deirdre Clune, Seán Kelly, Ivana Maletić, Marijana Petir, Laima Liucija Andrikienė, Stanislav Polčák, László Tőkés, Dubravka Šuica, Anders Sellström, Željana Zovko, Francis Zammit Dimech, Jiří Pospíšil, Inese Vaidere în numele Grupului PPE
Elena Valenciano, Victor Boştinaru, Soraya Post, Agnes Jongerius în numele Grupului S&D
Pirkko Ruohonen-Lerner, Charles Tannock, Jana Žitňanská, Valdemar Tomaševski, Ruža Tomašić, Raffaele Fitto, Monica Macovei, Sajjad Karim în numele Grupului ECR
Marietje Schaake, Nedzhmi Ali, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Gérard Deprez, Fredrick Federley, Nadja Hirsch, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Robert Rochefort, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Marie-Christine Vergiat, Miguel Urbán Crespo, Patrick Le Hyaric, Merja Kyllönen, Kateřina Konečná, Luke Ming Flanagan, Lola Sánchez Caldentey, Tania González Peñas, Xabier Benito Ziluaga, Estefanía Torres Martínez, Dimitrios Papadimoulis, Stelios Kouloglou, Kostadinka Kuneva în numele Grupului GUE/NGL
Jean Lambert, Yannick Jadot, Heidi Hautala, Barbara Lochbihler în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Isabella Adinolfi, Ignazio Corrao, Rolandas Paksas în numele Grupului EFDD
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația drepturilor omului în Bangladesh
Parlamentul European,
– având în vedere propriile rezoluții anterioare privind Bangladesh din 6 aprilie 2017[1] și 26 noiembrie 2015[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului privind durabilitatea în Bangladesh[3] și având în vedere raportul tehnic de evaluare al Comisiei din 28 septembrie 2018,
– având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor[4],
– având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Populară Bangladesh privind parteneriatul și dezvoltarea din 2001[5],
– având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical,
– având în vedere Pactul de sustenabilitate pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh,
– având în vedere Acordul privind protecția împotriva incendiilor și siguranța clădirilor din Bangladesh din 2013 și reînnoirea sa în 2018,
– având în vedere declarația comună a șefilor misiunilor statelor membre ale UE, a Delegației Uniunii Europene și a șefilor misiunilor Norvegiei și Elveției referitoare la Legea privind securitatea digitală din Bangladesh,
– având în vedere Raportul național din 26 februarie 2018 înaintat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în vederea examinării periodice universale (UPR) a Bangladeshului,
– având în vedere Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, adoptată la 20 decembrie 2006 de Adunarea Generală a ONU și care a intrat în vigoare la 23 decembrie 2010,
– având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului adoptate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU din 16 iunie 2011,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,
– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,
– având în vedere planul național de acțiune din Bangladesh pentru perioada 2015-2021 de eradicare a căsătoriilor între copii,
– având în vedere recomandările din cadrul celei de a 17-a sesiuni a Forumul permanent al Organizației Națiunilor Unite privind problemele populațiilor indigene (UNPFII)
– având în vedere clasamentul mondial al libertății presei din 2018,
– având în vedere legea privind securitatea digitală din Bangladesh din 2018
– având în vedere legea privind tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) din Bangladesh, în special secțiunea 57 din aceasta,
– având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline din 12 mai 2014,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât UE întreține relații de lungă durată cu Bangladesh, inclusiv prin Acordul de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea; întrucât respectarea și promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice reprezintă pilonii politicilor interne și externe ale părților la acord și trebuie să se constituie într-un element esențial al acțiunii externe a UE;
B. întrucât reprimarea membrilor societății civile, inclusiv a activiștilor politici, a sindicaliștilor, a jurnaliștilor, a studenților, a apărătorilor drepturilor omului și a minorităților s-a intensificat în ultimii ani în Bangladesh; întrucât experții ONU în domeniul drepturilor omului și grupurile internaționale pentru apărarea drepturilor omului au semnalat existența în Bangladesh a unui tipar de acțiune vizibil constând din execuții extrajudiciare, arestări în masă arbitrare și dispariții forțate, precum în cazurile lui Maroof Zaman și Mir Ahmad Bin Quasem;
C. întrucât Bangladeshul ocupă locul 146 din 180 în clasamentul mondial al libertății presei; întrucât în Bangladesh se comit în continuare pe scară largă încălcări ale libertăților fundamentale și ale drepturilor omului, în special violențe, incitare la ură, hărțuire, intimidare și cenzurarea jurnaliștilor și a autorilor de bloguri; întrucât legea TIC din Bangladesh, în special secțiunea 57 din aceasta a fost folosită în ultimii ani pentru arestarea și urmărirea penală a activiștilor și jurnaliștilor care au criticat guvernul;
D. întrucât legea privind securitatea digitală, așa cum a fost adoptată de parlamentul din Bangladesh la 19 septembrie 2018, nu modifică secțiunea 57 din legea TIC, în pofida numeroaselor critici formulate de jurnaliști, de activiștii pentru drepturi civile din Bangladesh și de comunitatea internațională;
E. întrucât fotoreporterul Shahidul Alam, recunoscut pe plan internațional și laureat al mai multor premii, profesor și activist a fost ridicat cu forța de acasă la 5 august 2018 și a fost încarcerat în temeiul legii TIC după ce s-a exprimat liber cu privire la recentele proteste ale studenților din Bangladesh și a criticat folosirea violenței de către autorități; întrucât acesta a rămas în detenție, refuzându-i-se eliberarea pe cauțiune de mai multe ori; întrucât se presupune că i s-a refuzat asistența medicală adecvată și că a fost torturat;
F. întrucât atacurile teroriste au determinat guvernul să urmeze o abordare strictă de „toleranță zero”; întrucât rețelele de comunicații mobile din Bangladesh au fost închise, semnalându-se că forțele de securitate din această țară încearcă să cumpere echipament de supraveghere electronică pe piața internațională; întrucât guvernul din Bangladesh s-a lansat într-o campanie intensă și invazivă de supraveghere și monitorizare a platformelor sociale;
G. întrucât alegerile din Bangladesh sunt prevăzute a avea loc la 30 decembrie 2018; întrucât lidera opoziției și fosta prim-ministră Khaleda Zia execută în prezent o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani pentru corupție și îi este interzisă participarea la alegeri din această cauză; întrucât aceasta neagă acuzațiile, iar susținătorii ei susțin că au acestea au fost motivate politic;
H. întrucât femeile și fetele din Bangladesh se confruntă cu niveluri ridicate de violență; întrucât Bangladeshul are cea mai mare rată de căsătorie a copiilor din Asia și una dintre cele mai ridicate din lume; întrucât în 2017 guvernul din Bangladesh a adoptat legea privind interzicerea căsătoriilor copiilor, care introduce excepții în „cazuri speciale”, fără a defini aceste criterii sau a stabili o vârstă minimă pentru astfel de căsătorii;
I. întrucât în Bangladesh pedeapsa cu moartea poate fi pusă în aplicare pentru infracțiuni multiple; întrucât în 2017 au fost executate șase persoane;
J. întrucât s-a semnalat o creștere a numărului de acte de violență în acest an, în special împotriva femeilor indigene, precum și hărțuirea și arestarea activiștilor pentru drepturile indigene în zona Dealurilor Chittagong;
K. întrucât UE este principalul partener comercial al Bangladeshului și, în calitate de țară cel mai puțin dezvoltată, (LDC), Bangladeshul beneficiază de cel mai favorabil regim disponibil în cadrul sistemului generalizat de preferințe al UE (SGP), și anume acordul „Totul în afară de arme” (EBA);
L. întrucât Bangladeshul urmează să iasă din categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate în 2024; întrucât în următorii ani este nevoie de o accelerare a reformelor în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor, inclusiv eradicarea muncii copiilor; întrucât persistă îngrijorări în ceea ce privește dispozițiile legii muncii din Bangladesh și ale proiectului de lege privind zonele de procesare a exporturilor;
M. întrucât, în cadrul Pactului privind durabilitatea, mărci, comercianți cu amănuntul și sindicate din domeniul confecțiilor de îmbrăcăminte au semnat Acordul privind siguranța clădirilor și protecția contra incendiilor în Bangladesh; întrucât până în prezent mai puțin de jumătate din fabricile vizate de acord au luat măsuri de siguranță adecvate; întrucât acordul a expirat în octombrie 2018, în ciuda faptului că mai sunt încă multe de făcut; întrucât acordului i-a succedat un acord de tranziție, care urmează să se aplice timp de 3 ani:
N. întrucât acordul trebuie să fie sprijinit, iar tuturor părților la acord trebuie să li se dea posibilitatea de a-și continua activitatea fără sincope, inclusiv după luna noiembrie 2018; întrucât numai după ce guvernul din Bangladesh și celula de coordonare a acțiunilor de remediere vor fi demonstrat, în vorbă și în practică, că au îndeplinit condițiile privind pregătirea nu vor mai fi poate necesare aceste inițiative de comportament responsabil în afaceri;
O. întrucât în 2018 Bangladesh a primit un aflux masiv de peste 700 000 de refugiați rohingya care fugeau din fața unei campanii de epurare etnică a armatei din Myanmar/Birmania și are în continuare nevoie urgentă de asistență umanitară; întrucât Bangladesh și Myanmar au ajuns la un acord la 30 octombrie 2018 privind începerea repatrierii populației rohingya în Myanmar începând de la jumătatea lunii noiembrie, fără consultarea sau implicarea Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR),
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în Bangladesh și, în special, la măsurile de reprimare a libertății de exprimare și de întrunire luate în permanență împotriva mass-mediei, a studenților, a activiștilor și a opoziției; condamnă faptul că se arestează și se supun la acte de violență oameni care și-au exercitat libertatea de exprimare criticând guvernul; este extrem de îngrijorat de relatările că recurgerea la tortură devine o practică endemică;
2. constată că evaluarea periodică universală din luna mai 2018 a Organizației Națiunilor Unite elogiază Bangladeshul pentru „progresele remarcabile” pe care le-a realizat în îmbunătățirea situației drepturilor omului în ultimii ani; îndeamnă guvernul din Bangladesh să pună în aplicare recomandările evaluării periodice universale, în special în domenii precum independența sistemului judiciar, drepturile civile și politice, libertatea mass-mediei, drepturile economice, sociale și culturale, precum și drepturile femeilor și fetelor;
3. invită autoritățile din Bangladesh să desfășoare anchete independente privind relatările referitoare la execuții extrajudiciare, dispariții forțate și folosirea excesivă a forței, inclusiv la cazul lui Maroof Zaman și al lui Mir Ahmad Bin Quasem, și să îi aducă pe cei responsabili în fața justiției în conformitate cu standardele internaționale; invită, de asemenea, Bangladeshul să ratifice Convenția internațională pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate și să includă dispozițiile acesteia în legislația națională;
4. invită autoritățile din Bangladesh să îl elibereze imediat și necondiționat pe Shahidul Alam, să renunțe la toate acuzațiile împotriva sa și să îi permită să își continue activitatea legitimă în domeniul drepturilor omului; insistă asupra faptului că autoritățile din Bangladesh trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta integritatea fizică și psihologică și securitatea lui Shahidul Alam, precum și ale familiei sale și să se asigure că, atunci când se află în detenție, Shahidul Alam este tratat în conformitate cu principiile și standardele internaționale; invită autoritățile din Bangladesh să inițieze imediat o anchetă publică a acuzațiilor conform cărora Shahidul Alam a fost torturat și să îi aducă pe făptași în fața justiției;
5. este deosebit de îngrijorat cu privire la faptul că legea privind TIC nu numai că a afectat deja grav activitatea jurnaliștilor, a bloggerilor și a comentatorilor, ci și pedepsește exercitarea legitimă a dreptului la libertatea de exprimare de către orice persoană, inclusiv pe platformele de comunicare socială; este de părere că secțiunea 57 din legea privind TIC este incompatibilă cu drepturile fundamentale la libertatea de exprimare și la un proces echitabil;
6. regretă profund decizia guvernului de a adopta legea privind securitatea digitală care, de fapt, extinde și consolidează competențele poliției de reprimare a libertății de exprimare, inclusiv pe platformele de comunicare socială, înainte de alegerile naționale din 2018; invită autoritățile din Bangladesh să revizuiască urgent legea privind securitatea digitală și legea privind TIC și să le alinieze la convențiile internaționale privind drepturile omului, la care Bangladesh este parte;
7. apreciază rolul constructiv jucat de Bangladesh în împrejurări dificile, atunci când a acceptat să primească refugiații rohingya; îndeamnă autoritățile să ofere mai multe terenuri, pentru a reduce suprapopularea și insalubritatea din taberele refugiați; îndeamnă autoritățile să reducă restricțiile birocratice impuse organizațiilor umanitare; îndeamnă guvernele din Bangladesh și Myanmar să reexamineze imediat decizia de a începe repatrierea refugiaților rohingya, deoarece nu au fost încă îndeplinite condițiile pentru returnarea în siguranță, demnă și voluntară a acestora;
8. invită UE și alți donatori internaționali să își intensifice eforturile de acordare a asistenței financiare și materiale necesare pentru taberele de refugiați rohingya din Bangladesh;
9. insistă ca Bangladeshul să își respecte angajamentele asumate în cadrul regimului „Totul în afară de arme” (Everything but Arms – EBA în ceea ce privește democrația, drepturile omului și statul de drept;
10. își reiterează apelul la abolirea pedepsei cu moartea;
11. își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la abrogarea Acordului de tranziție, care urmează să producă efecte începând din 30 noiembrie 2018; constată că celula de coordonare a acțiunilor de remediere nu este încă în măsură să monitorizeze și să pună în aplicare cerințele în materie de sănătate și securitate, cu consecințele grave pe care le presupune acest lucru asupra siguranței și drepturile lucrătorilor din fabrici; îndeamnă guvernul din Bangladesh să recunoască și să pună în aplicare de îndată Acordul de tranziție, precum și să demonstreze o disponibilitate mai mare de a prelua toate funcțiile acordului; invită donatorii să sprijine guvernul din Bangladesh pentru a face posibil acest lucru; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să își continue activitatea de consolidare a capacităților celulei de coordonare a acțiunilor de remediere;
12. invită guvernul din Bangladesh să modifice legea muncii din Bangladesh și normele de aplicare ale acesteia, pentru a le alinia la standardele internaționale de muncă ale OIM, și să permită libertatea deplină de asociere; invită guvernul din Bangladesh să facă demersurile necesare pentru a combate în mod eficace toate actele de discriminare a sindicatelor, inclusiv actele de violență și de intimidare;
13. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși legea privind interzicerea căsătoriilor între copii din 2017 conține dispoziții privind o mai bună prevenire și urmărirea penală a celor care o încalcă, aceasta conține totuși o clauză care permite căsătoria la vârste sub 18 de ani în circumstanțe speciale, cu consimțământul părinților și cu permisiunea instanței; solicită ca această „portiță” legislativă să fie închisă de urgență în interesul protecției copilului;
14. invită autoritățile din Bangladesh să continue să combată încălcările drepturilor omului; ia act de faptul că provocările privind drepturile omului for fi discutate mai amănunțit cu ocazia următoarei reuniuni a Comisiei comune UE-Bangladesh, care urmează să aibă loc la Dhaka în prima jumătate a anului 2019;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, precum și guvernului și parlamentului din Bangladesh.
- [1] Rezoluția Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la Bangladesh, inclusiv la căsătoriile între copii, JO C 298, 23.8.2018, p. 65.
- [2] Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Bangladesh, JO C 366, 27.10.2017, p. 135.
- [3] JO C 331, 18.9.2018, p. 100.
- [4] JO C 298, 23.8.2018, p. 100.
- [5] JO L 118, 27.4.2001, p. 48.